Aşa era atunci

Ne mişcam în cercuri rapide şi ne ţineam strâns în dinţi. Fusesem foarte tânără până atunci, aveam un arc în fiecare cuvânt, o săgeată în fiecare vertebră şi o tresărire în fiecare os. În fiecare dimineaţă, strigam câte ceva lumii de pe micul soclu pe care îl ridicasem în mine. Uram tot şi iubeam tot. … (mai mult)

Să-l fut în gură pe Homer!

Că tot nu-i place lumii să contestăm valorile încotroţopenite în istoria literaturii precum carii în lăzile de zestre ale soţiilor reprezentanţilor Şcolii Ardelene, iar de o fi avut şi episcopul Inochentie Micu Klein vreuna de la mă-sa, treaba lui, m-am gândit să-ncep cu acest rapsod popular, un fel de Lică Militaru de pe Vlaşca. Ce-am … (mai mult)

Întrebând pe Savaot

Un om politic, Adrian Năstase, de prim rang, să fie condamnat este un pas mare către democraţie, dar cu o floare nu se face primăvară! Dar s-a spart gheaţa în sfârşit, pe Saddam l-au omorât, Hosni Mubarak condamnat pe viaţă, Berlusconi s-a dus şi el… să intre la pârnaie nu numai hoţii din clasa de … (mai mult)

Se poate şi mai rău. Se poate foarte rău

În zilele din urmă am umblat hai-hui prin blogosferă mai mult decît altădată. În general, sînt placidă. Politica nu mai îmi provoacă atîtea convulsii şi dureri de cap ca în anii 90 şi nici entuziasmul, nici revolta nu mai sînt la aceleaşi cote. Din fericire, în cazul subiectului Năstase, vocile pe care le preţuiam, publice … (mai mult)

De fapt, mie mi-e dor de Africa

Credeam ca sunt intr-o dilema, ca sunt indoita, ca stau in cumpana. Cursul de pana acum al vietii mele va lua sfarsit in scurt timp. Imi inchipuiam ca trebuie sa intru intr-o competitie acerba, sa lupt pentru ca acest curs sa continue pe acelasi drum, doar ca mult mai ingust. Stiu cursul asta pe de … (mai mult)

Tu quoque, Brute, fili mi!

N-o să fiu o gazdă bună. De fapt, n-o să fiu deloc o gazdă fiindcă nu prea am cum. Dar mizez, ca întotdeauna, pe voi. Dar, de aseară, nu-mi ies din cap vorbele lui Iulius Caesar (vedeţi că pronuntio restituta spune că se citeşte Kaisar, dar nimeni n-a linşat nici varianta clasică) către Brutus, ultimele lui … (mai mult)

Adevăruri care dau din cur şi din buric

Cunosc un singur animal biped, aparent mamifer, cu vedere bicoloră: manelistul. Dar nu la muzică mă refer eu acum. Sunt unii prin lume foarte interesaţi de adevăr. Culmea, îl şi găsesc. Cam la orice colţ de stradă, oficiu poştal sau coadă la parizer. Când manelistul a pus mâna pe adevărul unic, îl ţine strâns de … (mai mult)

Pe malul celălalt al infinitului

Fulgul de lumină ce-i apăru în faţă mişcîndu-se haotic îi provocă o tresărire. Închise înstinctiv pleoapele încercînd să-l prindă între ele cînd acesta se apropie prea mult de irisul drept. Mişcarea bruscă făcu să-i cadă o lacrimă agăţată în colţul ochiului iar fulgul păru atras de puritatea fluidului şi o săgetă transformînd-o într-o perlă scînteitoare. Îi … (mai mult)

Ab urbe condita

– Mami, să ştii că mie au început să-mi placă vulpile. Cred că sunt cele mai frumoase animale femele. – Dar de ce femele? – Nu ştiu. Parcă toate vulpile ar trebui să fie fete. Nici nu-mi dau seama cum arată un vulpoi, ca să-l deosebesc. Tu ai văzut vreodată o vulpe? – În natură? … (mai mult)

Suflet casant

Acum vreo 30 de ani jucam elasticul pînă la epuizare. Zilnic. Un cîrd de vreo 7-8-9 puştoaice, uitate pe afară, zi de vară pînă-n seară, săreau într-una pînă ameţeau, şi-şi antrenau de zor coapsele ce aveau să încînte ochi străini, vreodată. Era o bucurie, nu ne mai săturam! Elasticul trebuia să fie zdravăn, bine înnodat, … (mai mult)