Despre folclor si muzica etno

Nu cred ca pot spune mai multe si mai cuprinzatoare despre acest subiect, decat Grigore Lese, asa ca nu fac altceva decat sa va aduc in atentie interviul dat de el in Ev. Zilei. Sa-ti dea Dumnezeu sanatate, Grigore!

Grigore Leşe este apreciat şi respectat pe mai toate continentele. Totuşi, nu vrea să fie un artist popular. “Popular înseamnă «accesibil gustului comun». Eu promovez din cultura tradiţională lucruri profunde, muzica terapeutică, cu alte cuvinte, genuri reprezentative. Insist cu doina, care a fost inclusă în patrimoniul UNESCO”, ne spune el. Promovează de circa 40 de ani muzica tradiţională şi nu îi place cea “de exaltare trupească”.

Despre tineri, etnomuzicologul spune că ei nu cunosc trecutul. “Nu toţi îşi caută modele. Aşteaptă să fie căutaţi. Confuziile şi orgoliile sunt mari. Ei caută o muzică de exaltare trupească. O muzică urbană, să spunem. Se îndepărtează mult de cultura tradiţională. Aşa cum am spus, priorităţile lor sunt altele. E altă lume, nu mă pot supăra pe ei”, ne argumentează interpretul.

Pentru el, muzica de la televizor e un moft. “Tinerii aceştia se vor trezi, la un moment dat… Sigur că lumea nu stă într-o meserie, în ziua de astăzi. Oamenii îşi caută joburi diferite. Ba sunt artişti, ba vor să fie şi medici, şi ingineri, şi manageri. Îi rog mult să aleagă, să ştie ce au de făcut şi la ce se pricep cel mai bine”, mai spune artistul etno.

EVZ: Ce gândiţi înainte de a urca pe scenă?
Grigore Leşe: Niciodată nu mă gândesc la nimic înainte de a mă urca pe scenă. Întotdeauna spun povestea, după ce văd sala. Mă uit un minut la oameni şi, după ce i-am văzut, încep povestea. Iar povestea mea este aşa: pe la trei – patru ani am început să gânguresc pe lângă mama şi ea a zis către tata: “Mă, Ion, Grigore horeşte”.

M-am bucurat şi m-am dus în pădure să mă aud şi să văd dacă așa e. Apoi, m-am dus în casă şi am zis: “mamă, eu ştiu hori”! Şi am horit mamei. Iar ea a zis: “Mă, Ion, Grigore chiar horeşte”. Dacă am văzut că mama a zis aşa și că tata a încuviințat, am ieşit în grădină şi am prins a hori. Şi au oprit-o vecinii pe mama şi i-au zis: “Tu, Năstăsie, al tău îi copilul care horește? Grigore-i? Că parcă l-am auzit horind”… “Al meu îi”, a răspuns mama.

După ce au zis vecinii că ştiu hori, m-am dus în sat şi tot satul a zis că ştiu hori. Au oprit-o pe mama oamenii, pe când mergea la biserică, şi au zis: “Tu, Năstăsie, am auzit că Grigore al tău horeşte”. După aceea, m-am dus prin satele vecine şi am cântat în căminele culturale şi au zis oameni de prin sate că ştiu hori.

Şi când am văzut că toţi oamenii de prin sate au zis că ştiu hori, m-am dus prin toată ţara. Şi când am văzut că toată ţara zice că ştiu hori, m-am dus în lume. Şi am horit în locuri unde nu m-am aşteptat că voi hori vreodată. Dar pentru toată asta mi-au trebuit 51 de ani.

Şi în Evul Mediu se zicea că, “cine nu ştia să citească tabulatura, era şcolar. Cine o citea bine, era amic al şcolii. Cine cunoştea mai multe cântece, era cântăreţ. Cine compunea cuvinte pentru un cânt, era poet. Iar cine inventa melodii, era maestru”. În ziua de astăzi, oamenii vor să cânte într-o zi și să fie toți maeștri. Nu se poate. Uitaţi-vă în stânga şi în dreapta. Toţi horesc. Au aflat ei că s-ar face bani din horit. Nu e chiar aşa.

Ce şanse mai au cei din ziua de azi să devină maeştri?
Maeștri ar trebui să fie puţini. Nu toată lumea trebuie să fie artist pe lumea asta. Horitul este un dar, nu depinde de noi. Ori îl ai, ori nu. Unii vor să îţi facă bine, ca şi când te-ar ajuta, dar îşi fac bine lor. Sunt mulți care îmi reiau piese din repertoriu.

Unii chiar încearcă să mă imite. Să nu vă miraţi, într-o zi, dacă toată lumea o să umble cu pălărie prin Bucureşti. Dar eu vreau să vă spun un lucru: după hori în grumaz nu se pot face bani. Uitaţi-vă că toată lumea umblă numai după bani. Dar horile cui rămân? Ştiţi unde rămân? La oamenii cu suferinţă. Şi de cele mai multe ori, horile se duc în lumea de dincolo şi noi nici nu ştim că au fost pe lumea asta. Aşa suntem de superficiali. Repet: vrem să fim ce nu putem fi. E plină lumea de imitatori, de şmecheri, de oameni orgolioşi peste măsură.

L-aţi remarcat pe ceteraşul de la “Românii au talent”?
Nu că l-am remarcat, l-am invitat acum doi ani în China, în cadrul unui proiect mai amplu pe care l-am avut la Expoziția Mondială de la Shanghai. I-am dat o şansă. Dar ce face el acum, este circ. Omul nu cântă aşa în ceteră. Trebuie să stai locului când zici din ceteră. Să cânţi la mireasă, să cânţi la joc şi la masă.

De ce se duce acolo? Din orgoliu se duce acolo, să-l vadă lumea. Românii au o slăbiciune să apară la televizor. El crede că dacă se duce acolo şi face circ, îi crește prestigiul în comunitate, este chemat la chefuri și la nunți… Băiatul mai are multe de învăţat: nu stăpâneşte tehnica viorii, nu stăpâneşte formulele tradiţionale din Maramureş, sunt noțiuni importante pe care le ignoră, nemaivorbind de detalii, de lucrurile care dau rafinament muzicii din Maramureș.

Cultura tradiţională nu este scamatorie. Circu-i circ, scamatoriile-s scamatorii, iar muzica profundă din vatra satului este altceva. Are Dumnezeire ea. Or, Dumezeirea nu putem să o afişăm oriunde şi oricând vrem noi. Omul nu horeşte oriunde. Sigur, omului îi place să facă spectacol…

Dar eu cred că un artist trebuie doar să cânte, că – dacă ești valoros într-adevăr – răsplata vine. Nu trebuie să forţezi tu nota şi să arăţi cu degetul că ştii cânta. E inutil. Lucrurile făcute în grabă nu-s de ţiiş (nu ţin – n.r.). Trebuie să îmbătrâneşti cu cetera. Apoi să zică lumea că eşti ceteraş. Maramureşul are clanuri întregi de ceteraşi. Din păcate, de cei mai buni nu a auzit nimeni. Cu cât îmbătrânesc, horile mi se potrivesc mai bine. ”

Citiţi mai mult: Evz.ro: Grigore Leşe: Cu horile prin lume.

39 thoughts on “Despre folclor si muzica etno

  1. Jaco Pastorul

    Hai sa facem un pic de analiza, sa incerc sa argumentez de ce numesc acest folclor valoros.
    Plecand de la aceasta bucata:

    Structura piesei este cam asa: ritornela-strofa-ritornela-strofa-ritornela (dublata cu vocea)..

    Ritornela este partea instrumentala a refrenului cu care incepe si se incheie un cantec, dar care se canta si la finalul fiecarei strofe si are darul de a intari ceea ce spune solistul. Este un soi de linistire si de pregatire totodata pentru intrarea in urmatoarea strofa.
    Taraful traditional din Ardeal este compus din contrabas, vioara (ceteră, diplă), braci( viola), acordeon si tambal. Asta e structura de baza la care se mai adauga instrumentele de suflat, intotdeauna din lemn (clarinet, taragot). Ritornela este cantata de vioara, acompaniata de clarinet (glanetas) sau taragot.
    Daca urmariti ritornela sau linia solistului (melodic, sunt la fel) veti putea observa ca exista doua parti, una ascendenta (intrebarea) si una descendenta (raspunsul), transformand melodia intr-un cerc perfect, ascultatorul ramanand la finalul strofei fara tensiuni, linistit si impacat. Intreaga piesa, de altfel, este un cerc inchis, o constructie armonioasa si solida care are darul de a te echilibra, pe tine, in calitate de consumator. E minunat ce a putut crea spiritul artistic popular.

  2. Grigore Leşe a fost primul care a făcut să mi se ridice părul pe mine. Primul interpret de folclor. Nici nu bănuiam cât de răscolitor poate fi. De fapt, bănuiam, dar credeam că sunt imună la “frământările” genului. Că îl pot aprecia cumva de la distanţă, fără să mă atingă. Grigore Leşe m-a “atins”.

    Sunt de acord cu tine, Jaco. Paparudele alea invitate pe la tv, promovate de Marioara Murărescu, sunt absolut greţoase. Alde Maria Cârneci. Vulgaritate şi prost gust. Nu mă pricep la muzică, dar până şi eu pot să-mi dau seama că ce cântă ele nu e autentic, că e o biată maimuţăreală.

    (PS: de unde ai luat poza? ca să pun link către sursă)

  3. Jaco Pastorul

    Da, a fost realizat de un sibian prin adoptie, Romulus Vuia si prefatat de un altul, de bastina, Octavian Goga. Tot lui Romulus Vuia ii datoram si infiintarea Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA, din Dumbrava Sibiului si mai apoi a Institutul de Etnografie și Folclor al Academiei Române.

    Sper ca m-ai observat si pe mine, pe-acolo prin album! 🙂

  4. Arăţi mai bine în realitate. 😛

    Cei de la Institutul de Etnografie şi Folclor trec acum printr-o perioadă dificilă. Cunosc o doamnă care e cercetător acolo (foarte pasionată) şi-mi povestea de nişte şmenuri legate de sediul lor de te iei cu mâinile de cap. 🙁

  5. val_one

    Grigore Leşe? 🙂 greu de găsit (la noi) un artist mai autentic. de simplitatea şi modestia lui cuceritoare, nu cred că mai e nevoie să amintesc.

  6. ce zici, aş putea pune o poză lunguiaţă, cu o horă -- tot din albumul respectiv -- în locul celei care e acum? arată aşa de aiurea tanti aia lăţănităăăă … 🙁

    las poza în text.

    cît despre muzica respectivă, eu n-am organ pentru ea, sorry… 🙂 vorba cuiva: sînt greşită

    ps. poţi vedea poza în bibliotecă. am încărcat-o.

  7. Jaco Pastorul

    Pune ce vrei, nu-i problema!

    Nu trebuie niciun organ special. Trebuie doar sa inchideti ochii si sa ascultati fara idei preconcepute.

    Edle, e suficient sa stii ca exista muzica valoroasa populara romaneasca, si de-o fi sa te intrebe vreunul din lumea asta mare ca ce si cum cu muzica romaneasca, sa i-o trantesti cu incredere. N-o sa ratezi.

  8. Seva Tudose

    Jaco,

    desigur muzica autentică a lui nea Grigore Leșe,să fiu sinceră îmi face un fel de depresie 😥 ce dracului să cânți despre moarte,dă-o în colo,după ce ne ia pe toți 😆

    vezi că ești subiectiv ? Ptr.că este de la Sibiu,și dacă
    ți-aș pune pe Irina Loghin(o prahoveancă) cu cântecul…
    ”Deschide mormântul Doamne…” ce-ai zice 😆

  9. Seva Tudose

    Jaco,

    dar albumul este frumos și aș fi vrut să nu fi fost în sepia culoare ci color ! Și ai observat ceva ? Mai toate femeile purtau cârpă/maramă/basma albă…nicidecum negru
    cum predomină acum 😉

    și da, te-am văzut și pe tine în album ”Poiana Sibiului-Țăran bătrăn” …speram să te fi văzut în realitate,nu avatarul tău 😆

  10. Seva Tudose

    Jaco,

    știu,Cosa(punctiform) a pus clip-ul cu Domnica Trop,eu știam acest cântec de la Angelica Stoican,cea absolut fidelă Angelicăi… dacă mă crezi,pe primul loc în inima mea ca muzică populară este zona Mehedinți !

    Ce face fiica sa Niculina Stoican,mă cam enervează câteodată cu anumite cântece luînd o tentă etno…eu urăsc muzica etno ! nu este nici populară,nici ușoară…

  11. Seva Tudose

    Și apropo mie nu-mi place de Irina ori Benone Sinulescu,
    când îl văd pe moș Bene,ce se bâțâie,ia o alură de statuie gravă,se crăcănează deschizând cracii…o ia lento,lento ca apoi sincopat se ridică la apogeu etno ! cu niște figuri/figurantul naibii, de într-o zi am vrut să sparg televizorul„șia,șia,șia și iarăși șia” 🙁

  12. .

    Grigore Leşe n-are nicio legătură cu folclorul autentic. Decât că, probabil, îi place şi vorbeşte despre el.

  13. mie mi se pare că e un fel de filozof, printre rapsozi, aşa cum Cioran, de pildă, eşte un fel de rapsod, printre filozofi…
    🙄

  14. Jaco Pastorul

    Nu te-nfige asa puternic in subiectul asta, ca s-ar putea sa te ia cu fierbinteli.

    Uite aici, un program de joc din zona Sibiului. Intotdeauna, jocul se deschide cu invartita, ritm compus de 7/4, dupa care urmeaza o hategana rapida in 2/4 dupa care lucrurile se limpezesc cu o jiana asezata.

  15. Jaco Pastorul

    Ce filozof, domle, e profesor de folclor! Le are si cu practica. Tot ce i se poate reprosa este doar faptul ca traieste din cantat, ceea ce un artist autentic dintr-un sat, n-ar fi reusit sub nicio forma, deoarece ocaziile de cantat erau destul de rare si neplatite in bani, ci in bucate, si prin asta a reusit sa capete un soi de perfectiune nefireasca unui amator. Dar chestia asta face bine la urechi, mai ales la alea muzicale. In rest, nu s-a abatut cu nimic de la drumul traditional.

  16. orişicît, măcar pot să ascult fără să mă nervozez. că dacă-mi dai muzică populară din Moldova sau, Doamne fereşte! din Oltenia, e posibil să mă ia cu leşin şi tremurici. :mrgreen:

  17. Jaco Pastorul

    Andreea, muzica intotdeauna exprima temperamentul oamenilor din aceea zona. Daca mergi in nord, catre Cluj o sa constati ca muzica lor e si mai asezata decat a noastra. Uite un exemplu, se numeste “purtata”:

  18. Jaco Pastorul

    Si ai vazut ce agitat o canta aia? De unde deduc ca totusi calmul clujenesc e mai calm decat ala englezesc!

  19. Seva Tudose

    andreea,

    da,trebuie să te întreb:adicătelea de ce „te ia cu leșin și tremurici„ dacă auzi muzică din Oltenia ❓

    en garde ! 😆

  20. Seva Tudose

    andreea,

    „muzică populară din Moldova sau,Doamne ferește ! din Oltenia…”

    păi ,cele trei principate(unite 😉 ) ale viitoarei Românii(Moldova,Țara Rămânească și Ardealul…) ring the bell…îți dă ceva de gândit 😉

  21. Seva Tudose

    uite ce spun eu:dacă vreun ardelean ori moldovean încearcă să îmi sugereze numai,ideia că ei ar fi cu un deget deasupra oltenilor…ei uite,eu îmi pun gâtul pe tăitor și vă dovedesc că oltenii sunt„cei cu gradele” !

  22. Seva Tudose

    Jaco,

    Ana Pop Corondan,mi-a deschis ochii către muzica„purtată”

    mereu va fi în sufletul meu,jos pălăria !

  23. Jaco Pastorul

    Seva, sa stii ca imi pare rau ca ti-am deschis ranile, sper sa stii sa ti le lecuiesti singura, si sa stii ca la iubire n-am cum sa rapsund decat tot cu iubire. Make Love, not War!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *