Altfel

(M-am tot  gîndit la textul Norei şi la Brandon cel dependent de sex şi am încercat să croşetez o altfel de poveste, întorcînd pe dos caracterele, stările, emoţiile. Aşa cum am putut eu. Sper să nu dorească vreun scenarist să folosească povestea mea pentru vreun film, vreodată, pentru că va ieşi, probabil, un film teribil, teribil de prost… Neverosimil. Utopic de-a dreptul.  🙂 )

………………………………………………………..

– Ai plecat?
– Daaa…. de vreo două ore…
– E totul în regulă?
– Sigur.
– Plec şi eu, chiar acum. Mai vorbim, ceva mai încolo…

S-a urcat în maşină şi a pornit, conducînd liniştit spre alt oraş, mai liniştit decît ar fi crezut, îndreptîndu-se către o întîlnire ciudată cu o femeie pe care urma să o vadă pentru prima dată. Nu că nu ar fi cunoscut-o… O cunoştea – bănuia el – mai bine decît îşi cunoştea nevasta, copiii, prietenii… pe el însuşi. Poate că şi ea ar fi spus la fel. Atît de mult vorbiseră, atît de mult îşi întorseseră vieţile pe pe toate părţile…

Povestea începuse simplu, căuta o informaţie, întrebase pe cineva, ajunsese pe calea obişnuită a poştei electronice la ea, şi apoi, tot scriind, tot vorbind, firul se despicase în mii de fire nevăzute – comunicaseră, comunicaseră, comunicaseră… cuvinte care zburau între ei ore în şir, trecînd dintr-un strat în altul, tatonînd, palpînd terenuri şi suprafeţe mocirloase, îşi spuseseră toate secretele, îşi dezvăluiseră, pe rînd,  frici, angoase, entuziasme, tăieturi şi răni deschise, infectate… plînseseră împreună şi rîseseră cu lacrimi, împreună, de multe ori… se potriveau, gîndeau la fel, simţeau la fel.

Da, ştia cum arată. Dar ce poate spune o poză? Fiinţa redusă la două dimensiuni îngheţate. Mai nimic… Bineînţeles, se temea puţin de întîlnirea asta, ditamai bărbatul, se temea de corporalitate, de miros, de gesturi bruşte, de defecte, de stridenţe şi de slăbiciuni. De prăbuşirea unui edificiu ridicat cu atîta bucurie şi migală.
Se gîndise să rămînă pînă a doua zi cu ea, să lipsească de acasă, peste noapte, prima oară după multă vreme şi găsise o justificare bine închegată pe care o prezentase familiei plin de seriozitate, în timp ce vocea din cap susura: minţi, minţi, minţi! nu spui tot, nu spui tot, ticălosule!

Oricum, toţi ridicaseră din umeri, neatenţi, aşa că deja nu se mai simţea atît de rău. Nu le pasă, îşi spuse, la urma urmei, nici nu ştiu ce o să se întîmple şi e atîta amar de vreme de cînd sînt ireproşabil, impecabil, de cînd strîng din dinţi şi-mi văd de treabă şi smulg din mine toate pornirile de dorinţă, de fugă de răspundere, şi le arunc ca pe nişte bucăţi de mere stricate, păstrînd doar părţile bune, curate…

Şi apoi, ea e… atît de caldă şi atît de vulnerabilă…

…………….

Ea, care conducea, undeva departe, spre acelaşi oraş, nervoasă şi temătoare. Gîndurile ei erau surorile gemene ale gîndurilor lui. Dacă nu te simţi bine, de ce nu renunţi? se certa singură, încruntată. E adevărat că tu chiar ai o treabă serioasă în oraşul ăla afurisit, şi azi şi mîine, şi nu te poate acuza nimeni, oricum nu o să te acuze nimeni, niciodată, doar tu însăţi, uite, îţi faci atîtea probleme, deja, deşi cel de acasă este (pare?) atît de indiferent, atît de străin, de departe, pe lîngă cel de departe care este atît de aproape, încrustat în tine pentru totdeauna.

Şi am vorbit cu el despre tot ce mă frămîntă, ştie atîtea lucruri, atît de intime, despre viaţa mea, ştie ce nu ştie nimeni altcineva – mi-e şi frică, uneori… şi cu toate astea, nu mă simţeam vinovată de nimic. Pînă acum. Şi dacă mă va vedea, dacă mă va atinge, o să mă simt vinovată?! Ce aiurea, ce aiurea e totul…
……………..

Ea a ajuns ceva mai devreme, a găsit hotelul, a rezolvat ce avea de rezolvat, luptîndu-se tot timpul cu neliniştea care-i strîngea spatele şi umerii. S-a îmbrăcat cu rochia aceea verde care-i venea atît de bine, s-a pieptănat, şi-a pudrat nasul şi a ieşit să bea o cafea, în amurg.

Cînd el s-a apropiat de cafenea, agale, l-a recunoscut, deşi nu l-a zărit decît cu colţul ochiului. I-a făcut un semn, el s-a aşezat şi s-au privit o vreme, încremeniţi, fiindu-le teamă să vorbească sau să se mişte. Să nu care cumva să iasă din fotografie. Pe urmă, încet-încet, ea a zîmbit, el s-a mişcat, ea s-a îndreptat în scaun, el a cerut o cafea, ea a rîs, el a povestit ceva, ea şi-a împins sînii spre el, el s-a fîstîcit, ea s-a tulburat, el a glumit, ea s-a încruntat, el şi-a dat capul pe spate şi a hohotit, ea a început să plîngă, el s-a neliniştit, ea a plecat la toaletă, el era nedumerit, ea s-a întors, el şi-a cerut iertare, ea i-a atins mîna, el i-a prins-o strîns şi apoi au plecat de acolo şi s-au plimbat prin oraşul necunoscut, nemaifiindu-le frică de rătăciri, de acum înainte.

Şi cînd a venit noaptea, au mîncat ceva, au băut cîteva pahare cu vin în timp ce se întrebau în sinea lor dacă totul e în regulă, dacă ceea ce simt este sau nu dragoste – aceeaşi dragoste ciudată care îi scosese din amorţeală, chiar din minţi, în lunile din urmă – dacă se vor mai putea întîlni vreodată, pentru că aceasta fusese o ocazie rară, o întîmplare, o potrivire, pentru că altfel nu ar mai fi avut curajul să o facă, să mintă, să se prefacă, să se ascundă, toate lucrurile aceastea erau aşa de departe de felul lor de a fi şi aşa de mult îşi doreau amîndoi să reuşească să treacă prin viaţă fără să-i facă pe alţii să sufere; deci, poate că se întîlniseră pentru prima şi ultima oară.

Chiar dacă aveau acum confirmarea: da, amîndoi fierbeau la foc mic – ea s-ar fi atîrnat de gîtul lui, el ar fi luat-o în braţe, ar fi adulmecat-o…

Şi cînd noaptea s-a desfăcut spre dimineaţă şi au simţit că sînt epuizaţi de atîta mers şi vorbit – (vorbit! – de parcă nu tot asta făceau, de atîta amar de vreme) – s-au dus în camera străină şi rece, s-au întins amîndoi pe patul neted şi au adormit repede, atingîndu-şi uşor degetele.
…………..

Iar a doua zi, amîndoi au pornit către oraşele şi casele lor – nevinovaţi, mîndri şi cumplit, cumplit de trişti.

Sursă foto: FreePhotosBank.com

 

 

280 comentarii la “Altfel


  1. 1
    Nora:

    Andreea, tu ai văzut Intimacy?


  2. 2
    Nora:

    Aaa, şi s-au văzut şi filme mai neverosimile de atât. 🙂


  3. 3
    Nora:

    Aaaa, şi să vezi drăcie. Am primit un comunicat de editura Trei (parcă). Anunţau o lansare a unei cărţi cu un subiect similar. Un bărbat şi o femeie care ajung să se cunoască din întâmplare, în urma unui mail care ajunge din greşeală la unul dintre ei. 😀 Şi se îndrăgostesc, bineînţeles. 😀

    Stai să-l caut.


  4. 4
    Nora:

    Iată:

    Traim in era internetului, cand din ce in ce mai multe activitati umane se desfasoara on line. De ce nu si-ar gasi si dragostea locul printre biti si taste?

    Te invitam la Seara de lectura sa aflam impreuna cum ia nastere Dragostea virtuala. Citim si discutam despre o poveste de iubire pe internet, descrisa atat de frumos in romanul semnat de Daniel Glattauer. Te asteptam joi, 26 aprilie, ora 18:30 la Carturesti din AFI Palace Cotroceni.

    Povestea dintre Leo Like si Emmi Rothner incepe de la un e-mail prin care Emmi solicita anularea abonamentului la o revista. Insa scrie gresit adresa destinatarului si mesajul ei ajunge la Leo, care, politicos, ii raspunde, amuzandu-se pe seama tonului ei protocolar. Emmi ii scrie, la randul sau. Sunt suficiente cateva scurte schimburi de mesaje si cei doi isi dau seama ca sunt atrasi unul de celalalt. In scurt timp, ajung sa flirteze, sa-si faca marturisiri si sa-si impartaseasca secretele si dorintele cele mai intime. Tensiunea erotica se acumuleaza si pare doar o chestiune de timp pana ca Leo si Emmi sa se intalneasca fata in fata. Dar amana intruna momentul: perspectiva de a se cunoaste direct ii entuziasmeaza si ii nelinisteste totodata. In plus, Emmi are o casnicie fericita.

    Oare ceea ce simte unul pentru altul va rezista unei intalniri reale?

    “O poveste de dragoste din era internetului, care te atrage ca un magnet.” -- New Books Magazine

    “Dragoste virtuala sau cum se poate naste o poveste fermecatoare de dragoste dintr-un schimb de e-mailuri.” -- Daily Mirror

    Te asteptam cu drag!

    Amuzant! 😆


  5. 5
    morringain:

    @Andreea: e intr-adevar un film neverosimil. din pacate 🙁


  6. 6

    l-am văzut, Nora. dar cum de te-a dus gîndul la el? e un film tare trist, dar mult mai credibil.

    iar cartea aia, (ce coincidenţă, nu? :)) nu face decît să-mi confirme o idee veche: nimic nou sub soare, tot ce simţim a fost simţit deja, tot ce spunem, a fost spus deja. sîntem roţiţe care urmează aceleaşi modele.

    morringain,
    nici nu ştiu dacă e din păcate sau din fericire.


  7. 7
    val_one:

    nu e chiar neverosimil sau utopic, Andreea. ba are şi o morală povestea ta. 🙂
    nu este indicat să-ţi deschizi prea mult inima şi sufletul în faţa străinilor.


  8. 8

    da’ di ce, valone, da’ di ce? 🙁

    şi ce e aia “indicat”?


  9. 9
    val_one:

    reformulez, Andreea. 🙂 recomandat. (o să mă întrebi ce e aia?)

    pen`că uite cu ce (poţi să) te alegi… sau chiar mai rău de-atît. 🙂


  10. 10

    ce e aia “recomandat”, valone? 😆

    în literatură ficţiune, totul e recomandat!


  11. 11
    val_one:

    😆 şi iar reformulez.

    nu tot ce aflăm din cărţi este indicat sau recomandat. 🙄


  12. 12

    valonaş, azi eşti moralistă ca o directoare de pension! 😆 mai moralistă chiar decît mine!


  13. 13
    morringain:

    @Andreea: e neverosimil pentru ca presupune aceeasi experienta de ambele parti. Rar se intampla ca doi oameni sa simta la fel. De obicei unul se insala, big time. Normal ca nimic din ce isi doreste nu se implineste. Si apuca sa se intalneasca cu cineva strain, indiferent, departe pentru prima data.

    @Val_one: in ciuda celor spuse mai sus Andreei, merita sa iti deschizi sufletul. Intotdeauna si cu orice riscuri. Poate sunt eu mai naiva decat restul lumii, dar merita incercat orice. Mai degraba e gresit sa fii lipsit de curaj si sa iti impui limite.


  14. 14
    Nora:

    Andreea, Intimacy mi-a venit în cap încă de la discuţia de la Brandon. Când venise vorba de sexul cu necunoscuţi. Acum mi-a revenit. 😀

    Am şi eu o mică nedumerire: de ce zici că au plecat mândri şi nevinovaţi?


  15. 15

    … ăăăăăăăă…


  16. 16
    morringain:

    @Nora: nu stiu ce a vrut sa spuna Andreea cu mandri, dar cu nevinovati e clar ca lumina zilei 🙂


  17. 17
    Nora:

    Zici tu, Morringain? 😛

    Şi sprâncenele, sprâncenele, cum rămâne cu sprâncenele? 😆


  18. 18

    Nora e perversă. 🙂


  19. 19
    Nora:

    Eu? 🙄

    Vezi că acum ţi-l trântesc pe Tudor Gheorghe cu “De n-ar fi ochi şi sprâncene -- N-ar mai fi păcate grele”. 👿


  20. 20
    morringain:

    @Nora: pai au ramas nefolosite, Nora 😀 Virgine :mrgreen:


  21. 21

    Nora, dacă mi-l trînteşti pe Tudor Gheorghe, îţi şterg comentariul, m-auzi?!! n-ai decît să-l pui la tine, la hobsădaţii ăia! 🙂


  22. 22
    Nora:

    Innocent, my ass! 😆

    Pun pariu că cei doi au putut povesti cum au dormit ei fratern la următoarea nuntă la care au fost, la masă cu mătuşile şi colegii de facultate. 😆


  23. 23
    Nora:

    Urâto! Bineeeeeeee! Îl pun la mine la “hopsedaţi”!


  24. 24
    morringain:

    @Nora: da ce, nu ai mai vazut pana acum? Tristan si Isolda n-au patit-o? Pfuiii, lua-le-ar (Nora, habar nu am daca e corect!) naiba de virginitati paguboase :mrgreen:


  25. 25
    Nora:

    Ăia doi băuseră nu ştiu ce poţiune. Iar asta îi absolvă. 😀

    (e corect, când ai îndoieli, pune cuvintele în topica firească şi vezi câte îţi ies la număr)


  26. 26
    morringain:

    @Nora: mersi. Nu eram sigura. Pai parca potiunea aia era sa ii faca sa se indragosteasca unul de celalalt, nu sa ii faca abstinenti…


  27. 27
    Nora:

    Păi, da. Dar au picat “în păcat” din cauza (sau datorită? :roll:) ei, deci ei sunt nevinovaţi.

    Ăştia ai Andreei n-au băut nicio poţiune magică. Vinul nu se pune. 😀


  28. 28
    morringain:

    @Nora: au baut potiunea, dar s-au abtinut. Datorita simtului datoriei si in ciuda potiunii. Ce naiba, un pic de respect pentru adevarul istoric (din mit) 😀


  29. 29
    Nora:

    Morringain: nu în toate versiunile. Mie mi-au rămas în cap alea în care n-au putut să se abţină. 😀


  30. 30
    morringain:

    @Nora: are dreptate Andreea 😛


  31. 31
    Nora:

    Are, are, dar la ce anume te referi acum? 😀


  32. 32

  33. 33
    morringain:

    @Nora: pai te gandesti numai la datile cand au fost vinovati 😛 Deci, cum zice Andreea 🙂


  34. 34
    Nora:

    Uof, nu ne înţelegem deloc. Tristan şi Isolda nu sunt “vinovaţi”. Eroii Andreei sunt. Asupra lui Tristan şi Isoldei se exercitaseră nişte forţe supranaturale. Na, morala epocii a făcut necesară introducerea în poveste a acestui element tocmai pentru a-i absolvi pe protagonişti de posibilele acuze.


  35. 35
    morringain:

    @Nora: ok, ii lasam pe Tristan si Isolda in pace ca nu sunt un exemplu bun. Si ii lasam si pe eroii “Altfel” cum or fi. Mai conteaza ce au facut sau nu, pana la urma?


  36. 36

    … că doar nu sîntem la tribunal…


  37. 37
    Nora:

    Nu, nu, nu o luaţi în sensul ăsta. Departe de mine gândul unei sentinţe.

    Doar m-au uimit cuvintele alea, mândri şi nevinovaţi.

    Cu (ne)vinovăţia m-am lămurit, mai rămâne mândria. 😀


  38. 38

    lasă, Nora, că o să mai scrii şi tu un text. să vezi ce-ţi fac…


  39. 39
    Nora:

    Să ştii că m-a bătut un gând pervers. 😀
    Să iau ideeea ta şi s-o transpun cum ştiu eu, cu alt tip de personaje etc. 😛
    Da’ m-am potolit.


  40. 40
    Nora:

    Deci, şansa era aproape rău, foarte la îndemână. 😀


  41. 41

    dar eşti invitata mea! :mrgreen:


  42. 42

    te lauzi degeaba. o să scrii ceva de genul:

    “M-ai luat întreagă, nu m-ai decantat, m-ai luat ca pe o gură de apă vie. Eram apă vie, dar eram şi boală. Eram goana adrenalinei, dar eram şi moliciunea veninului. Eram galop, dar aveam şi gust de somn al cărnii. Am încercat să-ţi spun o vreme. Îţi vorbeam din trupul tău, cu gura ta, cu buzele mele călcându-ţi gândurile.”

    şi n-o să pricepem nimic din ce s-a întîmplat. 😆 măcar eu vorbesc clar, ce naiba! 😆


  43. 43
    Jaco Pastorul:

    “Îţi vorbeam din trupul tău, cu gura ta, cu buzele mele cu gândurile pre gânduri călcând”

    Probabil că sunt mândri că-s nevinovaţi?!


  44. 44
    Nora:

    Andreea, nu mă enerva, nu mă provoca! 👿

    Poate fac un text să fie clar ca lumina zilei ce s-a întâmplat, cu centimetri, măsurători de umiditate, fluide şi toate alea! Să-ţi ajungă! 👿

    Jaco: eu credeam că nevinovaţii sunt modeşti. 😀


  45. 45
    morringain:

    @Nora: vezi ca aia limbuta rau si enervant de fara perdea sunt eu! Sa nu indraznesti sa imi iei locul, nu de alta, dar mie imi place locul meu de limbuta antipatica si plicticoasa 👿


  46. 46
    Joiana:

    Degeaba vă chinuiţi voi. Trebuie să vină Ghermănuţî al meu din tabără ca să vă organizeze acilea că habar n-aveţi de capu’ vostru.

    Ce altfel? Altfel cum? De ce altfel şi nu aşa? Ia!


  47. 47
    Ana:

    Ptiu, belea! Mie mi-a< zis cineva de curând că a văzut un film cu acelaşi subiect sau am citit eu undeva că se face unul ori era vorba de ăla în dcare doi soţi îşi caută parteneri de poveşti pe internet şi dau (dracului!) tot unul de altul şi li se face rău când ajung să se întâlnească, după ce se îndrăgostiseră ca nebunii virtual?! Sincer, nu mai ştiu. Poate o fi câte ceva din fiecare.

    Da trist, soro, trist de-mi amuţi amărâta de ţigară electronică. Nu poci plânge, că am două evenimente diseară şi tre' să păstrez machiaju' cât mai aproape de original, dar îmi vine. De unde dracu le scoţi atât de amazonic de întristătoare? 🙄

    Andreea, tre' să te scot la o plimbare nocturnă într-o iarbă fragedă. Să-mi spui când. Aştept răvaş. 😉


  48. 48
    Ana:

    Joiană,

    Sunt supărată pe tine. Te-am strigat până mi-a pierit vocea săptămâna trecută. Gata, ai devenit fiţoasă şi ultraselectivă?


  49. 49
    Joiana:

    Am rochie cu volane, doamna Ana. Şi sclipici pe coarne. Gata, sunt helegantă. Nici nu ştiu unde să mă aşez că să nu mă şifonez. N-aveţi de niciunele acilea. Mai rău ca la Buninginea.

    Să poate să fi fost în vreo transmisiune şi aveam căştile pă urechi.


  50. 50
    Joiana:

    Oamenii ăştia sunt cam beţivi, bag samă. De la cafele şi vin aşa ajunge omu’ să să strice la cap.

    Uneori, şi la burtă.


  51. 51
    Nora:

    Ei, Morringain, eu plănuiam un fel de criză de tip Tourette. Nu ţinteam aşa de sus. 😛


  52. 52
    Joiana:

    Şi mai era şi frig la hotel. Dacă s-au procopsit cu vreun guturai? Că şi io când dorm sângură şi mă trage corentu’, mă trezesc cam pleoştită de parcă m-a bătut careva cu leuca în cap.


  53. 53
    morringain:

    @Nora: 😀


  54. 54
    Ana:

    E, lasă, nu te deranja. Cât era să te ţină puritatea sătească? Te-ai depravat moral la oraş. Asta-i viaţa. Ni s-a întâmplat tuturor. 🙂

    Andreea,

    Mă gândesc la o soluţie (injectabilă) pentru a te infuza (dracului!) cu oarece optimism. Că-mi vine să ascut funia şi să iau gelu’ de duş, că nu ne mai spânzurăm pe era asta fashion/wellness cu săpun de casă, nu?! 😆


  55. 55
    Joiana:

    Şamponu’ de urzâci e ăl mai bun!


  56. 56
    morringain:

    @Ana: rea mai esti. si degeaba in situatia asta. stiu, ca am trait-o si nu am putut asculta de nimeni. orice mi s-ar fi spus, tot ma varam (si o mai fac din cand in cand) in galeata cu melancolie, unde dardaiam de atata masochism auto-impus cu delicioasa perversitate. O sa ii treaca cand va fi timpul. Si mie, poate, vreodata. Desi teama imi e ca e de fapt conditionata genetic la mine.


  57. 57
    Ana:

    Nu există condiţionări genetice, numai empirice. Jos empirismul şi existenţialismul! Trăiască revoluţia ierbii goale! Care vine cu mine? 🙄


  58. 58
    Joiana:

    Io! Da’ să nu mă lăsaţi să beau prea mult. Că ultima oară m-am trezit cu un cfr-ist lângă mine şi cu şepcălia lui îndesată pe coarnele mele. Nici nu vă mai spui! 😳

    Iempirismul a fost dă vină!


  59. 59
    morringain:

    @Ana: eu vin oriunde, numai sa-mi scap un pic din piele, ca am inceput sa am plictisesc eu pe mine insami.


  60. 60
    Ana:

    Doamne, Joiana, ce criterii mai ai şi tu la băutură. Îţi plac bărbaţii în uniformă, fir-ar să fie de subconştient şturlubatic! 😆 Las’ că te faci tu politiciană de renume sau măcar Christine Lagarde, ce mă-sa! 😆

    Morringain,

    Când vii în ţară, tre’ să ieşim la o pajişte, Joiana poate, dacă binevoieşte, să facă propuneri, şi stăm cu ocii unii-n alţii până dispare de pe retină neplăcerea acumulată de atâta facere nevrută, dar trebuită. Facem?


  61. 61
    Joiana:

    Doamna Ana, ce să fac? Io am crescut lângă o unitate militară şi mai aruncam şi io un ochi de pe mirişte mai ales când să târau pe burtă cu tot cu arma din doatare sau cum să zâce.

    Io, drept să spui, mi-am propus să caut un chirurg de creieri. Da’ când beau mă confuzez, doamna Ana, şi am crezut că instromentul de compostat bilete e bisturiu!


  62. 62
    morringain:

    @Ana: sigur ca facem!:) O sa il aduc pe Gigi acasa in vacanta de vara (care in tara mea nasoala tine doar o luna :() Ma rog, eu nu o sa stau o luna, ca lipsesc nemotivat de la servici si mai imi trebuie si mie nitica libertate, fara jde mii de intrebari pe minut. Da vorbim noi mai incolo de asta.


  63. 63
    morringain:

    Joiano, tot materialista si pragmatica ai ramas. Parca esti mama care-mi zicea sa nu cumva sa nu-i vin acasa cu un doctor. Ce crunta dezamagire pe biata femeie, ca tot vorbeam de campioni in ale criticilor cu Ana pe Pandora’s.


  64. 64
    Joiana:

    Doamna Morringain, am soferit din dragoste. Destul am stat cu ochii în zare de-mi intrau muştele şi ţânţarii în urechi şi Jianu ba pe la turci, ba cu bişniţa (că aşa zicea lumea). După aia, m-a cerut unu’ negru din pustie şi, când să mă ducă la mă-sa şi să puie păturile de păr de capră pe mine, ia-l de unde nu-i!

    Aşa că acuma caut oameni serioşi de acilea. Nu mă mai dau după venetici.

    Un doctor, da’ nici un inspector de la sanepid n-ar fi rău!


  65. 65
    Ana:

    Uite, io toantă. Ceva ulcer în adolescenţă, ceva spitale periodic din acest motiv, mulţimi de doctori. Io, fată frumoasă, ce dracu! Ei, băieţi fini, doctori, na! Unuia, neamţ din Frankfurt, şi cam pedofil, I think, deşi io la 16 ani aveam aere de 25, i s-a făcut de însurătoare. Că mă vindec şi de buba, şi o să fiu şi happy în Germania, că el m-o iubi la nemurire. Neamţu’ mi s-a părut cam hazardat. O iei pe una de nevastă fiindcă-ţi place cum râde şi cum îţi arată burta?! Hmm, n-am ştiut să fiu şi eu oportunistă la timpul meu. Acuma cine mama dracului se mai uită la mine?! 😆

    Bref: avea dreptate mama ta, Morringain. Că Rada mea s-a supărat pe iubitul ei (de care m-am săturat până şi eu, da’ nu-i spun) şi a conchis, văzând-ul pe ăla din filmu’ cu vampiri, da’ nu protagonistu, ci ursu’ indian: Mami, bărbaţilor din România le-a căzut steaua din frunte! Vezi, Morringain, ce se-ntâmplă când combini poveştile?! 😆


  66. 66
    edle:

    Asa. Mi-am terminat temele. 🙄 Si am ajuns la concluzia ca n-o sa vorbesc niciodata limba asta corect.

    Andreea, eu ma gandesc ca personajelor tale le pare rau acum ca au plecat “mandri si nevinovati”.


  67. 67
    Ana:

    văzându-l…

    Scuze.


  68. 68
    Nora:

    Aoleu, Rada e fan Twilight?

    Edle: sunt convinsă că te înşeli. Ho, că abia ai început. 🙂


  69. 69
    morringain:

    @Joiana: inteleapta mai esti. Eu nu-s. N-am bani eu, nu cer bani. Tot asa mi-s cu frumusetea, de unde naiba sa cer daca nici eu n-am? Daca macar destept sa fie, sa nu ma plictisesc. Bine, nu ca asta cerinta ar fi prea greu de indeplinit.

    @Ana: sigur ca avea dreptate. Ca ea a venit cu avocatul acasa si s-a trezit cu ce stia el mai bine, cu divortul. Eu macar m-as fi trezit cu silicoane. Vezi ce avantaj demn de luat in considerare? :mrgreen:


  70. 70
    Joiana:

    Doamna Ana, aşa e viaţa. Unii cu noroc cu carul, alţii cu paharul! Hâc!


  71. 71
    Ana:

    Fan e mult spus. Acum iubeşte Wall E, de exemplu. Dar a văzut toată seria Twilight sau aproape pe toată, sub atenta supraveghere a celuilalt genitor al ei fiindcă pe mine nu m-au putut coinvinge de clientă, că n-am gusturi. 🙂 Io, topor. 😆

    Dar ursu’ indian i-a rămas în suflet. Sau era un câine mare?! Că a trebuit să-l admir, totuşi. Nu se cădea să tratez cu refuz un amor cinematografic al copilului. 🙂


  72. 72
    Nora:

    Era lup, bre!

    Mă înnebunişi cu ursu’! 😆


  73. 73
    Nora:

    Că vârcolacii intră în vise erotice de adolescente, cu urşii mai greu, că-s mari şi nu prea graţioşi! 😆


  74. 74
    Ana:

    Da, Joiană, paharul e fundamentul. Carul parcă era pentru proşti sau asta e valabil numai pentru ecosistemul nmumit Caracal?! 🙄

    Morringain,

    Iote că la silicoane nu m-am gândit. Ai şi tu dreptate. Na, fete de la ţară şi noi, nu ştim ce e bun în viaţă în afară de slană cu ceapă. 😆


  75. 75
    Ana:

    Aşa, lup, ah! 😳


  76. 76
    Joiana:

    Io nu ştiu ce e ăla un ecosistem. Io am trăit la sat. 🙄

    Acolo aveam care, acuşa am pahare.


  77. 77
    Ana:

    Nici eu nu ştiu, da’-mi place să fiu gongoristică şi originală, ce dracu! 😆


  78. 78
    edle:

    Am doua luni de cand am inceput cursurile, Nora, si mai nimic nu se prinde de mine! 😥

    Morringain, sa-i spui ca are concurenta! Maica-mea e si mai si cu criticile! 😆


  79. 79
    Nora:

    Şi tu, acum! Vrei să vorbeşti corect limba aia cumplită (şşşşhhhţţţţ) în două luni? 🙄


  80. 80
    morringain:

    @Ana: m-am gandit si eu la un avantaj evident si la moda. Vezi, daca mi-s de oras, ce evoluata sunt? 8)


  81. 81
    morringain:

    Tizo, nu crez pana nu vad. A mea e campion mondial, centura neagra zece dan 😆


  82. 82
    edle:

    Ah, nu vreau sa sperii lumea pe aici, ca ti-as povesti cate ceva! 🙂


  83. 83
    morringain:

    Tizo, pe mine nu ai cum sa ma sperii. Vin dintr-o familie de speriat, toti olimpici la critica. Sa nu iti inchipui ca eu nu mi-s la fel 😈


  84. 84

    ia vă rog potoliţi-vă! aici nu se spînzură nimeni! nici eu! nici măcar cu gel de duş burjoa-jelee roaial, că eu numai cu el mi-aş putea săpuni funia. mă omoară mirosul ăsta!

    Ana, eu nu mă întîlnesc cu tine noaptea la iarbă verde, pentru că tu obişnuieşti să faci gimnastici, tracţiuni, flotări şi pe mine mă ţin şelele. am junghiuri… pe unde o mai umbla junghiul, chiar?…

    Edle, nu cred că le-ar fi părut rău, pentru simplul fapt că aşa ceva nu există. e doar un exerciţiu de imaginaţie pe care vi l-am propus.


  85. 85

    Joiana, trebuie să recunosc ceva. cînd apari tu, se face lumină! nu ştiu cum, dar deodată dispar negurile înceţoşate ale falselor probleme sensibiloidistic feminine şi izvorăşte lumina curată a stabilităţii neaoşe şi seculare.

    aşa să ştii!


  86. 86
    morringain:

    @Andreea: ca tot ai adus aminte de gelul de dus. Nu stiu de ce naiba cand ma mai loveste si pe mine (rar) cheful de mers in magazine la cumparaturi, ma duc, ma uit, incerc cum miroase una alta si ajung sa cumpar mereu aceeasi chestie 🙄 De ani de zile cumpar exact acelasi sapun, gel de dus, sampon, parfum. Sa nu mai spun de detergenti, ca e aceeasi vesnica marca. Nu imi place nimic altceva. Asta ca sa nu mai zici de Nora ca e obsedata 😥


  87. 87
    costelus:

    Da’ chiar face tractiuni si flotari, eu am vazut din prima ce miini groase are. Ii arde unuia mai pispiriu o palma, ii muta falcile :))


  88. 88
    costelus:

    Ce strident a sunat “mindri, nevinovati si cumplit de tristi”. Pun pariu ca gindul Andreei era la PDL-istii ei simpatici 🙂

    Dana, cu ce limba te mai chinui acum?


  89. 89
    edle:

    Morringain, eu incerc sa ma mai abtin, dar nu-mi iese tot timpul. 😀

    Apai, Andreea, tot exercitiu de imaginatie era si asta al meu! 🙂

    Costelus, cu germana. Groaznic.


  90. 90
    morringain:

    @Dana: eh, la mine (nah, fumeie) totul depinde de starea mea. Daca sunt nervoasa, sa te fereasca sfantu sa-mi intri in cale. Daca sunt in normal mode, e ok, critic cand e cazul, dar cu masura, incercand sa nu sar la gatul omului degeaba.


  91. 91

    morringain, ştii ce cînt eu, cînd îmi place gelul de duş? asta: 😆

    http://www.trilulilu.ro/colectie/alexandru-andries-3/imi-place-gelu-alexandru-andries#./imi-place-gelu-alexandru-andries?&_suid=1336505712239029494113428735536

    costeluş, nu-ntinde coarda, atît îţi spun. îmi aminteşti de Catindatul magnetizat care tachina damele.


  92. 92
    tania:

    deci eu vreau film dupa scenariul asta! deci eu nu cred ca este neverosimil! si mai ales, deci, eu nu cred ca au dormit linistiti. deci cred ca din timp in timp, se mai trezeau. cand unul, cand altul. asa cred eu.

    ce bine ca eu nu am avut niciun eveniment la care trebuia sa ajung, ca Ana, cand am citit textul.


  93. 93

  94. 94
    Ana:

    Costeluş,

    Neah! N-ai văzut bine. Eşti miop. Mâinile nu sunt nimic pe lângă picioare. Cu alea fac eu mutări de fălci, capete, torace. 😆

    Muză,

    Fie. Fără funie. Dar cu gel. 😳

    Morringain,

    Arbitrum elegantiarum să te faci când oi fi mare. 🙂


  95. 95
    morringain:

    @Ana: eu incerc sa ma dezbar de critici si sa devin mai buna 🙂 Stiu ca suna a Miculete, nah, nu cred ca sunt departe de nivelul ei de exprimare. Doar la critici sunt mai acida, dar vai, criticile te indeparteaza si eu nu vreau asta neaparat.


  96. 96
    Ana:

    Eu nu mai încerc nimic, Morringain. Gata cu încercările. Sunt cum sunt şi basta! Cui îi place bine, cui nu-i place, să nu se uite. M-am relativizat dracu dă tot! 😆

    Dar critica o am în gât. Să nu mai spui nimănui, te rog. 😉


  97. 97
    Nora:

    Muzici noi (greceşti), cu nume de mâncare (turcească):


  98. 98
    Nora:

    Mă întreb de ce nu se mai duc bărbaţii la bărbier. 🙄 Mi se pare un univers tare interesant acolo. 😀 Machist, dar interesant.


  99. 99

    deci, tania, deci, nu te emoţiona!
    viaţa e o luptă.
    deci, ţine strîns baioneta!

    pentru că se bărbieresc cu jilet, Nora, şi au devenit mai perfect bărbaţi. de aia!


  100. 100
    Nora:

    Zici tu, Andreea, dar pe colocatar îl mai apucă să se ducă la Barber’s Shop (aşa îi zice unuia de pe lângă noi) în câte o sâmbătă dimineaţa.

    Bine, cred că mai mult îl încântă masajul facial şi faptul că îl dau cu tot felul de smacuri. 😀

    Eu mor că nu mă pot transforma în muscă să mă strecor şi eu acolo. 👿 Are aşa un aer de mafioso când revine…


  101. 101
    edle:

    Stiti filmul asta?


  102. 102
    Nora:

    Da, Edle!

    În altă viaţă, mi-ar plăcea să fiu frumoasă ca Zooey Deschanel. 😀


  103. 103
    edle:

    Si mie imi place. Are niste ochi!


  104. 104
    Nora:

    Mie-mi place “lumina” ei. Degajă o chestie foarte mişto în jur, o fragilitate, o eleganţă înnăscută, nu dobândită. 😉


  105. 105
    morringain:

    @Nora: si la noi sunt. Multi. Ca is si multi turci pe aici. Turcii au un adevarat ritual cu asta, nici nu se barbieresc vreodata acasa. Eu patrund acolo cand il duc pe Gigi la tuns. Si ca sa te dezamagesc, nu e mai mult pentru ei decat e pentru noi cand ne ducem la tuns si ne fac si un pic de masaj indian (miau:)).

    Daca voua va place Zoe, mie mi-a placut de partenerul ei din film. E dragut tare, la genul de baietel pe care l-ai lua in brate de mila ce iti e de el. Cred ca de aia l-au si ales in rolul asta.

    Iar Zoe e intr-adevar frumoasa si delicata. Si da, ce nu as da sa fiu si eu asa 🙁 Eu parca as fi Brienne of Tarth pe tocuri :(:D


  106. 106
    Nora:

    Carevasăzică, asta e calea: să fac un băiat ca să pot penetra acest sanctuar, al barber shopurilor. 👿

    Şi da, îmi plac ritualurile şi bărbaţii care le păstrează.

    Dar turcii ăia se duc zilnic? 🙄

    Şi scuză-mi ignoranţa, dar cine e Brienne of Tarth?


  107. 107
    morringain:

    @Nora: habar nu am, dar cred ca da. Al meu sot merge, dar mai rar. Bine, lui ii cam place cu barba.

    Of, Nora, demodata mai esti, nu te uiti la Game of Thrones? 😆 Eu am citit aproape in intregime cartile publicate pana acum si imi rod unghiile la gandul ca George Martin mai are pana le publica pe ultimele doua 😀


  108. 108
    Nora:

    Am auzit de el, dar nu prea mă uit la seriale. 😀

    Ştiu, sunt antică. 😀


  109. 109
    morringain:

    @Nora: stiu, nu cred ca e genul tau. Al meu cu siguranta este 🙂


  110. 110
    Nora:

    Ba să ştii că am văzut un episod din The Tudors :D. Parcă aşa se numea. Şi cred că vreo două dintr-unul cu gladiatori. Ăla nu mai ştiu cum se cheamă.

    Genul cred că m-ar captiva. Dar, pur şi simplu, sunt incapabilă să mă uit la seriale. Mult prea dezordonată.


  111. 111
    morringain:

    @Nora: pai incearca mai intai cu cartile. Sunt oricum mai bogate. Iar de serial, eu am cumparat dvd-urile cu primul sezon, daca as fi in Romania ti le imprumutam 😛


  112. 112
    Nora:

    Sunt romane istorice?


  113. 113
    morringain:

    @Nora: nu, sunt genul medieval fantasy. Ce e interesant la ele e lupta dintre diversele factiuni pentru putere. Nu te astepta insa la ceva sofisticat, sunt romane usurele de citit pentru relaxare maxima, nu opere de arta.


  114. 114
    Nora:

    Am priceput. Acum citesc o carte de proză scurtă, a lui Joyce Carol Oates. Se cheamă “The Female of the Species”, dar, dintr-un motiv care mie-mi scapă, ăştia au tradus-o “Femeia, victimă a speciei?”.

    Sunt la a treia povestire şi numai peste femei “buhuhu” dau. 😀


  115. 115
    morringain:

    @Nora: ce inseamna buhuhu?


  116. 116
    Nora:

    Păi, una îşi ucide soţul, alta (o fetiţă) urcă pe un acoperiş cu fraţiorul nou-născut în braţe (nu mai aflăm ce se întâmplă acolo, dar e cam clar), iar cea din a treia povestire e un soi de prostituată minoră (cel puţin, aşa pretinde) şi, când se supără, decupează câte un buric de client cu o lamă mititică pe care o ascunde în cizma lăcuită. 😀


  117. 117
    morringain:

    @Nora: ce dragute sunt! 😀 Cred ca pe tipele astea iti doresti sa le intalnesti doar in lecturi. Sau ma rog, or fi avand ele si niscaiva circumstante atenuante.


  118. 118
    Nora:

    Par să aibă. Dar asta e mişto la povestiri, că ţi se oferă numai frânturi. Sunt pline de suspans şi foarte deştept scrise.


  119. 119
    morringain:

    @Nora: cu conditia sa nu fie atat de destepte incat sa nu mai pricepi nimic. Eu dupa o zi intreaga de chiorat la prostiile mele nu mai am energia de ceva sofisticat 😥


  120. 120
    Nora:

    Ah, nu, n-au nimic “criptic”, nici nu ştiu ce tehnici narative alambicate. Ba chiar sunt scrise destul de cinematografic, fraze scurte, penurie de figuri de stil, iar cea cu fetiţa şi cea cu prostituata au stilul ăla de parcă ar vorbi nişte copii. Ceea ce sporeşte senzaţia de stranietate. Sunt foarte uşor de citit, iar latura aia de mister e foarte “catchy”.


  121. 121
    morringain:

    @Nora: Ok. Poate o sa o caut prin biblioteca, daca o sa imi aduc aminte de ea. Am jde de mii de chestii de facut, una mai plicticoasa decat alta, dar toate necesare 😥


  122. 122
    morringain:

    Mi-a placut ce am gasit la Laura Laurentiu. Un post vechi, dar un sfat bun. Cel putin pentru mine 🙂 http://www.lauralaurentiu.com/2011/06/10/sfat-olandez/comment-page-1/#comment-6674


  123. 123
    costelus:

    Daa, si eu as vrea un film dupa scenariul asta. Daca regizorul ar fi Nora, ar iesi un pornache pe cinste 🙂


  124. 124

  125. 125
    Ana:

    Bună midineaţa! 😉

    Costeluş,

    M-am supărat pe tine c-ai fost fără manieră, carevasăzică că nu o ai. 🙁

    Morringain,

    Şi zi aşa, Urzeala Tronurilor.

    Nora,

    Am scris cu Elena acum doi ani un articol despre cele mai mişto instrumente pentru bărbierit şi despre cele mai exclusiviste barber shopuri din lume. Pă colocatar să-l trimeţi la Londra în acest scop. Şi această profesie, artă pe alocuri, devine d emare succes atunci când este o afacere de familie. De exemplu, dacă-mi aduv’c eu bien aminte, sultanul Bruneiului vine periodic la Dorchester pentru a fi tuns şi ras de un anumit bărbier, iar asta-l costă câteva, nu multe, zeci de mii de lire.

    Muză,

    Ce-i cu muzica asta psihedelică? N-am putut-o… 😳


  126. 126
    Nora:

    Daaa, sigur, acum îi fac bagajul. 😆


  127. 127
    morringain:

    @Ana: ce vrei, la o tipa simpluta ca mine, lucruri simplute 😀


  128. 128
    Ana:

    Ba nu. Las-o-n mă-sa de modestie, că nu-ţi stă bine la rochia şi la pantofii ăştia. Eu am auzit de serial, am văzut un episod, cred, şi să ştii că are o intrigă bună. Dar împart cu Nora dezordinea capului faţă cu serialistica. Două am văzut şi eu în viaţă: United States of Tara, că eram foarte interesată de afecţiunea respectivă, plus că-mi place Toni Colette, şi Little Britain -- umor pe gustul meu. Şi gata.

    Acum mă pregătesc să văd două seriale şi-o să vă spun cum o să şi reuşesc. A, mint. Am văzut şi În derivă, din aceleaşi motive profesionale, başca unele personale -- realizatorii îmi sunt prieteni. Şi acum voi vedea In Treatment, să aflu cum l-au gândit americanii. Mai ales că protagonistul e Gabriel Byrne -- actor care-mi place foarte, cel mai?, mult. Recunosc, aş vrea şi varianta originală, israeliană. 🙂

    Nora,

    Să-ţi dau adresa exactă? 😉


  129. 129
    Ana:

    Iar apropo de serriale. Colegul meu de birou mi-a mâncat ficaţii şi rinichii un an cu Dr. House. Am idiosincrazie. Nu ştiu nimic despre acest serial, deşi am auzit că merită, dar pur şi simplu nu mai am loc din cauza poveştilor lui. Cred că-mi trebuie o cură de detoxifiere şi apoi m-oi uita la ceva.

    Să fie mai mult de şase luni de când n-am dăşchis televizorul? Cre’ că ie mai mult deja. 😆


  130. 130
    morringain:

    @Ana: nu e bai modestie, e realism 😆 (stii ce mi s-a spus ieri? ca sunt prea japoneza -- citeste prea modesta si prea panicata ca nu iese totul perfect). Genul fantasy e unul usurel, nu o sa se compare niciodata cu Hemingway sau cu Maugham grasutul de George R.R. Martin.


  131. 131
    Ana:

    Ah, îmi place asta cu japonza. Pot s-o preiau? 😳

    Să-mi spună: Japoneza mea!. Modestă, panicată şi… supusă, dacă-mi permiţi s-adaug. 😉


  132. 132
    morringain:

    @Ana: sigur, nu percep drepturi de autor. Sau mai degraba el nu percepe. Nu pe asta. Pe mine nu m-a nimerit totusi cu incapatanarea, acolo ce rasa oi fi? 🙄

    Pe mine intotdeauna m-a enervat o chestie. Daca esti realist si stii ca nu poti o chestie, ti se spune: ah, nu ai destula incredere in tine. Ba am, dar in lucrurile alea posibile. Si imi stiu foarte bine limitele 😐


  133. 133
    Ana:

    Io nu mi le ştiu, iubito. Şi, sincer, nici nu mi-ar plăcea, las’ că n-am nicio şansă, să mi le aflu. 😳 😉

    Cum îl făcuşi pe ăla cu gura ca sapa? 🙄


  134. 134
    morringain:

    @Ana: mie au unii mai binevoitori si mi le-au spus 🙄 e totusi util sa ti le stii, sa stii de ce esti in stare. Ah, ca e bine sa vrei mai mult, asta e alta treaba. Asta implica o pregatire. Si eu ma incerc in continuu sa imi depasesc limitele 😀

    Pe ala cu sapa il gasesti aici: http://codex.wordpress.org/Using_Smilies


  135. 135
    Ana:

    Zi, mujer, cum l-ai generat din taste. Nu-mi da bibliografie, că fac atac de panică de la complex. 😆


  136. 136
    Ana:

    A, şi-i poţi fute pe binevoitorii ăia care ţi-au văzut ţie cu precizie micronică limitele, da’ să-i fuţi din partea mea, ca să simtă nodurile. 😆

    Despre ei înşişi ce-au avut de spus? 🙄


  137. 137
    morringain:

    @Ana: hei, nu te lega de familia mea!:D desi sincer acum, eu as cam divorta de ea. cu totul. da nu se poate 😯

    : l (fara pauza) sau : -- l (din nou fara pauze) sau : neutral : (ai ghicit, fara pauze)


  138. 138
    Ana:

    Aoleu! N-am vrut, Morringain. N-am ştiut că e cu familie, iartă-mă, deşi trebuia să mă prind, proastă ce mai sunt. 🙁 NUmai ai noştri ne pot îngenunchea în halul ăsta fără să clipească. 😉

    Mulţumesc pentru… mutul ăla. 🙂


  139. 139
    morringain:

    @Ana: stai linistita 🙂 Ar cam merita o future de aia cu sete 😀 Ca nu le-o dau eu pe cat merita, e altceva.


  140. 140
    costelus:

    N-am manere domle, ce sa fac? 🙂


  141. 141
    Nora:

    Costeluş, de ce o spui aşa voios?


  142. 142
    morringain:

    @Nora: pai fiecare se mandreste cu ce are. Cu ce n-are, in cazul asta.


  143. 143
    Nora:

    E şi asta o treabă… 🙄


  144. 144
    costelus:

    Mai taci din gura, urito!


  145. 145
    Ana:

    Poate m-apucă dracii şi-mi fac poze-n dezabieu, să muară dujmanii. Ha! 😆


  146. 146
    morringain:

    @Costelus: cu mine vorbeai? ca eu is singura urata de pe aici 😀


  147. 147
    Ana:

    Da’ io, Morringain, cu mâinile alea care mută fălci de pirpirii? Dar cre’ că el chiar la palme se referea. Hmmm…


  148. 148
    morringain:

    @Ana: stai calma, ca nu ma bati! 😛 am amintit mai sus de Brienne of Tarth, ce naiba 😆


  149. 149
    costelus:

    Hehe, ce gluma buna, ca-i singura urita de pe-aici 🙂


  150. 150
    morringain:

    @Costelus: nu, bai, nu-i nicio gluma! Nu pun poze ca nu vreau sa te sperii 😈


  151. 151
    costelus:

    Toate sinteti urite pe aici 🙂

    Apropo, unde-i urita aia de Jasmine? Parca n-am vazut-o pina acum.


  152. 152
    morringain:

    Costelus, tata, ai imbatranit si nu mai vezi bine 🙄


  153. 153
    Nora:

    Vederea ca vederea, dar inadecvarea…


  154. 154
    costelus:

    Nora, iar vii cu toporul? Chiar nu ti-ai dat seama ca eu glumesc? Cum dracu sa cred ca sinteti urite?

    (Nici n-as avea vreodata curajul sa-i spun vreunei femei ca e urita. Doar in gluma, cind ea stie prea bine realitatea si ca de fapt eu glumesc. A, si inca o paranteza, eu zic ca o femeie care are ceva in cap nu prea poate fi urita.)

    Nora cea subtila 🙂


  155. 155
    morringain:

    @Costelus: ce faci acum, o dai cotita? auzi la el, cica a glumit 🙄


  156. 156
    costelus:

    Morringain, hai ca o dai nasol de tot.

    Normal ca am glumit, cum ati putut crede altceva? De ce as veni altfel aici pe blogul vostru? Sa va spun ca sinteti urite? 🙂

    M-am bucurat asa de tare cind v-am regasit …


  157. 157
    Ana:

    E, stai, că mi s-a făcut iar poftă de măritiş. Şi cred că şi pisoiului. Ia, hai, formulează, până nu-mi trece, că nu mă ţine mult disponibilitatea pentru pirostrii. 😆

    Poate-aşa te iert. 😈


  158. 158
    morringain:

    @Costelus: nu stii de gluma deloc 🙄


  159. 159
    costelus:

    :)) Stii, e greu sa ne prindem aici pe online, fara gesturi …

    De tine, Anuto, mi-i frica, daca te superi si ma iei la bataie? Sau, mai rau, in coarne 🙂


  160. 160
    Ana:

    Era Rada mică. Vreo trei ani să fi avut. Ieşim la plimbare şi la un moment dat vede o doamnă tunsă scurt, cu părul foarte, foarte, nefiresc de roşu. Nu-mi dau seama dacă o vedea prima dată, că doamna stă în blocul vecin. Mie-mi place de ea, are peste 60 de ani şi e tare cool.

    Asta mică zice tare: Mami, uite, uite ce doamnă urâtă, mami! Ai mai văzut aşa ceva?!


  161. 161
    Ana:

    Uof, coarne n-am, dar pot să-ţi pun oricând, Costeluş. 😉 Cum să fie? 🙄

    Deci formulezi cererea aia sau ce dracu?! 😆

    Ştii că ai fost grobian cu mâinile mele. Care, da, sunt mari, dar n-ai specificat şi eu am înţeles că sunt o huidumă, ceea ce m-a iritat fiindcă nu se fac remarci din astea cu sensuri multiple.


  162. 162
    morringain:

    @Costelus: ete si tu acuma, dai vina pe online repede repede

    Decat sa-ti gasesti scuze, mai bine vezi ce faci cu Ana, ca azi vad ca ii plac pisoii.


  163. 163
    Ana:

    Morringain,

    Daaaaaaaaaa…. 😳 Uf, unde-o fi aia cu bătăi din gene… false?! 😳

    Mărturisesc: am o dispoziţie tare pisicească. M-apucă o dată pe decadă sau, mai rău, la 15 ani. Hmm… cine are curaj?! 😉


  164. 164
    morringain:

    @Ana: relax, al meu face inca faze din astea. Si nu are decat opt ani, talanul 🙄 da ca toti barbatii, o da dupa ca cica a glumit 😐


  165. 165
    morringain:

    @Ana: las, mai bine ca tine o data la 15 ani, decat ca mine mereu pisica 😆


  166. 166
    Ana:

    Nu-mi spune! 😆

    Deci tu pari a dracului pe forumuri, când, de fapt, eşti o felină. Incredibil!

    Mie, când mă pisicesc, îmi cer ai casei buletinul când sun la uşă, că nu mă recunosc. 🙂


  167. 167
    morringain:

    @Ana: depinde cu cine am de-a face, Ana 😀 cu unii ma pisicesc rau, excesiv chiar 😉 cu altii, cum ma stii 😈


  168. 168
    Ana:

    A, să ţi-o zic pe-aia cu capra. M-apucă într-o seară, când vin acasă, să bat la uşă, că la mine e cu ciocănit, nu cu sonerie, nu-mi plac muzichiile la uşi, da’ mă topesc după falange îndoite, m-apucă, zic, să-i cânt Radei celebra arie din Capra cu trei iezi. Copilul mă recunoaşte, că eram la capitolul Nu deschizi nimănui uşa şi-mi deschide veselă nevoie mare. 🙂

    A doua seară vin eu frântă şi nu-mi mai arde de opere… complete. Şi zic primele versuri, până la mălăieşi în călcăieşi. Şi tac. De dincolo de uşă se aude: Cântă tot, că altfel nu-ţi deschid. Înseamnă că nu eşti tu.


  169. 169
    morringain:

    @Ana: ah, dar nu garantez ca si pe aia cu care ma pisicesc mai mereu nu-i mai zgarii din cand in cand 😛

    Stii, ca tot ascult Queen acum, piesa mea preferata de la ei era Delilah


  170. 170
    morringain:

    @Ana: draguta copila ta 🙂 si al meu are din astea 🙂


  171. 171
    Ana:

    Da, eu am un foarte bun prieten, cel mai bun dintre băieţi, care a avut o vreme îndelungată părul lung. E tare frumos el, seamănă cu Adi Despot de la Viţa de Vie, dar şi mai frumos. Şi eu tot îl vedeam tuns, că-i ziceam că e prea negru şi arată ca un zlătar. Şi-l tot ameninţam cu: Samsoane, las’ că-ţi vine ţie rându’ şi-ncapi tu în mâinile mele. Atunci îţi va fi smuls, nu tuns..

    Dar uite că nu s-a-mplinit vrerea, că am vorbit cu el zilele astea şi, deşi nu l-am văzut de un an, ăsta a fost primul lucru pe care-am vrut să-l ştiu: cum are părul. Când mi-a zis că e aproape ras, m-am înfuriat îngrozitor. Eu cum mă mai răzbun? 😈


  172. 172
    morringain:

    @Ana: eu am patit-o faza cu smulsul. In generala, colegul din banca din spate, Ovidiu, ma tragea tot timpul de par. Aveam parul lung lung lung. Mama lui spunea ca e din cauza ca ma place, dar nu se simtea deloc placut smulsul asta 😥


  173. 173
    Ana:

    Ovidiu al tău iubea ca mine, probabil. Că eu nu mângâi niciodată, ci trag de păr, prind muşchi, caut oase… iau pe sus 😉

    Da’ ăstuia n-am ce să-i fac, că nu mă pot lua cu el la trântă. Am încercat acu’ vreo 4 ani şi-am ieşit din mâinile lui vânătăti din cap până-n picioare. În joacă, evident. Aşa că m-aş fi limitat la trasu’ de păr. Acu’, fiindcă nici pe-ăsta nu-l mai am, nici nu ştiu dacă mai vreau să-l întâlnesc. 😆


  174. 174
    morringain:

    @Ana: e si tu acum, smulsul asta in anumite situatii e chiar indicat 😀 nu-mi face pofta, ca ies acum afara sa imi gasesc vreunu, doar asa sa-i smulg nitel parul 🙂

    ce ma mai enerva pe mine cand eram mica era frecatul cu zapada. Pana cand m-am invatat sa le dau pumni asa ca inecatu. S-au potolit, ca eram prea nebuna 😆


  175. 175
    Ana:

    Da, da, Morringain. Dar eşti cam erotică, soro, că io vorbeam despre cel mai bun prieten de-o viaţă-ncoace. Neruşinato! 😳


  176. 176
    morringain:

    @Ana: pai de, ca pisicile 🙄 😥 😆


  177. 177
    morringain:

    @Ana: nu stiu daca l-am speriat pe Costelus de a disparut subit de pe aici sau e prea ocupat sa ne … citeasca 😆


  178. 178
    Ana:

    Nu, iubito, e doar… curajos. 😆 😆 😆


  179. 179
    morringain:

    @Ana: nimic nou sub soare, toti masculii sunt la fel 😆


  180. 180
    Ana:

    Ete,na! Huo, feministo! În niciun caz oamenii nu seamănă unii cu alţii, fie bărbaţi, fie femei. 😈

    Uite, mai rar o zărghită ca mine. Crezi că mi-e moale să mă suport? 😆

    Dar am eu o ideiuţă despre curajul bărbaţilor versus curajul femeilor. Mi-a venit ideea asta acu’ trei zile, în parc şi încă-mi dă târcoale. Să vedem când dă să spargă şi să iasă, că se bat mai multe topicuri la capu’ şi la dreapta mea. 😆


  181. 181
    morringain:

    @Ana: cine, eu, feminista? Da ce, draga, eu ziceam ca toti barbatii sunt curajosi! Pun pariu ca nu ma dezaproba niciunul! 😆

    Ana, mai zarghita decat mine? Vezi ca numarul “psihologilor” nu se pune! 😛


  182. 182
    Ana:

    Aoleu, da’ ce se pune! 😳 😳 😳

    Copchilaşi,

    Mă duc acasă, pe jos, să fac mâncare iedului. 🙂

    Semnat,

    Capra cu un ied


  183. 183
    morringain:

    @Ana: si eu plec sa-l iau pe al meu de la scoala. Iar o sa supere pe mine ca il iau de la joaca 🙄

    semnat,

    Mama obraznicaturii


  184. 184
    Ana:

    😉 😆 Sinonime, sinonime. Bine că le place, că nu sunt mulţi aşa. 🙂


  185. 185
    morringain:

    @Ana: da de unde, Ana, nu scoala ii place, ci clubul de joaca de dupa 🙄 😥


  186. 186
    costelus:

    Haha, as vrea eu sa am timp sa ma joc pe aici mai mult 🙂

    Tanti Ana, eu is si mai micut asa. La virsta. Si timid 🙂


  187. 187
    Jaco Pastorul:


  188. 188
    Ana:

    Costeluş,

    Hai s-o lăsăm. Prea multe nuanţte. Imposibil de explicat. Deja-mi face neplăcere. Tanti Ana e o formulă de apelare la care nici să nu te mai gândeşti vreodată când te adresezi unei femei. Niciuneia, indiferent de vârstă. Stai liniştit, e gratis informaţia asta. Eu mă voi preface că n-am citit aşa o oroare. Tu nu te simţi atacat sau vinovat. Dacă o să mă asculţi şi n-o să mai faci astfele de gafe, care nu sunt glume!!!, ţie îţi va fi bine. Altfel, faci cum vrei.

    Aş prefera să nu-mi răspunzi.


  189. 189
    morringain:

    Si eu care credeam ca sunt specialista in gafe, uite ca ma depaseste cineva 🙄


  190. 190
    edle:

    Am gasit o poza misto pentru Costelus: 😀

    http://img20.imageshack.us/img20/5175/pistoli.jpg


  191. 191
    morringain:

    Tizo, rea mai esti, nu te uiti la el ca e mic si neajutorat? 😆


  192. 192
    edle:

    Ei, parca ce, eu nu pot sa zic c-am glumit? 😉


  193. 193
    morringain:

    @Dana: drept! 😆


  194. 194
    costelus:

    Pastele ma-sii, eu voiam doar sa ma joc nu sa va supar! 🙁 🙁

    M-as simti mai bine daca ati sterge comentariul cu pricina; promit ca nu mai fac.


  195. 195
    morringain:

    @Costelus: cum adica, nu vrei tu sa iti ramana perlele pentru vesnicie? 😈


  196. 196

  197. 197
    morringain:

    @Ana: gata, mi-am spus parerea. Eu una nu cred ca mai are rost sa iti spun ca imi place si ca uneori parca ma citesti in ganduri. Mai ramanea sa spui ca lumea e mica tare si era tacamul complet 🙄


  198. 198
    Ana:

    Spun acum. Prea mică, lumea asta! 😆

    Şi măritabilele nu sunt victimele neînsurabililor. Ha! 😆


  199. 199
    morringain:

    @Ana: 😀


  200. 200
    Nora:

    Bonjour!

    Iaca aterizai şi eu.

    Ana, e sezonul limonadelor. Azi, la prânz, băui una mare cât o halbă. Al măritişului, nu încă.:D Al remăritişului, nici atât. 😀


  201. 201
    Seva Tudose:

    Hi,there !

    Nora,ce să fac eu acum 🙄 să mă duc la Pandora ptr. o limonadă 🙄 ori îi răspund lui Ana aici că de fapt mie nu îmi plac lămâile de loc iar treaba cu măritatul eu zic așa …

    dacă sunt copii la mijloc,căsătoria este pe viață !Copii au nevoie și de mamă și de tată !


  202. 202
    Nora:

    Sevaaa! Pe unde umbli? 😀

    Nu ştiu ce să zic de faza cu rămasul împreună musai, şi cu capetele sparte, cu mintea franjuri şi inima ciucuri.


  203. 203
    morringain:

    @Seva: de moda veche mai esti! Copiii au nevoie si de mama si de tata, sigur. Nimeni nu stie mai bine decat mine asta. Dar au nevoie mai degraba sa fie inconjurati de fericire, decat de formalisme si dureri inabusite pe motiv de platit datoriile.


  204. 204
    Ana:

    Mda. Cred că n-am fost eu clară. Nu mă mărit, oame bune, dar am scos Nu-ul de la index. Că în el am stat până-n gât şi, oarecum, pe bună dreptate sau, mă rog, pe concluzie de recent bun simţ. Atât. Nu mai stau pe picioarele de dinapoi. Şi nu cred că sunt, în cele două copeici pe care le dau pe mariaj, cu nimic mai bună decât bărbaţii care se pişă pe ei de frică, dar invocă întotdeauna grămezi de alte motive, care mai de care mai amuzante.

    Zic doar că eu iau asta a la legere, ceea ce ei nu fac. 🙂

    Seva,

    În niciun caz! Părinţi nefericiţi, copil nefericit şi tarat pe viaţă! Statul de dragul copilului e stat tocmai în ciuda şi răspărul copilului.


  205. 205
    Nora:

    Am priceput, Ana.

    Eu faza asta cu căsătoriile multiple nu prea o înţeleg. E ca şi cum ţi-ai face himenoplastie după fiecare partidă de sex şi ai fi convinsă că eşti virgină. Iar. Şi iar. Şi iar. 😀


  206. 206
    Ana:

    Serios, Nora?! Plastic. Nu mă aşteptam. N-am priceput nimic din comparaţie fiindcă n-am fost niciodată nici la o mie de kilometri de ea. Să uităm de asta.


  207. 207
    morringain:

    @Nora: eu cred ca ceea ce vrea sa spuna Ana e ca nici nu mai conteaza ideea maritisului. Ca e o posibilitate intre altele si ca nici nu o neaga dar nici nu alearga catre ea. Conteaza doar, si aici adaug eu, senzatia aia de inceput cum ca poti totul. Ca l-ai prins pe mnezau de un picior. Si de ce nu, daca sufletul tau e proaspat din nou?


  208. 208
    Nora:

    Ana, am spus că n-o înţeleg eu. Adică: nu mi s-ar potrivi mie. Asta îmi evocă mie, personal. Eu abia brodesc sensul uneia singure (să zicem că m-ar tenta ceremonialul ăla dacă aş fi tânără şi neîncepută, cu un anumit soi de inocenţă şi entuziasm, acum nu mai e cazul), ce să vorbesc de mai multe.


  209. 209
    Nora:

    Am înţeles, Morringain. Ana lasă uşa întredeschisă după ce credea că e ermetic închisă.

    Dar în capul meu cele două -- senzaţia de început -- cu semnatul unei hârtii n-au nicio legătură, nu sunt pe aceeaşi pagină.


  210. 210
    morringain:

    @Nora: babo ce esti, ne simtim si noi azi mai fericite si vrei tu neaparat sa ne aduci cu picioarele pe pamant 😛

    PS. E o gluma! Stiu, nu ma pricep la umor. Uite ca pana la urma sunt si eu femeie. Macar din atata.


  211. 211
    morringain:

    @Nora: nu te mai lega de hartie. Uita de ea. Nu de hartia aia vorbeste Ana.

    Sa ma corectezi, Ana, daca gresesc.


  212. 212
    Nora:

    😆

    Sunt o acritură. De la lămâi mi se trage. 😛

    Dar ce vrei? Pentru mine, căsătoria e strict laică şi e firesc să nu aibă nicio dimensiune magică, ritualică etc. Cum e la cei care s-au căsătorit religios.

    De ce naiba să mă duc de două, trei, patru ori la primărie? E ca şi cum mi-aş scoate certificatul de naştere de mai multe ori (după ce l-aş declara nul) de drag, nu de nevoie. 😀


  213. 213
    morringain:

    @Nora: inca o data, uita de hartia naibii. Si la mine a fost doar laica. Si daca totusi s-ar intampla si pentru mine un miracol, nu as zice nici da nici ba. Dar as fi fericita ca sunt in situatia aia in care nu mai refuz nicio posibilitate.


  214. 214
    morringain:

    Hm pe unde umbla Andreea? Mi-e cam dor de ea! 🙂


  215. 215
    Nora:

    Păi, la asta se cam rezumă căsătoria pentru mine: la hârtie. De-aia nu dau prea mulţi bani pe ea. Dacă-mi iei hârtia, ai luat tot (totul ăla mititel). 😀

    Chiar aşa, pe unde o umbla? 🙄


  216. 216
    morringain:

    @Nora: mai nici mie nu imi e de hartie. Ma chiar enerveaza la o adica, stii si de ce. Doar ca nu ce se petrece intr-o casatorie e prea putin vina hartiei ci a celor doi. Cand ceva nu merge, hartia se rupe. Simplu. De ce e nevoie de ea? Poate nu e. Sau poate e. E la latitudinea fiecaruia.


  217. 217
    Nora:

    Morringain, după mine, hârtia aia e ca apa sfinţită. Nici nu face rău, nici nu ajută. 😆

    Şi cum apa sfinţită prezintă zero interes, la fel şi hârtia.

    Sigur, asta sunt eu. Doar eu.


  218. 218
    costelus:

    Nora, pentru tine e doar hirtie, dar pentru parinti? Am auzit prieteni spunind “mare prostie si hirtia/nunta/taxa de popa, dar le-am facut sa se simta bine si parintii”.


  219. 219
    morringain:

    @Nora: pai si pentru mine e la fel. Doar ca vezi ca nu toti sunt de acord. Asta-i tot 😀


  220. 220
    Nora:

    Ei, Costeluş, eu sunt ceva mai egoistă, recunosc. Nu aş face o ceremonie în care nu m-aş simţi firesc, în pielea mea, doar ca să se simtă bine părinţii.

    Iar părinţii îi ai şi cum ţi-i “creşti”. 😀


  221. 221
    morringain:

    @Nora: I beg to differ 🙄 E drept ca eu sunt mai bleaga si nu reusesc sa ma impun in fata nimanui, dar totusi, am avut de a face cu niste specimene rare, crede-ma 😀


  222. 222
    vio:

    Nora,iti dau dreptate ,e doar o hartie care nu schimba nimic.
    Noi am stat impreuna doi ani,apoi ne-am casatorit pentru ca EL ma voia mireasa 🙂 .Zicea ca o sa fie o sarbatoare frumoasa care o sa ne lase amintiri frumoase.Si asa a fost.Dar “legalizarea”nu a schimbat nimic.Si daca ar fi sa ne despartim nici prin cap nu-mi trece sa cer impartiri de proprietati.Ma intereseaza doar copiii.De dragul lor noi doi vom fi prieteni toata viata,hartie sa nu.


  223. 223
    Nora:

    Morringain, mai am puţin şi fac 31 de ani. Ar fi nu ştiu cum să mă vezi cu rochie cu trenă şi voal de 3 metri doar pentru că asta ar face-o pe mama fericită. 😀

    Dar pe tine te cred. Eu cred orice. Că doar am văzut puţine, prea puţine. 🙂

    Vio: cam asta spun toţi prietenii mei care “au făcut pasul”. Nimic nu se schimbă. Nimeni nu se simte “altfel” a doua zi.


  224. 224
    morringain:

    @Nora: eu nu am purtat o rochie de mireasa. Da la mine e si mai complicat, mama ma bate la cap de cate ori poate sa divortez. Nici dupa noua ani nu s-a impacat. Aici ii dau dreptate. Si o sa fac, dar nu pentru a gasi dupa pe cineva care sa ii placa cumva ei. Desi o sa urmeze si povestea asta, stiu bine.


  225. 225
    Seva Tudose:

    oi fi eu de modă veche(morringain) și statul de dragul copilului(Ana)

    dar perseverența,răbdarea,înțelegerea,câlcând peste toate cele ce înseamnă EU,vor duce la o întreagă filosofie…cum părinții pot trece peste asemenea obstacole ? Nepunându-te pe tine în primul plan ?

    Un copil care este între mamă și tată ptr.sărbători/week-end-uri și alte prearanjamente,trimit un semnal greșit !
    dacă nu îi intri în grații acelui „spoil rat”râzgâiat copil…vei auzi: știi ce ? I hate you…mă duc la tata !

    mai târziu ori mai devreme,să nu te surprindă că ai la cină un homosexual/lesbian alături de preiubitul tău copil…ei știu să tragă avantaje…


  226. 226
    Seva Tudose:

    of,și să nu mă urâți ptr.cele spuse 😉


  227. 227
    Jaco Pastorul:

    In privinta asta, Seva e mai desteapta decat voi toate la un loc. Poate ca maritisul nu schimba nimic, dar copiii, da. Copiii inseamna, sacrificii, renuntari, stoicism. Dupa ce ati facut copii nu mai traiti pentru voi, ci pentru ei, cel putin o perioada, asa ca in orice decizie pe care o luati trebuie sa puneti interesul copilului la mijloc, nu pe al vostru. Egoistelor.


  228. 228
    costelus:

    Nu SEva, gresesti aici. Daca cei doi nu se mai inteleg, e cea mai mare greseala sa stea impreuna de dragul copilului. E imposibil sa-si ascunda mereu, la perfectie, ginduri de genul: “dracu’ sa te ia de copil, din cauza ta trebuie sa stau cu idioata/idiotul asta”.

    Eu am un caz ideal printre cunoscuti. El si ea s-au iubit, au avut un copil, erau cuplul perfect pina cind s-au despartit. De ce? Inima zburdalnica, atita tot 🙂 Dar nu s-au gindit niciodata sa mearga la vreun judecator la partaj, iar copilul a stat si cu mama si cu tata, alternativ, fara ca vreunul din parinti sa numere zilele. S-au despartit dar nu s-au certat si-au ramas prieteni.


  229. 229
    costelus:

    Lasa-ne mai Jaco cu lectiile si discursurile. Da, copiii pot cere uneori sacrificii, dar, in cazurile in care astfel de suferinte inutile pot fi evitate, de ce nu? Nu traim de mai multe ori …


  230. 230
    Jaco Pastorul:

    Zau, ma? Adica sa traumatizam copilul pentru ca ne mananca pe noi la organele genitale!

    Tu ai habar ce simte un copil crescut de o mama care alearga din pula-n pula? Hai sa zicem ca ai o fetita si stii ca noaptea doarme in casa cu vreun handralau de-al fostei tale sotii. Ai idee in ce cosmar creste acel copil?

    O viata ai intr-adevar si aia daca n-o traiesti in demnitate si cinste, degeaba o mai traiesti.
    N-ai decat sa te dedai desfraului pana cand devii parinte.

    Dar ce vorbesc eu, chiar asa, fiecare face exact atat cat il duce creierasu’.


  231. 231
    Nora:

    Nu, Jaco, hai să-l traumatizăm făcându-l martor destrămării noastre, lipsei noastre de afecţiune, certurilor noastre, răcelii dintre noi, nepăsării noastre. Nu te minţi crezând că un copil nu ştie şi nu simte. Ştiu mai mult decât vor adulţii să creadă şi, oricât ne-am închide noi într-o cameră, pereţii unei case sunt mereu subţiri.

    Nici nu mai zic nimic de vulgaritatea exprimării tale, de modul grobian în care ai pus problema.

    “E” curve, domnule, toate!

    Seva: nu cred că cel mai rău lucru din lume e să vină la cină cu un partener de acelaşi sex. E mai rău să nu vină deloc, e mai rău să vină schilodit sufleteşte pentru că a crescut lângă un cuplu destrămat în fapt, crezând că aşa sunt toate relaţiile pe lumea asta.


  232. 232
    Jaco Pastorul:

    Da, limbajul e dur intr-adevar, dar am avut un scop, sa stii.

    Si eu tocmai aia zic, sa nu-l traumatizati pe copil si nu-l faceti martorul destramarii, certurilor, nepasarii voastre. Tocmai aia zic. Faceti sa nu fie asa. Adica fiti responsabili si nu usurateci, odata luata hotararea casatoriei si a procrearii, lucrurile nu mai sunt asa simple si trebuie sa faceti eforturi sa va tineti in frau iesirile negative.
    Si sa n-ai impresia ca schimband partenerul gasesti fericirea. E o falsa speranta, in cele mai multe cazuri. De fapt e un alibi pentru mancatoria dintre picioare.


  233. 233
    Jaco Pastorul:

    Si inca o chestie, certurile din familie nu-l vor traumatiza pe copil, atata timp cat sunt intr-o limita nonviolenta, deoarece sunt certurile alor LUI . Ele il vor ajuta sa inteleaga viata cu bune si rele asa cum e in realitate. Pe cand cearturile dintre un parinte si un strain il vor afecta cumplit.


  234. 234

    cred că nu am făcut pîna acum aşa ceva.

    dar, o să vă rog, dacă aveţi, toţi, cel mai mitetel sentiment pozitiv pentru mine, să încetaţi cu discuţia asta.

    habar n-am -- dacă e aiurea sau nu ce vă rog -- dar îmi face foarte, foarte rău discuţia. mai rău ca niciodată.

    vă rog.

    de altfel, a mai fost pusă problema. ştim, cu toţii, EXACT care e părerea tuturor celorlalţi. nu se ajunge nicăieri, doar se scormonesc răni vechi. aveţi nevoie de asta?


  235. 235
    Jaco Pastorul:

    Pai inchide comentariile, ca pe pandoras la Svet! 🙂


  236. 236
    morringain:

    Ufff, de ce am eu impresia ca multi vorbesc din carti pe aici…

    Sunt cazuri si cazuri si raspunsul potrivit fiecare si-l gaseste. Nu pot si nu imi permit eu sa vin sa impun nimanui nimic, la fel cum nu pot sa accept sfaturi de la cineva care habar nu are datele intregii probleme. Si sa stiti ca Nora are dreptate, copilul crescut intr-o casnicie din asta ruinata nu iese bine, pentru ca nu te poti ascunde asa de bine si pentru ca, oricat de altruist ai fi, nu poti si nu e corect sa renunti la tine cu totul. Nu exista treaba asta, nu pe termen lung. Si merge muuuult mai departe de mancarimea intre picioare. Ce ne facem in cazurile in care celalalt e un betiv? Stam ca ne-am luat angajamentul? Sau mai rau, daca e violent? Stam si suportam pentru ca ne-am inselat la inceput, fara sa stim cu cine avem de-a face? Sau poate e vina noastra ca nu am stiut si deci suntem buni de plata?

    Stiti ceva? Urmati-va propriile sfaturi, reprimati-va sentimentele si mintiti pe toata lumea, dandu-le in acelasi timp un bun exemplu de cum trebuie traita viata copiiilor vostri si lasati lectiile de moralitate, ca nu va prind.


  237. 237
    morringain:

    @Andreea: ai dreptate. Scuza-ma ca m-am ambalat asa. Ma enerveaza insa pretentia unora ca stiu ei mai bine decat restul.


  238. 238
    Nora:

    Andreea, my lips are sealed. My keyboard, too.

    🙁

    Îmi cer iertare.


  239. 239

    nu e caz de cerut iertare, Nora. de unde să ştiţi voi una sau alta?

    mulţumesc.


  240. 240
    Jaco Pastorul:

    Morringain,

    a-mi spune mie ca vorbesc din carti e o mojicie rautacioasa, pentru ca dpdv clinic, eu sunt intr-o faza mult mai avansata a bolii decat tine. Mai curand, as spune ca tu esti cea care nu stie ce vorbeste.
    In plus de asta, dupa 9 min dupa ce Andreea ne-a rugat sa nu mai discutam despre acest subiect vii tu si imi trantesti o lectie, care dovedeste ca de fapt nici nu m-ai citit cu atentie. Asta doar ca sa-mi dai o palma, pentru ca parerea ta o stiam deja, ti-ai expus-o pe aici de zeci de ori, nu mai era nevoie s-o mai scoti odata la iveala. Pe cand eu, a fost prima oara cand mi-am expus parerea pe care te-ai si grabit sa mi-o crucifici.

    Ramane cum am stabilit, faceti cat si cum va duce creierasu’. Copilul e doar o moneda de schimb si obiect de santaj sentimental.


  241. 241
    Jaco Pastorul:

    Andreea, sorry, dar nu pot sa tac.


  242. 242
    Jaco Pastorul:

    Daca as tacea, prea ati fi toate de acord cu o mentalitate usurateca de a privi un subiect grav. Si, da, a fost alegerea mea, si acum imi dau seama ca am procedat nespus de bine.


  243. 243
    Jaco Pastorul:

    Si pe mine asta ma mira, conceptia total infantila cu care plecati intr-o casnicie. Usurinta cu care inerpretati juramantul pe care il faceti. Pai la ce credeti ca se refera acel “la greu” ? Tocmai la situatii grele, in care nu-ti faci coada colac, ci lupti pe viata si pe moarte. Se poate lupta, Morringain si cu alcolismul, sa stii. Mai ales daca esti ajutat de consoarta. Si sa stii si tu, ca intr-un mariaj nu exista niciodata un singur vinovat al esecului.
    Dar astea sunt chestii demodate, nu-i asa, de pe vremea bunicii, cand o femeie care ramanea vaduva, atentie, nu divortata, si cu copii, nici nu-i trecea prin cap sa se recasatoreasca. De proaste, nu-i asa?


  244. 244
    morringain:

    @Jaco: iti dau o singura explicatie. Incepusem sa scriu comentariul respectiv, m-am intrerupt o vreme pentru ca aveam ceva de facut si l-am trimis inainte sa dau refresh. Deci nu aveam cum sa vad ce a scris Andreea. Si oricum tot ce am spus eu e ca nu nimeni nu are dreptul sa dea lectii nimanui. Ala e vorbitul din carti. Cand nu stii exact despre ce vorbesti. Suntem adulti si facem asa cum ne taie capul. Si suportam consecintele.


  245. 245
    Seva Tudose:

    andreea dragă,

    din totdeauna părerile sunt diferite și nu cred că noi ducem o luptă de lămurire și nici să ne lovim în soartă cumva.Deci,sunt schimb de păreri.Nu înțeleg de ce trebuie să o iei ca pe un afront personal ?

    De multe ori te poți confunda cu personajul unui articol și poți crede că autorul(în cazul nostru comentatori)l-a scris intenționat ptr.tine ?
    Adică noi suntem în casa ta și dacă tu nu te simți bine,ce faci,ne spui,uite nu mă simt bine,ne deschizi ușa,plecați ori incetați cu discuția ?

    morringain,

    a sta cu un om violent 🙄 Nu,nu asta am avansat,în variantele date de tine,intervine instinctul de autoapărare,deci este ca un ultimatum,vrei să supraviețuiești.Și trebuie să stai deoparte cu copil cu tot,aici salvezi copilul și pe tine, viață ori moarte !

    viciul băuturii ? desigur nu sunt de acord cu admitere și toleranță,fie că este el tatăl copiilor mei…dar vezi tu morringain,eu am spus că dacă amândoi sunt doi oameni cu capul pe umeri,fără viciile astea,căsătoria trebuie să fie protejată.

    bunica mea a făcut 11 copii și bunicul mai venea pe trei cărări câteodată,ce trebuia să facă bunica ,să-și ia 6 copii,să-i lase și lui 5 copii… și plece la mama ei acasă 🙄

    odată eram măricică,când bunicul ia tras o palmă bunicii,știi ce-am făcut ? Tataie esti nebun la cap ? Ce ar fi dacă ți-aș trage și eu un pumn în nas acum,ți-ar conveni ? de atunci,îl auzeam spunând consătenilor,că nu se mai atinge de nevastă că îi este frică de nepoată 😆


  246. 246
    morringain:

    @Seva: tot ce am vrut eu sa spun e ca nu e bine sa pornim de pe pozitii absolute decat in cazul nostru strict. Cand e vorba de altii, daca au nevoie de lectii de la noi -- daca ne cer ei asta -- atunci putem sa le dam. Dar nu sa ne trezim noi mai destepti sa impunem propriile noastre pareri pentru ca asa am auzit noi la biserica predicandu-se. Sa nu intelegeti ca am dat cumva exemple din viata mea mai sus. Chiar daca as da, tot nu ati putea intelege, nu sunteti in papucii mei.


  247. 247
    Jaco Pastorul:

    Nu Morringain, eu nu vorbesc din carti, eu vorbesc din experienta, si asa cum voi faceti apologia unui anumit stil de viata si de atitudine, tot asa am si eu dreptul sa mi le promovez pe ale mele, fara sa fiu apostrofat ca vorbesc din carti, mai ales de catre cineva care are mult mai putina experienta de viata. Nu iti tin lectii, pentru ca stiu ca nu am cui. Ma trezesc si eu vorbind pe-aici, ca ma cam enerveaza un anumit mod de gandire, cu care, de ce sa nu recunosc, cochetam si eu intr-o perioada. De-aia va zic, ganditi-va foarte bine inainte de a lua vreo hotarare.


  248. 248
    costelus:

    Hai mai, doar ne-a rugat Andreea, despre altceva nu putem vorbi.

    De exemplu, cit de greu e sa devii prof universitar in Romania? Cea mai grea proba e sa promovezi bac-ul, dupa aia e usor 🙂


  249. 249

    da, Seva aşa aş face, dacă aţi fi în casa mea. v-aş ruga să încetaţi, dacă mi-aţi fi prieteni, sau să plecaţi, dacă nu mi-aţi fi.


  250. 250
    morringain:

    @Costelus: depinde pentru cine. Daca respectivul are “conexiunile” potrivite poate fi tufa de Venetia si tot ajunge. Daca nu le are, poate sa fie Einstein si tot degeaba. Norocul lor ca de obicei einsteinii nostri pleaca in afara. Si nu, nu e vorba de mine. La mine dorul asta de duca s-a nascut foarte devreme sau l-am avut dintotdeauna. Nici prin gand nu imi trecea mie sa raman in Romania.


  251. 251
    Jaco Pastorul:

    Nu cred ca procentul de einsteini plecati e mai mare decat procentul celor ramasi. E adevarat insa ca cei ramasi sunt foarte discreti si ocupati cu ale lor, dar acestor einsteini li se datoreaza faptul ca totusi Romania nu arata ca Burkina Faso si ca opun rezistenta activa escrocilor, hotilor si idiotilor. Daca vrei sa spui ca aia inteligenti pleaca, e nasol. Morringain, gandesti cliseistic rau.


  252. 252
    morringain:

    @Jaco: ai chef de cearta azi. Am spus ca de obicei. Nu ca toti. Nu stau acum sa caut statistici, dar sa stii ca majoritatea celor pe care ii cunosc eu (de varsta mea, cei mai in varsta au mai putine posibilitati) au plecat. Putini au ramas. Iar dintre cei ramasi, si mai putini au reusit sa ajunga acolo unde ar merita conform gradului lor de inteligenta si pregatirii. Sau cel putin sa ajunga sa aiba o viata normala, fara sa se loveasca aiurea de tot felul de piedici. Apropo, cate milioane de romani sunt acum in afara granitelor? Asa la modul general, nu vorbesc doar de einsteini.

    PS. Burkina Faso are probleme din doua mari motive: 1. e o fosta colonie si fostii stapani au lasat prapad acolo. 2. locuitorii ei inca mai au de invatat. Din punctul asta de vedere, nici Romania nu mi se pare atat de evoluata. Eu zic sa lasam arogantele astea nationaliste.


  253. 253
    Seva Tudose:

    Morringain,

    dacă Jaco,nu împărtășește aceleași crezuri ca ale tale,de ce tu consideri că are chef de ceartă 🙄 este ca și cum tu ne împui să ne remodelăm după filosofia ta 🙄 și să nu îmi răspunzi că și eu am chef de ceartă 😉

    dacă „einșteinii” noștrii pleacă în afară,este ptr. că situația politică din România nu le furnizează/împlinește
    înfăptuirea visurilor lor de îmbogățire.

    Dar să nu îmi spui că în România nu sunt,nu au rămas și mulți „einșeini”care fac mai mulți euro/dolari ori lire englezești mai multe decât ar face cineva cu bachelor, master și doctorat 😉 păi eu muncesc de îmi sar capacele ptr.2.000 de dolari,în România unii îi au ca arvună 😉

    păi se spune clar că la Bill Gates a doua limbă oficială ar fi româna 😉 și da,ca și tine am visat de copilă să emigrez,mi s-a tras de la filmele„Winetou” cu Pierre Brice,cu indienii lui din Appalachian Mountains(apași sunt în America !) D-aia alesei USA 😆

    desigur am aflat între timp,că Pierre Brice și producția filmelor erau francez/franceze dar ce mai ? nu am mai putut schimba ideia,am ținut-o „tăt*așe” 😆


  254. 254
    Jaco Pastorul:

    Morringain, n-am chef de cearta mai mult decat in alte zile, dar uita-te si tu cum mi le servesti: ” dar sa stii ca majoritatea celor pe care ii cunosc eu (de varsta mea, cei mai in varsta au mai putine posibilitati) au plecat. Putini au ramas.”

    Le bagi pe banda rulanta. Adica ce m-ar fi impiedicat pe mine si pe multi altii din generatia mea, care in 90 aveam 29 de ani, cum e prostu mai in putere, sa o stergem? Sau ce m-ar impiedica s-o sterg acum? Tu ai in continuare ideea total gresita ca aia dastepti au sters-o si aia mai prosti au ramas. Mai era unu’ pe-aici care striga in gura mare ca “voi, aia din Romania…”

    Iti dau o veste proasta, sa stii. In occident e mai plin de prosti ca pe-aici, si stii de ce? Pentru ca aia au nevoie de rotite in mecanisme si nu de smecheri inventivi. Diferenta dintre Romania si Occident e mecanismul social care e mai eficient decat mecanismul stalinist de pe-aici. Si nu e meritul vostru, al einsteinilor de pe plaiuri mioritice, ci al alora, de-acolo. Voi ati picat ca musca la un lucru gata facut. E un soi de oportunism. E un mecanism atat de bine pus la punct incat nu poa’ sa fure toti fraierii ci numai unii, la noi, in lipsa rotitelor lipsa, apuca toti ghiolbanii la rahat, asta e diferenta. Nu ca n-ar fura si aia, pe dincolo, dar nu-s in stare, ca-i tin jupanii in frau.

    Si las-o cu nationalismul, ca nu ti-ai gasit omu’. Oportunismul tau si al altora nu poate fi pus in seama nationalismului meu. Mi se rupe de nationalism. Mi se rupe ca sunt roman, mi se rupe de Romania. Eu imi platesc taxele si imi vad de treaba oriunde as fi, intamplator sunt aici, ce mare tragedie?

    Burkina Faso era doar un exemplu amarat. Da, au plecat niste hoti (straini) si-au venit altii de-ai lor, care mai au de invatat (sa fure). Si daca ti se pare ca Romania nu-i atat de evoluata, de ce n-ai stat si tu aici s-o ajuti sa evolueze?


  255. 255
    morringain:

    @Seva: departe de mine intentia asta, Seva. Nici nu mi-ar place. Am spus ca are chef de cearta pentru ca imi cauta, ca de obicei, nod in papura. Cred ca am ajuns personajul lui negativ preferat. Nu am spus eu ca toti pleaca. Daca am gresit ceva e ca nu am spus ca einsteinii au acum posibilitatea sa plece daca in Romania nu le sunt accesibile functiile de profesor universitar. Si ca multi o fac, decat sa ramana acasa sa se chinuie si sa vada cum le-o iau altii mai prosti inainte doar din cauza de “conexiuni”.

    Aia care au ramas in Romania si fac averi nu sunt einsteini, Seva. Sunt smecheri si hoti. E si asta o dovada de desteptaciune, dar e una cu care sincer eu una nu m-as mandri. Nicaieri, nici in State, profesorii universitari nu fac asa averi.


  256. 256
    morringain:

    @Jaco: in 1990 se emigra mai putin pentru ca era mai greu sa emigrezi, nu exista circulatia libera de acum. Si nici asa de multe exemple care sa iti arate ca se poate face cu succes asta. Uite, mama vroia sa plecam in 91 sau 92. In Canada sau Australia. Nu am plecat pentru ca i-a fost frica ca nu se poate adapta.

    Aici era vorba de cei care aspira sa intre in invatamant si sa si realizeze ceva. In Romania nu se sta chiar asa bine la capitolul asta, orice ai spune. E natural pentru multi cand vad ca nu pot ajunge undeva unde merita, sa incerce in alta parte. Din nou, nu ma include pe mine aici. Nu sunt nici pe departe un einstein.

    Si tu confuzi smecheria cu inteligenta. Se pot confunda doar daca nu tii cont de principii marunte cum ar fi ca e gresit sa obtii ceva pe nedrept.

    Repet, e natural sa vrei sa obtii ceva pentru tine. De ce nu? De ce ar trebui sa ne sacrificam pentru colectivitate mai ales cand colectivitatea nu doreste o schimbare adevarata? Ca tot intrebai de ce nu am ramas in Romania, sa o ajut sa evolueze.


  257. 257
    Seva Tudose:

    morringain,

    „ăia care au rămas în România și fac averi nu sunt einsteini…sunt șmecheri și hoți” 🙄

    ei nici chiar așa morringain…să generalizezi, se duc ei străinii cu grămada în România și își deschid bussines-uri,achiziționează/cumpără terenuri,ferme/creșterea animalelor/producții agricole…de ce crezi că se duc în România ?

    ptr.că este mai scump să pornească în țara lui( să zicem în Germania ) eu nu mai sunt la acea vârstă să pornesc o„cruciadă” am/m-am realizat în cei 22 de ani de când am plecat…dar dacă eram cu 10/15 ani mai tănără cumpăram hectare de pământ în România !

    și chiar acum aș fi făcut ceva,dar copii mei s-au„americanizat” de tot…cea mare este căsătorită cu un arab,băiatul cu o americancă…și nu pot să le impun dorința mea 😉


  258. 258
    morringain:

    @Seva: in general ca sa faci o avere foarte mare trebuie sa faci ilegalitati. Cei cinstiti pot realiza si ei averi, cu siguranta. Dar e foarte putin probabil sa ajunga la nivelul unui Tiriac. Sau Patriciu. Strainii aia care vin in Romania poate vin si pentru ca reusesc sa obtina ceva la pret mult mai mic decat normal, te-ai gandit la asta? Gandeste-te numai la cata coruptie e acasa.


  259. 259
    Seva Tudose:

    http://mobius.blog.franklintempleton.com/2010/04/21/demystifying-romania/

    dar de ce te gândești să fi ca Țiriac ? eu una sunt mulțumită și nu sunt milionară,mult ai, mult cheltuiești.

    De exemplu,eu când am fost pe insula Bahamas eu am stat la un hotel care era 200 de dolari pe noapte și la alt hotel Atlantis,acolo sunt camere care pornesc de la 25.000 de dolari pe noapte și obligatoriu trebuie să iei cel puțin 7 zile ! Numai Michael Jackson,Oprah și emirați arabi s-au„cazat” acolo !

    dar indiferent unde erai găzduit tot acelaș apus de soare admirai…ori se admirau/invidiau reciproc 🙄 Săracul că nu e bogat și bogatul că nu are ce are săracul…ce ?

    mulțumirea sufletească !


  260. 260
    morringain:

    @Seva: am spus eu pe undeva ca vreau sa fiu ca Tiriac? 😀 Sa ne intoarcem la cei care si-ar dori sa fie profesori universitari si aleg sa plece. Nu o fac doar pentru salariu (care pentru Vest nu e chiar asa de mare, e potrivit pentru cat muncesc), ci si pentru conditii de munca, pentru mai putina coruptie si pentru mai multa recunoastere. Nu poti sa ii compari cu oamenii de afaceri (care sunt in multe cazuri verosi din cauza de libertate prea mare, de aia si dadeam pe Tiriac drept exemplu), ca nu vor face in niciun stat tot atatia bani si nici macar nu intentioneaza. Altfel nu ar intra in invatamant. Ca la noi sunt tot felul de distorsiuni (vezi o madam Udrea care cica e prof universitar -- te umfla plansul, vezi madam Dumitrescu de vroia sa ne fie ministru al Educatiei) e un bun motiv pentru care oamenii normali si-ar dori sa plece. E foarte greu sa lupti cu un sistem bine inradacinat. Nu zic ca nu e imposibil, si ca unii nu aleg sa ramana in el, dar ma bucur ca einsteinii Romaniei au acum posibilitatea, daca vor, sa plece din tara si sa obtina mai mult decat le poate oferi Romania.


  261. 261
    Seva Tudose:

    că dețin 3 propietăți,fiica cea mare două…și doar nu le-am adus cu mine din România 😉 dar când mă uit în jurul meu,văd americani care nu au ce am eu !

    Unii stau în „mobil-home”un soi de rulotă mai mare, alții călătoresc cu avionul săptămânal,pleacă duminică noaptea să fie luni la serviciu și se reîntorc acasă vineri noaptea… 😉 te duci unde banul vine 😉 așa și cu neamțul cu ferma lui bio din România !


  262. 262
    Seva Tudose:

    morringain,nu este un secret că vorbești în cunoștiință de cauză,experieța ta proprie,că dăunăzi spuneai că în Anglia mai degrabă îți dă doctoratul decât masterul…ca să nu poți preda…

    despre doamnele politiciene nu știu nimic și sper că acest domn Ioan Mang,ministrul Educației să schimbe ceva dacă,virgulă Cătălin Baba a căzut f.repede 😉

    și ca pe o mică consolare,tu crezi că aici în USA,profesori-doctori-docenți de universități sunt milionari 🙄


  263. 263
    morringain:

    @Seva: nu ai inteles. La masterul respectiv intrarea e oarecum conditionata de examenele din Anglia pentru ca nu vor sa lase toti strainii sa ajunga sa predea in scoli elementare si licee. Acolo au si ei persoane destule care sa ocupe posturile. E o masura protectionista. La doctorat te admit, dar asta nu inseamna ca iti dau si slujba dupa automat. Pe aia ti-o castigi daca esti destul de bun (in mai mare masura prin prisma rezultatelor si in mai mica prin prisma relatiilor, pe cand in Romania relatiile conteaza cel mai mult).

    Iar cu profii din State, ce tot spun eu de cateva comentarii incoace? Ca nu au salarii uriase. Ufff! 😀


  264. 264
    Seva Tudose:

    iar corupția de acasă,se datorează factorilor politici,zeci de partide-partiduțe,fracțiuni ce au intersele lor individuale,extrag maxim de profit,fiind conștienți că nu mai apucă a doua ocazie 😉 am obosit să tot aud a căzut guvernul lui :

    Petre Roman FSN

    Theodor Stolojan FSN

    Nicolae Văcăroiu PDSR

    Victor Ciorbea PNȚCD

    Gavril Dejeu PNȚCD

    Radu Vasile PNȚCD

    Alexandru Athanasiu PSDR

    Mugur Isărescu -Independent

    Adrian Năstase PSDR/PSD

    Eugen Bejenaru PSD

    Călin Popescu Tăriceanu PNL

    Emil Boc PD-L

    Cătălin Predoiu -Independent

    Mihai Răzvan Ungureanu -Indepentent

    Victor Ponta USL 🙄

    aici în USA sunt doar două partide unul democrat și altul republican,și mai este un al treilea dar…slăbuț !


  265. 265
    Seva Tudose:

    Să știi că și aici nu ți se recunosc diplomele fie ele din România ori mastere din Franța ! Eu știu o doctoriță care a practicat în România și aici a trebuit să intre la școală ca simplă studentă la medicină ! Iar dacă s-a gândit să-și facă și specializarea,acum are un„loan” împrumut bancar enorm care este obligatoriu de rambursat fie și până la adânci bătrâneți ori moarte !


  266. 266
    morringain:

    @Seva: acolo e un alt sistem si o alta cultura. Si, poate, desi nu bag mana in foc, e si o mai mare implicare a societatii civile decat la noi. La noi se protesteaza mult din gura si cam atat. Adevarat, nici nu prea ai pe cine sa votezi, ca toti se comporta cam la fel. Ia sa fie ca in China unde pentru furt te executa fara drept de apel! 😀 Glumesc, nu imi doresc o China, sper ca in Romania sa se dezvolte, in timp lung ca nu are cum altfel, un sistem in care coruptia si alte belele de genul sa fie limitate la maxim.

    Oricum, eu de plecat nu am plecat pentru ca nu imi era bine in Romania neaparat (nu imi era, dar asta e un aspect secundar), ci pentru ca mi-am dorit dintotdeauna sa vad si altceva. La 15 ani vroiam sa invat greaca si sa plec in Grecia (proful meu de romana a fost grec), ma fascina tara asta si inca ma fascineaza si ma gandesc serios la pensie sa imi iau o casuta acolo. Acum mi-ar placea sa pot pleca in Japonia sa traiesc macar vreo zece ani, la fel, ma fascineaza cultura lor, simtul onoarei (e corect? imi suna aiurea, nu am idee de ce), civilizatia lor.


  267. 267
    morringain:

    @Seva: depinde, eu la master am intrat cu o copie xerox dupa diploma de licenta si foaia matricola. Si dupa ce termin doctoratul nu ma mai intreaba nimeni nimic de astea din Romania. Dar la mine e domeniul mai superficial, sa zic asa, desi majoritatea doctorilor de aici sunt straini cu facultatea facuta in tara de origine (doctorita mea e iranianca, cu facultatea facuta acolo, de exemplu)


  268. 268
    Seva Tudose:

    morringain,

    să știi că și aici este corupție,ce naiba există oriunde ! Această țară are o tradiție veche într-ale democrației dar să crezi că și aici sunt state(toatal 50) ptr.condamnarea la moarte,altele sunt contra !

    Ori acum ulțima bombă,președintele Obama a declarat legal căsătoria între homosexuali ? Ori cu precădere o gândire chiar socialistă/comunistă un președinte al Americii ? Care se luptă înverșunat ptr.câștigarea celui de al doilea termen de 4 ani la președenție ?

    și că democrații sunt contra legitimării la vot ca să poată vota oricine de două ori ,fie și emigranții clandestini care sunt enorm de mulți ?

    și toate acestea vor avea repercursiuni mondiale,de ce crezi că la ruși a fost Putin,apoi Medvedev ca apoi a venit Putin din nou,de ce crezi că a câștigat un socialist președinte al Franței 🙄

    PS. sper că nu te superi dar cam în următorul sfert de oră trebuie să plec la o sărbătoare”Hanna” ori cam așa ceva,un fel de sărbătoare numai între fete și femei stil arăbesc și mâine va fi nunta…azi se vor „tatua”pe mâini și picioare 😆

    deci aștept replica ta și îți spun la revedere 😀


  269. 269
    morringain:

    @Seva: sa zicem ca mai stiu si eu cateceva, doar fac relatii internationale 😆 Petrecere placuta si ne mai certam si altadata 🙂


  270. 270
    Seva Tudose:

    Plăcerea a fost de partea mea ! Știam eu că se va sfărși cu bine ! Pa și mulțumesc!


  271. 271
    morringain:

    @Seva: pai era si normal sa se termine cu bine, doar nu ne paruiam acum pe teme de profi universitari 🙂 Imi pare rau doar ca incerc sa corectez ceva acum (dap, lucrez si sambata seara, ce destrabalare) si nu sunt foarte atenta la ce scriu pe aici 🙄


  272. 272
    costelus:

    Eu nu cred ca au plecat einsteinii si-au ramas boii. Mai degraba tind sa cred ca principalul criteriu a fost situatia pe care o aveau in tara. Cei care au avut norocul sa nimereasca ceva bun in tara nu au avut motive s-o ia de la zero in alta tara.

    Mama Jaco, ce mituri! Romania opune rezistenta la ceva? Asa cum si hirtia igienica opune rezistenta 🙂 Romania este o tara TERMINATA, in momentul in care nu va mai primi bani cu imprumut Romania dispare. Da, probabil va fi si un razboi civil.


  273. 273
    Giacomo:

    Costelus , Romania este o tara terminata din cu totul alte motive decat fondurile europene sau FMI …Este terminata de cand “fondurile” intelectuale care s-au rupt in figuri pe vremea dictaturii au devenit flori plapande la atingere ( chiar verbala ) , in loc sa se impuna in politica , impotriva militienilor de rangul doi ,miliardarii in euro de azi …Sa se fi impus cu aceeasi vehementa pe care si-o aroga azi ca o aveau pe vremea comunismului…Brusc, au devenit tacuti , sau au inceput sa tina conferinte despre dictatura , “afara” ..oricum, aia platesc showrile mai bine ca aici , nu-i asa ? Vezi Dinescu , bucatarul-poet …


  274. 274
    Giacomo:

    Vaclav Havel mi se pare ca a fost intelectual de marca ..a facut si niste puscarie, parca ? (Rimsa involuntara, nu sunt seva ) .


  275. 275
    Seva Tudose:

    🙄


  276. 276
    Seva Tudose:

    Întotdeauna ziua de 13 îmi aduce furnicături pe șirea spinării 😉


  277. 277
    Morringain:

    La multi ani de Ziua Mamei celor (Andreea, Seva, Dana, nu stiu de Val_one, Vio, Tania?) care aveti obraznicaturi pe acasa 😀 Ca tot vorbeam de pretexte 🙂 Vezi, Seva, ceva sa iti faca sa treaca furnicaturile 🙂

    Costelus: asa e, m-am exprimat gresit, trebuia sa spun ca acum au cel putin sansa sa plece, si multi chiar pleaca sa se realizeze in afara mai mult decat ar putea-o face vreodata in tara.

    Cat despre Romania, sunt multe lucruri de facut. Si o sa dureze mult pana la o normalitate pe care o vezi in alte tari mai fericite de soarta. Asta nu inseamna sa invinovatim acum pe cei care au plecat pentru asta, pe motiv ca au abandonat corabia ca sobolanii. Fiecare stie ce ii trebuie, poate unora nu le trebuie deloc corabia asta, nici macar cand e reparata bine si e pe linia de plutire 🙂


  278. 278
    Nora:

    Tania nu e mamă, dar are un westie cam cretinel de fel. Se pune? 😀

    Şi da, la mulţi ani mamelor. Şi taţilor. Ziua lor când e?


  279. 279
    Morringain:

    @Nora: Multumesc 😀 Ziua tatilor, cel putin in Italia, e pe 19 martie. In Anglia e in a treia duminica din iunie. Chiar daca a trecut de doua luni aproape in Italia si chiar daca mai e o luna pana la cea din Anglia, la multi ani si tatilor! 🙂


  280. 280
    Morringain:

    Tocmai am aflat ca azi e Ziua Mamei si in Japonia. Unde de obicei sa daruiec garoafe rosii cu ocazia asta:

    foto

    Nora, habar nu am cum sa introduc imaginea. Daca esti pe aici, ajuta-ma tu, please 🙂

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *