Struguri negri cu Viagra

N-am mâncat mai nimic toată săptămâna. Ba nu, aseară am furat nişte cuburi de cartofi fierbinţi din farfuria Irinei. Dar nu se pune, că ea nu numără. Port numai tocuri foarte înalte de două săptămâni. Am făcut o fixaţie pe sandalele roşii. Ieri le-am înşelat cu alea brune, cu platforme. Gladiatorii. Azi m-am cuminţit şi m-am întors, spăsită, la ele. Rochia asta e prea scurtă, iar eu stau în birou până-n gât, în caz că intră cineva. Au tot intrat, unii, alţii, şi m-au întrebat dacă mă simt bine, aşa, trup în lemn. Mă simt, da.

Mi-ar fi plăcut să năpârlesc, dar se pare că ăsta e un privilegiu, nu o alegere. Pielea mi se sfărâmă în şiraguri albe de făină măcinată la întâmplare. O las în toate urmele. Am grijă să curăţ şi să şterg toate locurile prin care trec. M-am enervat că, în lipsa mea, nişte porumbei concubini şi-au descărcat emoţiile în doi pui pe care nu i-am apucat mici. De fapt, nu i-am luat în seamă, că n-aveau cum să crească atât de repede. L-am văzut pe unul dintre ei pe pervaz şi i-am spus să plece. S-a uitat nedumerit la mine, am reluat invitaţia, însoţită de data asta şi de un gest lămuritor, dar el nici nu s-a mişcat. Am înţeles, cu ruşine, că nu ştia să zboare şi mi-a venit să-l potrivesc mai bine pe picioare, să nu care cumva să cadă şi să se frângă. Azi-dimineaţă am zis aşa: Rada mea, când era pui… Mi-a plăcut cum am zis. Sunt deşteaptă şi sensibilă. E bine.

Nimicul ăla mâncat nu e chiar nimic. Îmi iau zilnic struguri. Întâi albi, pe urmă de ambe sexe, iar azi doar negri. Când mănânc, simt că beau. Nu e rău. Lumea care-mi intră-n încăpere simte nevoia să ciugulească boabe. Şi albe, şi negre. Azi n-au mai avut de ales. Ca să nu li facă prea frică, m-am dus şi le-am dat tuturor fragmente de ciorchine. Se dezlegau uşor de pe trunchi. Cred că le-a plăcut asta fiindcă toţi îşi mâncau din palme.

Am citit poezia Andreei şi am cerut o ţigară. A fost bună. Apoi, am mai cerut una. Şi mai bună. Am citit iar şi mi-am dat seama că poezia aia nu merge fără un pachet gras. Nu intră şi, cel mai rău, nu mai iese. Întâiul e întâi, iar apoiul e la urmă. Ca la carte. Mi-am amintit c-am primit de pomană un pachet de ţigări. Ei, dacă nici eu nu ştiu ce se poate şi ce nu se poate da de pomană… Dar l-am primit fiindcă includea sufletele fumătoare a doi bărbaţi pasionaţi, nu dependenţi. Nişte gurmanzi într-ale tutunului. Mi-am amintit frunzele mari, atârnate pe garduri, legate cu sfori, de când eram copil. C-am fost şi asta. Undeva.

Între timp, am tot scris. Ceva cu secol XV, XVI, Flandra, Bruges. Plăceri inexacte. Şi iar poezia. Ca un farmec ţigănesc, greu, înspăimântător, din ăla care leagă cununiile pe fugă. Nu ştiu unde e locul pe unde intră otrava sau dacă nu cumva o fi toată pielea aia destrămată. Din când în când, mai verificam e-mailul. Azi, numai reduceri la Viagra. Toate, serioase. Trebuie să-mi fac timp şi pentru asta.

Pe urmă, a venit Seva şi-a spus dor. Adică a scris. Mi s-a părut că văd prima dată vorba asta şi-am citit de mai multe ori. Începeam să încap şi-mi vedeam şanse mari de păstrare a rimelului, dar a venit Nora şi mi-a dat o palmă. Adică a scris nişte cuvinte-cu-degete. Am scris cu cratime pentru claritate.

M-a durut şi capul câteva ore bune, ca pe şoricelul care s-a întâlnit cu elefantul. Am luat, am luat ceva. A şi trecut, dar degeaba-ţi trece o durere de cap. Ea e foarte bună fiindcă ascunde desăvârşit. Acum, că s-a dus, eu cum fac să-mi adun zdrenţele din sânge, sandalele roşii şi rochia albastră şi să plec acasă?

http://www.youtube.com/watch?v=bj905HtsB-g&feature=related

Foto: Irina Ionescu-Homoriceanu

526 comentarii la “Struguri negri cu Viagra


  1. 1
    Seva Tudose:

    tu știi cât te iubesc,nu mi-a fost cu rea intenție,am și eu dorurile mele,rogu-te ! de multe ori nu îmi dau seama când rănesc…


  2. 2
    Nora:

    Jesús, mă simt ca femeia-răzătoare.

    Ana, mai crăpă unul. 😀 Şi eu am rochie albastră azi pe mine. Şi broşă de lemn în formă de pasăre neagră cu pată albă. Deci, doi.

    Mda, deşteaptă şi sensibilă. Al dracu’ cocktail. Cam la fel ca ăla cu struguri negri şi viagra.


  3. 3
    Ana:

    Seva,

    Nu, nu. Nicio vină la tine. Doar mi-ai pus în faţă oglinda care-mi arată că mă tăvălesc de dor.

    Da, Nora, cocteilu’ implauzibil. 😆

    Aştept să se lase seara, să pot pleca pe furiş acasă. Dar stai! Am o cotreanţă care seamănă cu o lizeuză, aşa că, din spate, nu-i bai. Sper să nu mă întâlnesc frontal cu lume cunoscută. Cum dracu am plecat aşa de-acasă?! 🙄

    Şi nu mă alint. Rochia asta e podarcă de la Simina, i-a trimis-o soră-sa din America şi nu i s-a potrivit. O port de prin 2005. Dar numai azi mi se pare corset. Am eu ceva la cap azi, clar.


  4. 4
    Nora:

    Ah, nu, eu sunt decentă. Tocuri nude de primă doamnă. 5 cm. 😀 Decolteu adunat în pasăre. Sunt bună de dus la socri. 😆


  5. 5
    Ana:

    😆 😆 😆

    Decentă? Adă sărurile!


  6. 6
    Nora:

    Sunt discretă (aşa a zis un amic după ce l-a întrebat chelneriţa dacă i-a plăcut mâncarea: “e discretă”). 😛


  7. 7
    Ana:

    Doamne!

    Discreţia e bună numai când ai aventuri sexuale. În rest, ce să faci cu ea? 🙄


  8. 8
    Nora:

    Păi, cine-a zis că e bună în rest? 😆 Ai impresia că-mi făceam vreun elogiu? Sunt aşa, ca un baton cu mac. Discretă, ce să mai. 😆


  9. 9
    Ana:

    Da, da, cu muuuult mac. 😳


  10. 10

    sper că nu te-ai (re)apucat de fumat! sper că ţigara era electronică!
    o singură vorbă: totul trece, o să vezi. numai că n-am aflat încă dacă e de bine sau rău asta. probabil că e de bine, altfel, n-am putea supravieţui atunci cînd dispare cineva drag.

    ps. acum 16 ani eram la nuntă, în rochie roz.
    la nunta mea personală.


  11. 11
    Costelus:

    Ma, ce stiti voi, fumatul dezvolta inteligenta! Nu-i asa, Nora? 😀


  12. 12
    Ana:

    Muză,

    Pune-mi patrafiru’: am fumat tiutiun. 😳 Dar nu m-am reapucat.

    Nu fu dispariţie, fu nălucă. 🙂 Nu trecu, n-o să treacă. E de bine, dar doare-al dracu’ binele ăsta. 🙁

    Costeluş,

    Da’prostia ce-o dezvoltă, iepuraş? 🙄


  13. 13
    Costelus:

    Ana: nu stiu, zau, imi pare tare rau. 😀


  14. 14
    Ana:

    Păcat. Mă ardea. 😆


  15. 15
    greenfcknbin:

    nici eu n-am prea mancat zilele astea si nu spun asta ca si cum am fi mémbrii aceleiasi celule revolutionare si hai sa fim prieteni si sa ne facem confidente sau hai in fan, nu, cred ca au fost caldura si odihna chinuita de cu noapte, ce-i interesant e faptul ca dès que la chaleur s’est estompée mi-am facut un breakfast traditional si echilibrat cu o felie de pain entier cu pork lard si multa ceapa si cu un soupçon de mayonnaise, o omleta din trei oua cu rosii y otras verduras, doi carnati trandafir (parca asa se cheama) si un bol de fasole facaita cu un sos de ulei tomat si multa ceapa iar la desert brie de chevre cu struguri negri, cred ca de import ca nu aveau nici un fel de gust specific, apoi am baut o cafea tare cu doua lingurite de frisca adevarata nu dintr-aceea facuta din vegetale si am mirosit un cigarro cubano ca m-am lasat de fumat chiar daca pufaiala nu prea se pune si m-am ridicat de la masa pe jumatate flamand -- eu respect recomandarea aceasta chiar daca nu stiu cine a facut-o pentru ca-mi da sclipirea aceea dementa in ochi pe care o au oamenii in postul pastelui spre sfarsit: don’t fuck with me, man, don’t you dare fuck with me…


  16. 16
    Manuella:

    Ana,

    Foarte mişto piesa. 🙂

    Green,

    Pari priceput. Micul tău dejun impresionează! Sau măcar forma de prezentare! Chapeau!


  17. 17
    Ana:

    Era “hai în fan” sau “hai în fân”? 🙄 Că de prima nu ştiam… Cea de-a doua e peste meritele mele posibile.

    Festinurile semipantagruelice sunt una dintre tânjirile mele secrete. E, dar acuma se revelă. Omenirea se dedă la porcării agrementate cu otras verduras pentru păcălirea nevinovaţilor, dar unde mai sunt inocenţii de altădată?

    Faptul că dumneavoastră, efendi, sunteţi un demn şi onorabil lăsat de fumat îmi determină un puseu irepresibil de respect, orgizat echilibrat cu admiraţie şi un praf de invidie.

    Cum vă ştiu eremit nevoitor, aş îndrăzni să-mi îngăduiţi să vă rog să mă pomeniţi măcar la rugăciunea miezonoptică. S-ar putea ca Sfântul Petru să aprecieze.

    Arhonte, preastrălucirea din ochi păleşte pe lângă ailaltă. Cum, care? Aia din dreapta frişcă.


  18. 18
    Ana:

    Ella,

    Mulţumesc. Un fel de Grija de seară, dar nu cu talentul ei. 😉


  19. 19
    Costelus:

    Nu inteleg cum poate sa fie o rochie prea scurta.


  20. 20
    Ana:

    Costeluş,

    Îmi pare nesincer rău că nu-ţi pot arăta cum. E doar în raport cu ţâţele, cu tocurile şi cu unghiul de înclinaţie al buricului, privit din profil.


  21. 21
    Morringain:

    @Ana: eu am auzit de proverbul chinezesc hai fa-n fan. Nu ma intreba de diacritice ca incep sa marai. Ca pisicile suparate. De struguri, am incercat, mai mult fortata, niste Hamburg acasa. M-am obisnuit cu ai mei fara samburi si fara gust. De Viagra nu stiu nimic, inca n-am nevoie.

    @Andreea: da mult iti mai place rozul, nenica! Eu, daca m-ar fi prins dracu sa ma marit traditional, as fi fost imbracata ca mireasa din Secretary sau ca Scarlett cu rochia aia rosu inchis. Ca astea mi-s colorile preferate, rosu si negru.

    @Green: ai gatit pentru un intreg regiment acolo. Eu una m-am ingrozit. Si cand te gandesti ca vin dintr-o familie de mancai si mai si arat a gurmanda inraita 🙁


  22. 22
    Ana:

    Morringain,

    Tocmai de proverbul ăla nu m-am simţit eu vrednică. 😉

    Nu, nu de diacritice ziceam eu, ci de faptul că fan putea fi scrierea fonetic-românească a lui fun. Aşa l-am citit întâi, ştiind libertăţile de expresie ale arhontelui. Apoi, m-am gândit şi la faptul c-ar putea fi o invitaţie la un şoc anafilactic într-un grajd romantic, dar cred că mi-am cam luat-o-n cap, că nu sunt eu demnă de asemenea porniri din partea domniei sale. 🙂

    De Viagra nici eu nu ştiu, în afară de reducerile tentante pe care le primesc zilnic prin e-mail, dar m-am gândit să studiez problema la un moment dat.


  23. 23
    Nora:

    Neaţa. Ce faceţi, ce mâncaţi? (că Greenfcknbin mă sperie de-a binelea) 😀


  24. 24
    Ana:

    Neaţa. Nu mănânc nici azi, uite-aşa, de-a dracului sau din faptul că uneori vreau să fiu egală cu mine însămi şi fidelă măcar unui principiu temporar. 🙂

    Recunosc, şi pe mine, dar m-am drapat bine, nu?


  25. 25
    Nora:

    Aham. Drapaje deconstruite.


  26. 26

  27. 27
    Seva Tudose:

    Greenfcknbin#15

    vai de mine,cum poți tu să mânânci așa ceva ? …pâine cu untură de porc cu ceapă și supă cu maioneză 🙄


  28. 28
    Costelus:

    Seva, nu maninca el asa ceva, a scris sa le faca in ciuda celor de pe aici, care se ingrasa de la o frunza de salata.


  29. 29
    raj:

    Tealdracu ! Tiutiun de zufletu mortului. Nu stiam ca se poate. De ce nu siun parfum fin, osampanie frantuzeasca ?


  30. 30
    greenfcknbin:

    @ Manuella: multumesc frumos 🙂

    @ Ana: am vrut sa spun “hai în fân”, scuze pentru vulgaritate! 🙂

    @ Morringain: e un breakfast cu multe proteine, old english style, eu cred ca sunt singurul mancau din familie, cand ma duc acasa ma mai prinde mama la frigider noaptea… 🙂

    @ Nora: si asta era breakfast-ul stai sa vezi cand vine vorba de dinner daca n-o fi si venit déjà 🙂

    @ Seva Tudose: eu chiar mananc untura de porc, obiceiurile proaste din copilarie nu mor usor 🙂


  31. 31
    Nora:

    Bonsoir. Mâncai un pain au chocolat. 182 de calorii! Masă: aprox. 50 de grame. Cred că şi dacă mâncam untura de care pomeni Greenfcknbin tot pe acolo îmi dădea. Chiar şi cu soupçon-ul de maioneză.


  32. 32
    Nora:

    De supărare, voi completa această cină tradiţională cu un iaurt cu nuci verzi! Ş-un pahar de vin. 👿 Acestor apucături lumea rea le zice “mâncat emoţional”. Ete, fleoşc!


  33. 33
    Costelus:

    Eu zic ca mincatul emotional e atunci cind tai o frunza de salata in doua si te intrebi daca n-ai mincat prea mult.


  34. 34
    Nora:

    Nu mi s-a întâmplat. Ăstuia i-aş zice “nemâncat emoţional”. 😀


  35. 35
    Costelus:

    Inseamna ca esti tu norocoasa. 🙂


  36. 36
    Seva Tudose:

    sarmale
    poftă bună !


  37. 37
    Seva Tudose:

    Nora,

    pune mâna de mănâncă ,nu vreau să te văd ca pe Ana(nu Ana noastră) 😀


  38. 38
    Seva Tudose:

    greenfcknbin#30

    cum scrii tu acest cuvânt„deja” cu cele două accente pe vocale ?

    Nora#31

    cum îl scrii tu pe acel „c” cu virguliță la cuvântul „soupcon” ?

    eu am tastatura cu engleză și română,îmi spuneți și mie,vă rog ?


  39. 39
    Seva Tudose:

    gata,am făcut noapte albă,e 4 fără zece dimineața,deja v-am lăsat mesaje,vorbii cu toate redele din România,înaite de cafeluță…


  40. 40
    Seva Tudose:

    Damn*it….nu ”redele” ci rudele…


  41. 41
    Nora:

    Seva, eu am pe tastatură şi franceza. Când am nevoie de caracterele astea, trec din language bar de pe română sau engleză pe franceză. Setarea o poţi face de la settings, control panel, regional and language options. Astfel:

    é va fi pe tasta 2
    è va fi pe tasta 7
    à pe tasta 0
    ç pe tasta 9
    ù pe tasta cu ghilimele

    Se mai produc şi alte modificări, a şi q, de exemplu, fac schimb între ele, în locul lui z e w, în locul lui m intră virgula, iar m vine pe tasta cu două puncte şi punct şi virgulă etc.
    Greenfcknbin s-ar putea să aibă tastatură franţuzească.


  42. 42
    Nora:

    Heh, Seva, nu-ţi face griji, sunt prea pofticioasă ca să am şanse la anorexie. Dar da, e o boală şi mă sperie să văd câte site-uri care încurajează şi care te învaţă cum să devii anorexică.

    Ce dezmăţ la 36. 😆


  43. 43
    Nora:

    Somn uşor, Seva! 🙂


  44. 44
    Seva Tudose:

    Nora,

    cum poți spune tu că la#36 este dezmăț 😆

    acolo-i doar un simplu „lunch” altădată intru în festvități,nu degeaba noi„americanii”suntem cei mai grași 😉

    vezi tu legumele alea sunt stropite cu mujdei,amestecat cu rozmarin,gogoșar roșu pe grătar,făcut pastă cu piper alb 😀


  45. 45
    Nora:

    Pfiu, văd că iar a fost dezastru la BAC. Soră-mea a fost la supraveghere la matematică la un liceu prin Pipera. I-a fost teamă să nu plece bătută de acolo. După ce le-au dat subiectele, au început să vocifereze. Voiau ca ăia care mai mişcau ceva să le dicteze şi celorlalţi. Camerele nu înregistrează şi audio. Când au văzut că nu e chip au strigat în gura mare că “le distrug viitorul”. Printre ei, erau două, mamă şi fiică. Amândouă dădeau bacul. Niciuna n-a scris un cuvânt. Mai apoi, au observat-o pe una căreia i se dicta prin cască. Soră-mea a chemat comisia. Comisia a pus-o să-şi ridice bluza. Nu i-au găsit nimic, iar în sutien n-au voie să caute. 😆

    Când a plecat de acolo, aia cu casca o aştepta la poarta şcolii. Voia să ştie dacă e posibil să fie dată afară din examen chiar dacă nu au găsit “probe”, numai uitându-se la înregistrări. Ba chiar i-a cerut numărul soră-mii de telefon ca s-o ţină la curent. 😆 Pe soră-mea o vedea prima dată în viaţă.


  46. 46
    Nora:

    Seva: daaa, un simplu lunch. Cum a fost şi la Greenfcknbin un “breakfast tradiţional”.

    Legumele alea mi-au făcut şi mie cu ochiul. 😀


  47. 47
    Ana:

    Raj,

    Ai dreptate tu. De şampanie mă pot lipsi, dar un parfum chiar vreau. Acum. Hai, n-are nimeni vreo mătuşă pedantă şi rafinată de traversat o vamă a văzduhului? 🙄

    greenfcknbin,

    Miau! 😳 Mulţumesc mult, efendi! Mă privilegiezi, monseniore. 😉 Da, fanul e vulgar în comparaţie cu fânul. Ai dreptate.


  48. 48
    Nora:

    Ana: 😆 Şi mie mi-ar trebui. Dar mi-e că m-aş pricopsi cu vreun Opium. Sau Chanel 5, care, ştim bine, nu stă bine pe oricine.


  49. 49
    Ana:

    Girls,

    Mirdita! 🙂 Mâncăcioaselor! 😆


  50. 50
    Ana:

    Apăi, Nora, să vedem cine vrea să uşureze chinurile vreunui suflet drag. Mă ofer să merg împreună cu dreptcredinciosul în nişte bine-cunoscute parfumerii, întru uşurarea păcatelor. Să ştie că suntem două, da? Atunci să caute pe cineva care-a murit nespovedit, neîmpărtăşit şi, obligatoriu, fără lumânare, adică să-şi ia gândul c-ar fi ceva ieftinior, scuzaţi diminutivul. 😉


  51. 51
    Seva Tudose:

    Nora,

    am intrat la„tools” încă nu înțeleg cum pot să mă setez la alte „languages”alte limbi,văd o pleadă de limbi,ale mele sunt deja setate în engleză și română,navighez dar eventual le voi bunghi 😀

    mulțumesc frumos ! din nou am nevoie de fiul meu… 😥


  52. 52
    Nora:

    Grea misiune. 😀

    Eu am visat că beam prosecco.


  53. 53
    Seva Tudose:

    Nora,

    vai ce se lasă cu cotonogeală pe la examene ? Deja îmi fac probleme,cred că sunt total ruptă de realitate ! Spune-mi te rog mai multe ! Cum vine asta ? Eu ,una aș da de pământ cu ei…


  54. 54
    Nora:

    Seva, nu s-a lăsat, dar era o atmosferă, să zicem, încinsă. Cumva, e un cerc vicios. Copiii ăştia n-ar fi trebuit să intre în bac, n-ar fi trebuit să promoveze la materiile respective. Profesorii însă nu au libertate de mişcare, nu mai pot lăsa corigenţi pentru că intră în colimatorul directorilor de şcoală care vor rată de promovabilitate mare cum-necum. Şi tot aşa.

    Îmi mai zicea soră-mea de alt caz, de anul trecut. Tot la bac, o elevă, tot cu cască. Profesoara supraveghetoare i-a ridicat fusta şi a văzut firul lipit pe picior. A dat-o afară din examen. Părinţii au făcut plângere pentru că profesoara nu avea dreptul să-i ridice fusta. Au câştigat.

    Poate va fi mai ok cu bacul diferenţiat.


  55. 55
    Seva Tudose:

    Ana,

    tu crezi vreo secundă,indiferent cât ar fi de„iftinior”
    mă știi doar„colectoare” de nasuri fine !

    măcar cumpăr mostrele…și inhalez simțindu-mă în acelaș timp prințesă !


  56. 56
    Seva Tudose:

    Nora,

    dacă nu îmi vive să-mi trag palme,dacă ar fi fost după mine,fie că vor promova doar doi,din o sută, aceia vor fi cei mai buni…eu,una aș tăia în carne și oase….cum draculului vine asta ? Cum adică,inteligența se toarnă cu pâlnia în cap,o patalama făcuită este mai importantă ?

    mamă,mamă,bine(ptr.ei) că nu sunt eu la putere !


  57. 57
    Nora:

    Nu te lasă, Seva. Dacă promovează doar doi dintr-o sută, se desfiinţează “unitatea”. Nici profesorii nu sunt bine pregătiţi, la titularizare e jale, vezi oameni de 40-50 de ani cu fiţuici. Puţini oameni bine pregătiţi mai merg în învăţământ. De-asta zic, nu doar elevii sunt vinovaţi. E o boală extinsă, generalizată, de la copii la profesori şi părinţi (soră-mea se pomeneşte cu părinţi la uşa clasei, vin să ceară socoteală de ce a luat odrasla 7 şi nu 10 sau de ce nu vrea să le încheie mediile în condiţiile în care sunt semestre când nu vin nici măcar de trei ori la oră).


  58. 58
    Nora:

    De-aia e şi şocul mare pentru copii. Până la bac, ştiu că pot forţa sistemul, sunt cumva cocoloşiţi. Iar la bac, când sunt lăsaţi să se descurce singuri, nu pricep ce li se întâmplă. Nu sunt doar ei de vină, tot sistemul e tâmpit.

    Ah, altă fază halucinantă. Tot de la soră-mea de la liceu. Ei au acolo şi clase de sportivi. Iar acum a ieşit o înotătoare în presă (din generaţia Cameliei Potec) şi a spus că, în liceu (pe care l-a urmat în şcoala în care predă sora mea), antrenorul îi forţa ca, înainte de concursuri, să-şi pompeze aer în intestine prin anus. 😯 Mare scandal. Culmea a fost că totul s-a “depresurizat” prin demisia directoarei de acum, care nu ocupa funcţia asta în momentul în care respectiva înotătoare urma cursurile respectivului liceu (acum 10 ani).


  59. 59
    Nora:

    Şi mai e ceva. Atât părinţii, cât şi copiii sunt conştienţi de statutul social inferior al profesorului la noi. Ştiu că profesorii sunt un soi de muritori de foame şi îi tratează ca atare. Copiii fac mişto de profesorii care n-au smartphone-uri (de exemplu), iar părinţii sunt uimiţi să constate că nu toţi profesorii cad pe spate când li se oferă “o plăsuţă cu mici atenţii”. Aţi muri de râs dacă v-aş spune cu ce au încercat s-o “mituiască” pe soră-mea. Vă spun doar că mitul pachetului de cafea n-a murit încă. 😆


  60. 60
    Seva Tudose:

    Nora,

    chestia cu directorii care își măsluiesc promovabilitatea
    cursanților,nu este decât a-ți ține scaunul sub fund !

    uite aici realitate !

    http://wiki.answers.com/Q/What_percent_of_high_school_graduates_go_to_college


  61. 61
    Seva Tudose:

    32%


  62. 62
    Nora:

    Mda, de-aia zic, s-ar putea ca bacul diferenţiat să fie o idee bună.
    Şi mai e ceva. Părinţii nu mai văd în profesor un partener. Văd un inamic.


  63. 63
    Danny:

    Antrenorul ii forta sa-si pompeze aer??? N-am auzit asa ceva in viata mea. Am fost profesor si la clase de sportivi, nu i-am predat Cameliei Potec, in schimb, am avut-o ca eleva pe o alta inotatoare, Diana Mocanu, poate ai auzit de ea. Pe atunci eram un tanar profesor exigent, lasam cate 38 corigenti pe semestru, in ciuda interventiilor dirigintilor, directorilor si inspectorilor veniti cu daruri la mine pentru a-i trece la disciplina pe care o predam. Si da, antrenorii de inot, handbal si atletism veneau la mine in ultima luna din semestrul 2 pentru a ma ruga sa-i trec, s-o las mai moale cu exigenta, deoarece elevii se pregatesc de viitoarele confruntari sportive. Niciodata nu le-am dat note gratuit, i-am pus pe toti sa invete 2-3 lectii la recapitulare si ii ascultam de acolo. Astfel treceau cu note de 6.7.8 si scapau de mine. Diana Mocanu a fost o eleva cuminte si buna la invatatura, in ciuda exigentelor mele. Cea mai mica nota a ei era 8.


  64. 64
    Nora:

    Danny, cazul a făcut vâlvă în presă. Cam în urmă cu o lună şi ceva a început scandalul. Înotătoarea respectivă are şi acum probleme de sănătate din cauza acestor practici. Ce e mai grav e că, se pare, de multe ori părinţii sunt la curent. Dar îi preocupă mai mult vânătoarea de medalii decât sănătatea propriilor copii.


  65. 65
    Seva Tudose:

    DANNY,

    tu urmeazăți menirea ! eu una nu aș ceda de la curriculum
    !


  66. 66
    Danny:

    Din pacate, parintii si elevii cunosc acest statul social inferior al profesorului roman dupa 1990! Profesorii(ma refer la femei) nu stiu sa faca fata acestei situatii, se complac, iar coruptia merge inainte. O singura data am primit o sacosa cu un pachet de cafea si un cartus de tigari. A venit diriginta elevului respectiv la mine in cancelarie si dupa 2 incercari nereusite in fata mea, mi-a spus ca in cuier se afla o sacosa. Neaparat trebuie s-o iau de acolo, deoarece poate fi depistata de altcineva sau chiar de directoare si va iesi scandal. M-am dus repede in cancelarie si am luat sacosa. Inedita metoda de a ma face sa primesc sacosa.


  67. 67
    Nora:

    Nu zău, Danny! Profesoarele nu ştiu, iar profesorii ştiu. Bine că nu mai predai. La cât de sexist eşti!


  68. 68
    Danny:

    Profesoarele sunt slabute, Nora. Tu stii cate profesoare veaneau la pauza in cancelarie plangand din cauza elevilor rai, indisciplinati, cu probleme? Este deajuns 4-5 elevi-golani, care nu sunt buni de nimic si sa-ti deranjeze ora. N-ai voie sa-i lasi corigenti, repetenti, deoarece scade prestigiul scolii respective, n-ai voie sa-i dai afara deoarece dau de director pe holurile scolii, n-ai voie sa le faci nimic. Un barbat alfel se impune in fata elevilor. Adevarul e ca am altoit cativa elevi-golani si am avut discutii cu directoarea scolii respective. Pai, eu cand ma ridicam de la catedra, inghetau si golanii golanilor. Tineam clasa in mana, cum se zice, chiar si cu ajutorul unor palme de barbat. Tu stii cate profesoare atingeau elevii? Multe, iar cele care nu indrazneau nici macar sa tipe la ei, ieseau plangand de la ore. Sor’ta stie bine aceste lucruri. De ce spui ca e bine ca nu mai predau? Ce n-ai inteles din ce am spus eu? Pai, eu am vocatia de pedagog in mine, este un talent acesta, nu se invata in nici o facultate. Cu aceasta vocatie te nasti. De unde stii ca sunt sexist? Adica, ce intelegi prin sexist?


  69. 69
    Ana:

    😆 😆 😆

    Sexist, Nora, este un bărbat foarte înalt, cu două cazmale în loc de mâini, vânjos şi neted, conştiincios şi decis, plin de o stimă generală. Nimic nu ştii, nepriceputo!

    În general, sexistu’ plânge la filmele porno. În particular, şi la alea numai erotice.


  70. 70
    Costelus:

    Nora: nu regreta sora ta ca s-a facut profa?


  71. 71
    Nora:

    Văd, Danny, ce vocaţie ai. Din moment ce îi “altoiai”, e evident.

    Ana: normal că nu ştiu nimic. Dacă n-am avut parte de aşa pedagogi. 😆

    Costeluş: deocamdată, nu. Drept e că nici nu trăieşte numai din salariu. Şi nici nu i se întâmplă să regrete că n-are nişte palme de bărbat, aşa ca Danny, aici de faţă.


  72. 72
    raj:

    Nora, o profa de ed.fizica dacilea de la noi, i-a tras un cap in gura unui smecher din clasa a 12-a. Ciumecii au filmat-o cand l-a caftit pe ala, dar nu si cand loaza a injurat-o pe profa. Cu astia te pui ? Sa nu profeseze sora! Cumnatul sa-si mai ia un serviciu. Daca nu-i maritata, sa se marite cu unul cu cheag


  73. 73
    Nora:

    Profesează, Raj, de vreo 6 ani. Mă rog, doi a făcut pauză pentru copil. Se descurcă, nu-mi fac griji. Şi fără capete în gură. Nici nu cred că ar reuşi şmecheria asta, fizic nu “se impune”. O face altfel. Cumnatul are câte servicii poate duce. :lol:Iar ea nu poate sta degeaba, nu aşa am fost crescute.


  74. 74
    Seva Tudose:

    DANNY,

    eu una lucrez,LUCREZ cu studenții AMERICANI…să nu îmi spui tu mie,că uite cum îi fac eu să mă respecte ! Indiferența lor trece în tăcere,nici nu menționez despre DEZINTERESUL/DEZAVANTAJUL LOR !

    eu nu le spun nici despre INTERESUL ori AVANTAJUL LOR,PUN SITUAȚIA/OPOZIT LA APRECIEREA/ALEGEREA LOR !
    mai întotdeauna,tot ei vin la rezonanță/judecata de apoi.
    Pare-se că orice om are o rușine/limită.Eu nu folosesc pâlnia,ca biciușcă la școală !

    și aici nu discută de sacoșe,nici măcar de o cafea,dacă se întâmplă să fie în pauza de masă,la Caffeteria ! Îi rănesc cu un zâmbet larg ! Eventual a doua zi,tot ei îmi dau cu „bună ziua” ! Trebuie să păstrezi distanța/respectul,așa le cumperi încrederea și respectul,nu cu„palme de bărbat” ci lupți cu propriile lor arme !

    PS.menționez că acest șablon lucrează la un grup restrâns de studenți,adică la cei ce vor să meargă mai departe,eventual…nu mă refer la cei fără „auz/delăsare” !

    procentul este de 32% aici,nu e bine,dar cine spune că toți trebuie să meargă la facultate ? Atunci cine mai spală,vase,closete,cine mai pune în pungi de plasic la supermarket,cine mai face „Hamburger*s” la Mc*Donald*s,ori ture de noapte în fabrici și uzine ❓

    aceasta e întrebarea, To be or not to be !


  75. 75
    Nora:

    Dacă e să ne luăm după Danny, cred că cei mai nimeriţi profesorii ar fi angajaţii BGS. 😆 Palme ca la ăia, şi umeri, bicepşi, tricepşi, pectorali, tot ce vrei! 😆


  76. 76
    Joiana:

    Domnu’ Dani e ningea, ceea ce bănuiam, da’ nu ştiam.


  77. 77
    Joiana:

    Bună sara!


  78. 78
    Joiana:

    Domnu’ Dani, da’ cu nişte şocâte te-ai bătut vreodată?


  79. 79
    Seva Tudose:

    DANNY,

    și vocația asta a ta de pedagog,vezi Doamne ferește, să nu se sfârșească cu o ciomăgeală prin parcurile adiacente ale școlii…revizuiește-ți comportamentul ăla de „palme de bărbat” ori să nu înghețe altcineva pe acolo 😉 articulat de „golanii golanilor” !

    ce vrei să dovedești ? te rog,nu fi deja o victimă ! Ne ești drag pe aici 😀


  80. 80
    Seva Tudose:

    DANNY#63

    poate asta te va lămuri despre pomparea aerului la înotătorii de performanță !

    http://www.blurtit.com/q2573462.html


  81. 81
    Seva Tudose:

    Joiana#78,

    hai dragă că pe asta nu o știu,ce-s alea„șocâte” ?


  82. 82
    Joiana:

    Şocâtele e un soi de guzgan, da’ samănă şi cu suricata. Nu să ştie sigur dacă egzistă sau a egzistat vreodată, da’ dacă a egzistat sigur domnu’ Dani a făcut ca şocâtele să nu mai egziste. Pe la noi la Buninginea, numa’ când se îmbăta vreunu’ ca acuma, că mai e puţân şi să face vinu’, înainte să pice care pe unde nimerea, ori că era şanţ, ori că era pridvor, hambar sau coteţ, aşa zâcea că i-a luat şocâtele minţile. Da’ io cre’ că numa’ voia să dea vina pe cineva, careva ori vreun animal, vreun dobitoc, ce ştiu io şi nu putea, cum ar veni, să să lege de porci, oi, capre, găini sau, recte io, vaci. În rest, niciun om treaz şi zdravăn la minte n-a văzut şocâtele.


  83. 83
    Seva Tudose:

    Joiana,

    deși nu știu nici ce-i ăla guzgan,este un soi de bărzăun ? dar uite o poveste adevărată,demnă de admirat !

    http://www.antiplicti.ro/uluitor-transformarea-leopardului-video/


  84. 84
    Seva Tudose:

    uite acest film trebuie văzut numai ptr.peisajele din București !

    http://www.youtube.com/watch?NR=1&v=upNUdufS5R8&feature=endscreen


  85. 85
    raj:

    Cine nu stie ces alea socate, geaba a mai trait. Alea se imperecheaza cu viteza luminii. Asa banui, caci nu stiu.


  86. 86
    Joiana:

    Guzganu’ e un soi de şobolan, doamna Seva. Pe la noi, umblă unu’ liber, îi zice Guzganu’ Rozaliu, poate că-l cunoaşteţi. Şocâtele e mai mare, cam cât un câne mic.


  87. 87
    Ana:

    Ete, na! Şi cum face, Joiană? Ce sunete scoate? 🙄 Alte habitudini? 🙄


  88. 88
    Joiana:

    Greu de spus, doamna Ana. Face cam aşa: hâc-hiu, hâc-hiu. Gâf-gâf face numa’ în anumite perioade ale anului, da’ nu vă spui care că mi-i ruşine.

    Are obiceiul să strângă oglinzi de maşini pe care scrie “obiectele din oglindă sunt mai aproape decât par”. Şocâtele e fudul. Mai strânge şi pene, nasturi, dopuri de plută, foarfece care nu taie şi fuste de lambada.

    De Crăciun şocâtele ascultă mereu colindele lui Hruşcă şi rezolvă integrame cu tematică colindăcioasă la care pică mereu pe verticală “leru-i ler şi iară ler”. De Paşte e supărat că i se pare că ar trebui să fie “şocâtele de Paşte”, nu iepurele. Din această pricină, îl duşmăneşte rău pe iepure. E printre puţinele fiinţe care ştie ce e lerul, de fapt.


  89. 89
    Ana:

    😆 😆 😆

    Şocâtele o fi mai bătrân decât lupul dacic. Bag samă că e înainte de orice întemeiere atestabilă. O fi dintre animalele alea cumsecade de dinainte de îngurgitarea pectinei proaspete, generatoare de vertij şi bubiţe la jenunche.


  90. 90
    Joiana:

    Aşa trebuie să fie, doamna Ana. Că de-aia e aşa cu franjuri la gât lupu’ dacic că l-a mâncat şocâtele când i-a fost puţin mai foame şi n-a găsit primprejur decât vulturii din La vulturi!. Când au venit romanii, s-a plictisit de moarte şi i-a făcut poponari pe toţi, dupe care s-a dus plictisit să radă o bucată de vie de-o dosise el după un morman de iarba-fiarelor.


  91. 91
    Ana:

    Îl propun stătător pe stemă. Jos înaripatele! Iluzii, iluzii… Ne-am săturat. Vreau animale chtoniene, nu zburătoare implauzibile, cu suflete mântuibile. Mi-e frică de iluzii. Vreau un şocâte cinstit şi curăţel.


  92. 92
    Joiana:

    Doamna Ana, da! Da’ io zic să nu ne bazăm prea mult pe el că e năzuros şi odată pleacă de pe stemă dacă se supără din te miri ce. Şi chiar şi fără să se supere, doar aşa că-i place lui să scârmoşească aiurea. Da’ de curat, e curat. Ce-i al lui e-al lui!


  93. 93
    Joiana:

    Domnu’ Raj, la mulţi ani! Ţi-aş cânta, da’ mai bine nu.


  94. 94
    Ana:

    Lasă, Joiană, nu te amărî. Să-i cânte fata asta:

    http://www.youtube.com/watch?v=4MNr_N5k0_M&feature=related


  95. 95
    Igraine:

    Joiana,

    Chapeau, ma cherie. Te știu cunoscătoare și înțeleaptă, cea mai cea. Am râs cu lacrimi de șocâtele ăsta de care zici. Io nu aș crede că e cumințel, cât despre curățenie… mă abțiu.

    Ana,

    Șocâtele e atât de abil de mâncă franjurii lupului dacic. Ți l-aș recomanda pentru o alergătură-n uliță, după înaripate.


  96. 96
    Igraine:

    Seva,

    Festin e în poza aia a ta de la nr. 36, parcă. M-am lins pe bot de cum arată, dar nu mi-a dat vfreun semn și stomacu’ sireacu’. Nu că ar fi bucatele rele, ci că stomacul meu e greșit, are găuri multe, nu mai ține mai nimica în el. Dar bucurie îmi făcuși cu bucatele alese.

    Greenfcknbin,

    Am avut, amu’ fo 13 ani, un iubit slab ca un scaloi. Pielea-i stătea întinsă, a la carte, pe tot trupul. Îi puteam număra toate oscioarele. Nu știu de ce l-am acceptat alături. Poate că mi s-a făcut milă de el când l-am văzut așa sfrijit. Mânca omul ăsta… praf rămânea în urma lui. Și nici măcar ăla. I-a zis o mătușă că e belea la casa omului, că-l alungă cu mătura de-l mai vede, că-i ia tot sporul casei. Tare s-a întristat băietu’ ăsta. Mânca la o masă normală fo 20 de mici, 5 fripturi mari cât 2 palme de sexist, un lighean de salată, o pâine jumătate și fo 2 kile de cartofi. Și nu era sătul niciodată. Nu-ți mai spun ce gât deschis avea la bere și sprițuri. Dar să fie la el acolo. Nu-i port eu de grijă. La el m-a dus gândul când am văzut breakfast-ul tău tradițional. 🙂


  97. 97
    Joiana:

    Nu ştiu ce să zic, doamna Igraine, că şocâtele e şi narcoleptic sau cum să zâce. Că de-aia nici nu să înmulţeşte ca tot omu’, numa’ ajutat de alţi şocâţi care stau de strajă. Da’ ei au un soi de cod de honoare, sau cum să zâce, şi nu spun deloc care anume a săvârşit treaba.


  98. 98
    Ana:

    Mulţumesc pentru recomandare, Igraine. Îl respect, nu-l pot pune să vâneze pentru mine. 🙂


  99. 99
    Igraine:

    Joiana,

    Codul șocâtesc al onoarei seamănă, nesmintit, cu cel al Cosei Nostra. Aia adevărată, din Corsica. Nu al nostru de România.


  100. 100
    Igraine:

    Ana,

    Trebuie să existe cineva, pe lumea asta mare, care să-l înțeleagă, să-l respecte și alte cele pe șocâte. Nu mă așteptam să-l faci șocâtele-vânător de tipul vulpii-vânător. Măcar atât.


  101. 101
    Joiana:

    Aşa e, doamna Igraine. Şocâţii sunt tăcuţi şi-ncruntaţi şi să uită aşa la lume ca şi cân’ ar şti chiar dacă nu ştiu. Când dorm însă, samănă cu pârşu’ de alun.


  102. 102
    Seva Tudose:

    Igraine,

    ăla nu este un festin,destul de rar fac sarmale și le-am fotografiat ca dovadă, că eu le-am făcut 😀

    știi aici,cu atâtea mâncăruri internaționale,ai tentația să alegi/gătești diferit în fiecare zi/masă !


  103. 103
    Ana:

    Nu, Joiană, seamănă cu un coati cam de şase luni jumate. Hai, şapte. Ca când ar şti, dar el habar nu are. E pur, ce dracu.


  104. 104
    Igraine:

    Seva,

    Ai dovada clară că făcuși sarmale. Pe toate, dintr-o suflare, ți le-ar fi îngurgitat fostu’. Diversitatea e bună, soro, ca sarea-n bucate.


  105. 105
    Seva Tudose:

    Igraine,

    care fostu* ?


  106. 106
    Igraine:

    Joiana,

    Pârșu’ aista de alun e un nou specimen, pare-mi-se. Io nu știu să spui cum arată nici șocâtele, cât despre ăsta nou de care zici tu… google-ul e sărac la aiste informații.

    Iar Ana mă dă cu capu’ de pereți, deja, cu coati. E varianta cu nasu’ alb, Ana? Mi se pare mai drăguț cel cu nas alb. Te face din priviri, clar.


  107. 107
    Igraine:

    Ăla de povestii mai sus că era slab ca un scaloi. Cred că nu ai văzut comentariul. Îi povesteam lui greenfcknbin…


  108. 108
    Joiana:

    Pârşu’ e vechi pe acilea, pe la noi. Coati de ăsta, de zice doamna Ana, n-am văzut, nu cunosc, nu-mi dau cu părerea sau numa’ cu presupusu’.

    Ce-o face domnu’ Dani? Da’ domnu’ Raj?


  109. 109
    Costelus:

    Mai, nu rideti de ei, mie imi plac guzganii. Categoric sint mai inteligneti decit multi oameni.


  110. 110
    Ana:

    Na, că mi se mai arătă ceva:


  111. 111
    Costelus:

    Mișto țîțe! 🙂


  112. 112
    Ana:

    Aşa te străduieşti şi când… ? 😳

    😆 😆 😆


  113. 113
    raj:

    Joiana, matz spart la bijuteriile de famelie cu socatele asta. Mai aveti putin sio sami raportati ca joaca la 6/49, ca are pampoane sau mai stiu io ce. Coarne nare ?…. Inestimabila Ana , multam mumos pentru Dida. In 82 avea 36 de primaveri. Pe 14 ii ziua ei cai ficioara ca mine, desi nu bag manan foc. Draga Joiana, cornite de aur, chear asa , ceo face Dany si Florin ?


  114. 114
    Morringain:

    @Igraine: apropo de fostul tau asa cunosc eu doua gagici. Slabe moarte si mananca de sperie vestul. Le invidiez, desi cred ca nu m-as pune pe mancat chiar cat ele, nu de alta dar ziua are doar 24 de ore si mai am si altele de facut 😀


  115. 115
    Joiana:

    Nu joacă, domnu’ Raj, că şocâtele nu crede că iese norocu’ din bile. Crede că şi-l face omu’ cu mâna lui. Nici la tombole la bâlci de Sântă Mărie nu vrea să participe carevasăzică.

    Îi place şi să joace tabinet că zice că aşa ţâne şocâtele mintea ageră şi întreţinută.

    Matale, domnu’ Raj, dacă vrei, crezi, dacă nu, să fii sănătos că şocâtele apare când nici nu visezi. Nu zice el multe, de fapt, să prea poate să nu zică decât “nţ, nţ, nţ”, da’ odată te străfulgeră toate cele ştiute, cele neştiute şi cele uitate.


  116. 116
    Joiana:

    Bună sara, doamna Morringain!


  117. 117
    Costelus:

    Cind ce, Ano?

    Poate mai pui vreun clip, ca asa frumos cinta aia 😀


  118. 118
    greenfcknbin:

    Igraine, prietenul ala al tau parca era sfarma-pietre al lui creanga :-). pun pariu ca acum are peste suta de kile :-).


  119. 119
    Morringain:

    @Joiana: sara buna! 😀

    @Greenfcknbin: ete suta de kile, e mic copil la un chintal. Stai sa-mi vezi unchiul la peste 250 😀 Dar si manca omul un mistret la o masa (nu exagerez!).


  120. 120
    greenfcknbin:

    am avut un vis misto azi noapte: se facea ca inregistrasem la osim litera “f” si-i spuneam unuia florin ca a b.p. ca de acum incolo o sa-l strige lumea glorin. in cele din urma un grup restrans de revolutionari marxist-ortodocsi inregistreaza tot algabetul si pe strada si pe la sindrofii nu mai erau decat trei tipuri de oameni care schimbau rolurile intre ei -- nelamuritii, poruncitorii si zambitorii. asta in primul rand pentru ca academia romana avusese buna inspiratie sa incadreze emoticoanele la semne de punctuatie si in al doilea rand pentru ca marxistii ortodocsi, incurca lume cum se stie, n-au mai putut sa inregistreze semnele de punctuatie in lipsa literelor. au mai fost o multime de situatii distractive dar le-am uitat complet la trezire.


  121. 121
    Morringain:

    ufff, numai vise cu marxisti poti sa ai tu! 😀 eu oi fi mai ciudata, dar cred ca daca visez o data pe an, e mare lucru 🙂


  122. 122
    raj:

    Joiana, daca zici tu frumos, mu,mu,muu, poate intra si Valonas paicesa


  123. 123
    Nora:

    Bonsoir, mi-aţi amintit de La Grande Bouffe.


  124. 124
    Nora:

    Şi ortodocşi peste una ş-alta!


  125. 125
    Igraine:

    Morringain,

    Nici io nu m-aș da pe unele ca din Biafra. Îmi plac mie fetele slabe, dar ceva forme trebuie să aibă. Așa ca Ester Canadas sau Cristy Turlington sau Linda Evangelista. Iami! După astea aș întoarce și eu capu’ și le-aș fluiera. Acum, fluier doar a pagubă.


  126. 126
    Nora:

    Astă-seară, am zărit un buchet maaare de flori aruncat peste sacii de gunoi îngrămădiţi în jurul unui stâlp. Florile nu erau ofilite. Cineva s-a supărat sau altcineva s-a răzgândit.


  127. 127
    Nora:

    Greenfcknbin: cam hrăpăreţi marxiştii tăi. Mai să îi confund cu nişte capitalişti veroşi care mai au puţin şi înregistrează şi aerul la OSIM. 😀


  128. 128
    Igraine:

    Greenfcknbin,

    Fostu’ e, puțin, six feet under. Că tare ce m-ar stâlci dacă ar ști că-l vorbesc în șarade. Un simțitor ‘nealui.


  129. 129
    Igraine:

    Nora,

    Proprietăreasa casei în care stau a fost mutată disciplinar de la liceul unde era detașată de 2 ani pentru că și-a permis să lase corijenți. La franceză!!! Câtă atitudine, aș zice. Era revoltată că-și permit să facă măgării din astea, cu 2 săptămâni înainte de a începe școala. Acum au anunțat-o deși inspectorul știa de măsura asta din vară. Era super ofticată și nu știa ce să mai facă. Spera că presa va putea face valuri pe subiectul ăsta. Nu-i pasă, însă, nimănui.


  130. 130
    Nora:

    🙁 Mda. Presa e ocupată cu Vin Diesel şi Angelina Jolie de Tulcea.


  131. 131
    Igraine:

    Să-ți rupi părul din cap, nu alta. Mi-e și rușine să spun că lucrez în presă. Daaaa’, de fapt, nu. Aferim, Nora! Tu mi-ai deschis calea, nu mai lucrez în presă. Uraaaa! În așa presă nici nu-mi doresc.


  132. 132
    Nora:

    Dar sub ce pretext au mutat-o?


  133. 133
    Igraine:

    Nu a fost nici un pretext. I-au spus clar că nu va mai preda la liceul X pentru că are corijenți. Era doar detașată acolo. Catedra ei era la alt liceu, Y, mai slab cotat. S-a bucurat când s-a mutat la liceul mai bun. I s-a terminat detașarea, vezi Doamne, nu mai aveau locuri în liceul X. Asta a fost pentru scripte. Dar ei i-au spus că a făcut greșeala că a lăsat corijenți. “La franceză, doamnă? Chiar așa materie importantă predați?” Nu au grețuri, Nora, măgăriile sunt fățișe.


  134. 134
    Nora:

    Am înţeles. E revoltătoare şi ierarhizarea pe care o fac între materii şi profesori. Cei de română, de mate sunt fiinţe superioare pentru că predau materii de examen. Ceilalţi sunt de umplutură, în ochii lor, şi sunt trataţi ca atare.


  135. 135
    Igraine:

    Exact asta vorbeam și eu cu ea. Avea nevoie de ceva susținere. Sper că umărul meu a fost ceva mai puternic, zilele astea, decât al ei.


  136. 136
    Danny:

    Buna seara! Iar am ajuns tirziu in fata pc-ului. Iar nu pot sa-i raspund Norei. Iar nu pot sa le raspund celorlalti. Iar si iar si iar de m-am plictisit. Ma tarasc prin nisipuri cotidiene, cu greu inaintez, dar aici va am pe voi si pe Raj, caruia ii urez: La Multi Ani! pentru cei 48 ani impliniti pe data de 1 septembrie. Am ajuns tarziu, dar niciodata nu-i prea tarziu! Maine sper sa fiu mai sprinten.


  137. 137
    Joiana:

    Răspunde-mi mie, domnu’ Dani. Zi cu şocâtele. L-ai văzut, te-ai întâlnit cu el, i-ai dat bineţe?


  138. 138
    Danny:

    Te salut, Joiana. Ce animal mai e si ala? Deseneaza-l ca tare obosit mai sunt.


  139. 139
    Danny:

    Hai, Joiana, fa-l explicat. Ia zi, mai dai cu coasa pe camp? Te simti mai bine?


  140. 140
    Joiana:

    Nu mai dau cu coasa, dau cu leuca.


  141. 141

    nu înţeleg de ce îi spuneţi şocâte acestei făpturi lipsite de farmec. el este doar un biet şocîţ. degeaba încercaţi să transferaţi asupră-i ceva din aura lui Socrate!


  142. 142
    Joiana:

    Doamna Andreea, şocâte l-am pomenit din moşi, strămoşi, şocâte îi zicem. De Socrate n-am auzit pe acilea. E prieten au ba cu şocâtele?


  143. 143
    Joiana:

    Farmec n-are, e adevărat, da’ nici nu-i trebuie. Farmecu’ e pentru fluşturatici, pentru muscă-n ureche, pentru ăia de umblă brambura. Şocâtele nu umblă, şocâtele este.


  144. 144
    Ana:

    Neţişoara! 🙂

    Ce gaceţi, copii grumoşi? 🙄 Scrieţi goi pentru OSIM? Gaţă/verso?


  145. 145
    Ana:

    Acum, apropo de vise, să vă spui:

    Eram la mare. În visul de dimineaţă, evident. La un fel de restaurant, da’ mai mult o masă-casă de oameni. Casa-masa, în mult alb. Era dimineaţă, însă vraf de soare. Senzaţie de Mediterana. Pe masă erau mai multe soiuri de roşii, proaspăt culese. Eu, fericită. Trei farfurii albe, trei oameni. În fiecare farfurie, roşii în mai multe feluri, crude, nu gătite, dar asezonate variat. Stăteam lângă masă împreună cu doi bărbaţi: al meu şi tac-su. Farfuriile lor erau ceva mai simple. A mea avea roşii, curmale, smochine şi un praf de strălucire de ulei de măsline, cât să simţi că e cald şi soare. Noi eram într-un fel de călătorie împreună şi aveam obiceiul să-şi ia fiecare altceva şi să ne vizităm reciproc farfuriile. A mea era cea mai ofertantă de data asta. Între ele, stăteau zecile de roşii cu funde verzi de vrej, că fuseseră culese în graba dimineţii, cam neglijent. Noi priveam festinul ca pe un biftec Tartar. Tatăl i-a zâmbit farfuriei mele, întrebându-mă apoi blând din ochi dacă sunt mulţumită, iar fiul a întins, cam obraznic, mâna către o curmală. L-am văzut cum deschide ochii a plăcere, încântat de combinaţia cu uleiul de măsline şi cu tomatele, parcă un pic deshidratate. M-am trezit, cu gust de soare şi de ulei dulce.

    Bref: cred că, de fapt, pe tac-tu-l iubesc. Sper să nu te superi. 🙂

    —————————————————

    Costeluşe, mamă,

    Ai făcut efortul, numai pentru ţâţe, să scrii cu diacritice. M-ai impresionat, Costeluşe. Te întrebam dacă-ţi traduci genul ăsta de eforturi şi-n practică.


  146. 146
    Nora:

    Am visat şi eu, dar nu aşa de hrănitor ca tine.


  147. 147
    Ana:

    Păi, da, că la mine dacă sunt roşii, atunci e viaţă. 🙂 Vezi bine că şi dragostele mi se dau peste cap, fir-ar. 😉

    Tu ce-ai visat?


  148. 148
    Nora:

    Nimic de narat, nişte stări şi nişte lichid. Alcool, să ne înţelegem. 😀


  149. 149

    ştiu, Joiana, cu toate acestea, deşi este din plin, nu are nicio dimensiune filozofică. nu e stoic defel şi, deseori, se fandoseşte cu găteli obscene, în faţa oglinzii.
    nu e prieten cu Socrate, deşi îl cunoaşte şi încearcă din răsputeri să-i urmeze sfatul:
    Căsătoria este o instituţie care te apără cu străşnicie de orice bucurie.
    aşadar, nu s-a căsătorit niciodată, pînă acum…


  150. 150
    Ana:

    Nora,

    😳

    Muză,

    Nu e adevărat! Socrate a fost un frustrat oarecare, un marginal. Ptiu! 🙂


  151. 151

    nu ştiu, Ana, de ce roşeşti la ce spune Nora!
    păi, dăcă eu o să-ţi spun că am visat un gutai gantastic cu un glăcău grumos, ce o să mai faci?!
    🙄


  152. 152
    Ana:

    Nimic, de bună seamă, muzică. Ăla e natural, ca cum s-ar zice, vorba Joianei.

    Dar beutura, muză? Beutura e perversă naibii. 😉

    Dar grumos şi doar atât? 🙁 Nu se poate numai dintr-atât apoteoză.


  153. 153

    apoteoza e în noi, Ana…


  154. 154
    Ana:

    Adică ăla tre’ să fie grumos şi-atât? Restul proiectăm noi şi ne dăm singure pe spate? 🙁

    Mă las, în cazul ăsta.


  155. 155
    Joiana:

    Şocâtelui nu-i plac instituţiile. Îi place traiu’-n natură. Apoteiozele sunt toate în juru’ lui ca un soi de aură, cum ar veni şi cum s-ar zâce.

    De domnu’ Socrate nu-i place. I să pare un soi de fanariot cu căciulă cu ciucure. Şocâtelui nu-i plac scufiile.


  156. 156

    da, da’ nu-i grumos ce-i grumos!
    e grumos ce-mi place mie!


  157. 157
    Ana:

    Jaba, vorba lu’ Raj. Tre’ să poată alte alea, nu mă păcăleşte pe mine nimeni doar cu frumuseţea. Te chinui ca să mă fraiereşti. 😆

    Joiana,

    Normal că nu-i plac. Mumă-sa şi tătă-său s-au descentralizat complet ca să-l poată genera. Doar nu s-o aduna el acum iar în intenţie. Cine ar face-o? 🙄


  158. 158

    mda… 🙄 să poată să cosească, de pildă… vorba cîntecului…


  159. 159
    Ana:

    Iartă-mă, muză, am crezut că de gutut năprasnic e vorba, nu de amoare. 🙄


  160. 160

    eu întotdeauna, dar întotdeauna, o să vorbesc despre amoare!!!
    să vă intre bine-n cap!!
    👿


  161. 161
    Ana:

    ‘Nţeles, săru’ mânuşiţele! Nu promit, dar încerc. Să găsesc o muzicuţă, să te împac. Nu pot să mă suport dacă te supăr.


  162. 162

    îuliiiiiiiiuuuu! săracu’ Brahms…
    😆


  163. 163
    Ana:

    Uof! Femei nemulţumite…


  164. 164
    Nora:

    Genială aia a lui Mărgineanu. N-o ştiam. 😆


  165. 165
    Ana:

    Măcar ţie, frumoaso, să-ţi placă. Azi am descoperit-o şi eu, căutând cu febrilitate ceva pentru muza amoroasă.

    Refrenul…. n-am putuuuuuuuuuuut… m-a terminat. 😆


  166. 166

    sînteţi cumplit de neserioase! 🙁


  167. 167
    Nora:

    Daaa, nu-mi iese din cap, o fredonez. 😆


  168. 168
    Nora:

    Că te-am văzut şi te-am plăcut,
    Şi te-am rugat şi tu n-ai vrut,
    Şi te-am bătut şi te-am avut,
    Şi ţi-a plăcut şi-ai mai fi vrut,
    Dar n-am putu--uuu--u-uuu-uuutut.

    😆 😆 😆


  169. 169

    ce psihologie de şocîţ…


  170. 170
    Joiana:

    Doamna Andreea, şocâtele n-are psihologie. I-ar fi şi ruşine, ptiu, deşi nici ruşine n-are. Nu ma’ tot încercaţi să dezinformaţî populaţia!


  171. 171
    Ana:

    Nora,

    Şocâtele vesele din Windsor. 😆 Noi două. 😆

    Dar n-am putuuuuuuuuuuut… 😆 Plus vioara.


  172. 172
    Nora:

    Vezi bine că “ţicneala dospeşte”. 😀


  173. 173
    Ana:

    Şi nici lacrima amară din ochiuri nu ne potoleşte. Cât despre trândăviile parfumate care se suie pe noi… 😳


  174. 174
    Seva Tudose:

    😳

    al dracului Mircea ăsta cu flocimaneaua lui de călăreț !
    dacă Nora a pus și lirica ? M-am convins,genial !

    andreea,să nu mă condamni de alianță !


  175. 175

    deci viaţa e grea. se întîmplă lucruri groaznice. acum două seri, pe cînd tăiam nişte bieţi gogoşari roşii, nu mai vedeam bine, de lacrimi, şi mi-am spintecat 5mm din buricul degetului mare de la mîna stîngă. pîn’ la os. am înlemnit, gîndindu-mă că trebuie să recuperez buricul, ca să nu-l mănînce cineva şi apoi sîngele a început să curgă valuri-valuri. mi-am imaginat că aşa s-or fi simţind şi răniţii, pe front şi mi-am propus să fiu demnă şi să sufăr în tăcere. după 3 minute, am văzut negru şi steluţe în faţa ochilor şi am început să plîng mai abitir.

    n-am stofă de eroină… 🙁


  176. 176
    Ana:

    Micuţa mea, trece. Să pui un pic de rivanol şi-un praf de Baneocin sau o umbră de Fucidin, unguent. Să bandajezi, să ţie aripile la un loc, să nu crească vreun pic de carne prin mijloc, ca la epiziotomie. Să fii cuminte, Dulcinee, ca să treacă buba. Să-ţi caut o odă, ceva. De leac de bube.


  177. 177
    Nora:

    Am citit aseară, într-un “fals roman”, despre un scriitor britanic, cvasi-necunoscut, Wilfrid Ewart pe numele lui, care s-a încăpăţânat să participe în primul război mondial deşi nu vedea cu un ochi deloc, iar cu celălalt numai de aproape. După ce a venit de pe front, a avut ambiţia să scrie un soi de “Război şi pace”, varianta englezească. Cartea s-a chemat Way of Revelation, a făcut ceva vâlvă în epocă (dat fiind subiectul), apoi a fost însă uitată. Se pare că nu avea merite literare, partea ei cea mai bună consta în descrierile de natură (ăsta era punctul lui forte, înainte de război fusese specialist în creşterea găinilor, bolile găinilor, în fine, tot ce se poate şti despre găini), personajele erau însă plate ca nişte scânduri.

    Mie mi s-ar părea frumos să-mi mănânce cineva buricul. 😀

    Da’ ţie ţi se-ntâmplă să plângi când tai gogoşari roşii?


  178. 178
    Ana:

    V-am zis că sunt o mare bijutereasă, da? Iaca-l prinsei pe Narcis şi-l rugai să-mi pozeze inelu’.

    Ana

    Ana


  179. 179

    am pus, am pus, Ana, am un pansament elegant şi impunător.

    îmi place femeia asta. nemaipomenit de frumoasă. cînd eram mică, nu chiar de tot, colecţionam poze de actori, din revista Cinema şi vederi de la chioşc. ea era preferata mea. într-o zi, mi-am dus colecţia la şcoală (eram printr-a treia) să mă laud, şi loaza clasei, un şcoler repetent şi mucos mi-a furat o poză cu ea -- cu Brijita mea. n-a recunoscut, dar l-am surprins privind pierdut la ea, pe furiş, în ora de matematică. atunci mi-am dat seama că frumuseţea învinge tot. 🙂 asta era poza, am găsit-o pe net:

    http://3.bp.blogspot.com/-MgHG3tZOSgU/TsvePBVEMAI/AAAAAAAAAE0/UExunVDy2X0/s1600/brigitte%2Bbardot.jpg


  180. 180

    nu, Nora, dar mi se întîmplă să tai gogoşari roşii, atunci cînd plîng.


  181. 181
    Ana:

    Muză, nu găsii poza care-mi place mie cu ea. Era într-un almanah Cinema. O priveam des, nu mă mai săturam.


  182. 182
    Nora:

    Andreea: 🙁 Speram că e ca la ceapă. Să fie cauza, nu contextul.


  183. 183

    nu contează! mergem înainte! eeeeeeeen garde!!!

    aseară, răsfoiam Complexul lui Portnoy. citeam şi pufneam! sînteţi sigure că Roth nu era un şocîţ? eu aşa cred…


  184. 184
    Ana:

    Ia, pentru bubiţă:


  185. 185

    acu’, Ana frumoaso, explică-ne şi ce e cu bijuteria aia! e o alună de pădure înr-o montură de policarbonat? 🙄


  186. 186
    Ana:

    Nu, nu e şocâte. E un roman genial. Am râs toată marea anul trecut cu el. 😉


  187. 187
    Ana:

    🙁 🙁 🙁

    😥 😥 😥

    Ie lemn, cu malahit, cu fir de argint… 😥

    AndreeaDeVil.


  188. 188

  189. 189
    Ana:

    Da, şi ea râdea, pe când număra dalmaţienii. 🙁

    Frumoasă eşti tu! 😈 Eu sunt doar talentată spre genială. La bijuterii. Invidioaso!


  190. 190

    doar v-am zis că nu văd bine! mie trebuie să-mi explici! ştii, ca Ţopescu, pe vremuri: patinatoarea are o fustiţă galben-aurie, cu franjuri azurii şi paiete multicolore… 😆


  191. 191
    Ana:

    O să-l aduc cu mine când ne vedem. O să crăpi de ciudă. Vezi tu! E răsucit de trei ori în jurul degetului şi pe acea spirală am montat lemnul şi pietrele, legându-le apoi între ele.

    Dacă Narcis făcea focus pe inel, mureai de inimă. Dar nu ştiu unde i-o fi fost şi ăstuia capu’. Că aşa ne-a fost vorba, că pozează inelu’, în detalii.


  192. 192

    da?
    iote-l pe-al meu:

    Andreea

    mi l-am cumpărat cînd am inaugurat pistolul cu buline.. 🙂


  193. 193
    Ana:

    Aoleu! Caracatiţos, cu onix. Foarte mişto. Un inel violent. ca tine.

    Sau e vrejul de fasole, Jack? 🙄


  194. 194

    stai, că nu-l poci pune!


  195. 195
    Manuella:

    Bună tuturor! 🙂

    Ana,

    Frumoasă poză! Frumos zâmbet!

    Dar, spune-mi, ce străluceşte lângă el?
    Cerculeţul acela fin de argint?
    Culmea! El mi-a atras mai degrabă privirea, poate pentru că astfel de bijuterii de “fetică” port eu…


  196. 196

    Noraaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa!!!

    😥


  197. 197
    Ana:

    Nu, clar. Tre’ să-l pun iar la poze. Nu e fin, femeie, adică ar putea fi dacă nu s-ar răsuci de trei ori pe deget, ceea ce nu se vede. Îl omor pe Narcis. Las’ că vine el în câteva minute. Nu e mare, nu seamănă cu grenadele pe care le port eu, dar e făcut de mânurile mele, din neşte căzături rămase de la specialiştii de la mare. Al meu e mai frumos decât ale lor. Am mai făcut încă vreo cinci în seara aia, până s-a înnoptat, că voiau toate fetele. A făcut şi Rada: un colier, o brăţară şi un inel pentru mine.

    Io sunt tare mândră, da’ văz că hartista-mi dă peste bot.

    Să şi-l pozeze şi Igraine pe-al ei, că ăla e cel mai frumos pe care l-am făcut. O să aveţi nevoie de săruri, că pare un Bvlgari. 😛


  198. 198
    Nora:

    Andreea, que paso? que paso?

    (Que paso, que paso?
    A globo relato
    Que paso, que paso?
    O politico falo
    Que paso, que paso?
    En pizza acabo
    Que paso, que paso?
    Chacinha no Eldorado)


  199. 199
    Manuella:

    Ana,

    Vreau şi eu ineluş-cerceluş! 🙂


  200. 200
    Nora:

    Andreea, ia vezi, dezburicato de deget, la 192.


  201. 201
    Ana:

    Ella,

    Fac. Fuck. Când vrei tu. Scule să am, că alea fuseseră podarcă de la făcătorul de bijuterii. S-a vândut pe un bol (mare) de orez cu lapte plus scorţişoară şi nucă de cocos. Ce oameni! Unde-o fi Isav? 🙄

    Muză,

    Unde e buba? Vreau buba!


  202. 202
    Igraine:

    Da, trebuie să recunosc că am cel mai fain inel făcut de mânurile dibace ale Anei. Bijutiereasă venețiană, parol. Io i-aș face așa fotografii faine, dar nu mai am cu ce. Într-o noapte caldă, la mare, când marea era plină de lumină de la domnii licurici simpatici, niște distinși hoți de genți au binevoit a-mi tăia cortul și a pleca cu neprețuitul meu aparat de fotografiat, cu bijuteriile, cu parfumul și cu toți bănișorii mei. Noroc cu prietenii că mi-au sărit în ajutor și m-au trimis, pe banii lor, acasă. Așa că… nu mai are fata cu ce face fotografii și tare ce mai sufăr.


  203. 203
    Ana:

    Iartă-mă, fusei proastă. Nu uitasem de invaziile barbare, dar sunt obişnuită cu tine cu aparatul în dinţi şi aşa exişti în capul meu. S-o repara şi asta şi iar te faci pozăreasă.


  204. 204
    Igraine:

    Așa să fie! Pozăreasă îmi place. Îți dau 5 bani pe el?


  205. 205
    Nora:

    Ana, vezi că nu mai scapi de comenzi. Vreau şi eu unul, cu piatră de-aia de neam prost, nesimţit de mare. Dacă dau vreun dos de palmă, să se simtă. 😀


  206. 206

  207. 207
    Ana:

    Nora,

    S-a făcut. Facem, facem. 🙂 Opulenţă, indecenţă, grandoare, p.n. Cu n. 😉


  208. 208
    Igraine:

    A,

    Răspunsul tău se potrivește mănușă, nu altcumva, și Norei și mie. 😆


  209. 209

  210. 210
    Manuella:

    Igraine,

    🙁
    Nu demult am trecut prin asta. Mie, (doar) telefonul mobil…


  211. 211
    Igraine:

    Manuella,

    Eu nu-mi las telefoanele în geantă când mă trag la somn. Ele stau la îndemână, la cap, adică. Obiceiul ăsta m-a salvat să nu pierd 2 telefoane foarte bune. Bașca o agendă cu fo 1500 de numere. Era cam rău dacă pierdeam agenda… Sunt tare tristă după aparatul de fotografiat și pozele din el. Deh!


  212. 212
    Igraine:

    Manuella,

    🙁

    E tare rău când rămâi fără telefon sau orice lucru la care ții. Îmi pare rău. Mama lor de hoți. Sper că îți poți reface, cât de cât, agenda.


  213. 213
    Ana:

    Iaca vedeţi voi acum! O să se tăvălească muza de ciudă. Igraine refăcu imaginile şi puteţi vedea inelul făcut de mine. Başca şi-l poză pe-al ei cu telefonul. Sâc!

    Ana

    Ana

    ana

    Igraine

    igraine


  214. 214
    Costelus:

    Ce inele misto, bune cind arzi un pumn cuiva!


  215. 215
    Nora:

    Îmi place nuanţa aia de roşu de mor. De la inelul lui Igraine zic.


  216. 216
    Manuella:

    Igraine,

    Mă străduiesc să-mi refac agenda… îmi pare rău de fotografiile din aparat, mă bucuram de o cameră foarte bună! (nici nu am apucat să le descarc pe toate)
    Aveam multe importante acolo…
    Încă nu mi-a trecut. Ne luăm de mână.

    Ana,
    Priceputo! Ne faci un ineluş să ne împaci?!


  217. 217
    Nora:

    Şi vezi, Igraine, că a ieşit mişto combinaţia de verde-albastru? 😉


  218. 218
    Ana:

    Nora,

    Şi mie. Am ales celelalte pietre în funcţie de ea. Asemănarea cu Bvlgari e numai în combinaţia de nuanţe pe care ei o au în bijuteriile cocktail. Dar acolo sunt safire, smaralde şi rubine. Al meu e mai pământean, mai sănătos.

    Verde/albastru e o ştiinţă în sine. 😉

    Ella,

    Evident, dear. 🙂


  219. 219
    Manuella:

    Acum am văzut pozele!!


  220. 220
    Nora:

    Aţi văzut pe undeva nuanţa asta de ojă? Mi-aminti Igraine cu unghiile ei.

    mint


  221. 221
    Igraine:

    Combinația verde-albastru e una dintre preferatele mele, dragă Nora. Ana știe proporțiile, nuanțele. Deh! E atentă la detalii.


  222. 222
    Igraine:

    Nu văzui așa ceva, dar nici că mă uitai. Am s-o fac de acum încolo. Ce “creionare” dibăcioasă ți-a reușit la unghii, Nora. Alta cu detalii, zic. Hahaha…


  223. 223
    Nora:

    Ce creionare, soro? 🙄


  224. 224

    așa. mulțam, Nora, de poză. ai micit-o, nu?


  225. 225
    Nora:

    Nu. Le miceşte singur pe alea care sunt uploadate în “librăria media” (ce traducere idioată pentru “library”) şi inserate în comentarii. Ceea ce mă enervează, le ia pe toate la 300 parcă.


  226. 226
    Ana:

    A dracu’ pielea pe tine. 😆 Cum te faci tu că nu vezi, bibico, mai rar cineva. Ha, acuma chiar că suntem belve: inele, oje etc. 😆


  227. 227

    ăăăăăăăă…


  228. 228
    Nora:

    Je m’en fiche. Ieri, când ai pus tu Catatonia, voiam să vă arăt o guêpière mişto peste care dădusem. Dar m-am luat cu altele şi am uitat. 😀


  229. 229
    Ana:

    Nora,

    Ia!

    Muză,

    ?


  230. 230
    Nora:

    Nu mai ştiu, Ana, pe ce site o văzusem, iar calea până la ea fusese îmbârligată rău.


  231. 231
    Igraine:

    Nora, Nora, Nora…

    Vrem să ne arăți.


  232. 232
    Ana:

    Igraine,

    Să nu mă faci să te bat, atât îţi spui. Adică nu cu pietre. 😈


  233. 233

    păi eu îs genul sobră. dar sobră rău rău de tot! vai dă fundul meu! 🙄

    nu mi-am dat pe unghii în viața mea decît cu roz pal sidefiu sau lac -- și aia de vreo 20 de ori, cred. de rujat nu m-am mai rujat… ăăăă… de la nunta aia din iunie, dar nu se vedea că m-am rujat nici atunci. nu mi-am vopsit niciodată părul și de pleoape de vreo 10 ani nu m-am mai atins. de cînd mi-am pierdut medalionul de aur, m-am autopedepsit să nu mai port chestii prețioase. un pic de argint, atît.

    și voi mă asaltați cu culori și sclipiri! pe mine, biata călugăriță!! 😥

    dar sînt frumoase inelele-creații. mai ales al lui Igraine.


  234. 234
    Ana:

    Muză,

    Să te… gut! :mrgreen:


  235. 235

  236. 236
    Igraine:

    Ana,

    Ce să zic? Bate-mă, dacă asta simți. Dar ne vom bate parte-n parte. Cu ce vrei tu. Alege armele, războinico.

    Andreea,

    Treci la culori, maică stareță. E și de tine.


  237. 237
    Nora:

    Igraine, n-o mai găsesc. Tot ce ştiu e că era de la Agent Provocateur (dar nu pe site-ul lor oficial am văzut-o) şi costa de-ţi săreau ochii.


  238. 238

    ei, la lenjerie se schimbă treaba.


  239. 239
    Nora:

    Aham, deci pe dinăuntru-i leopardul. 😆


  240. 240
    Ana:

    Trenchcoatu’ nu poate fi decât un Burberry Prorsum. Aia am vrut să v-arăt. 😉


  241. 241
    Nora:

    😆 Tare asta, cu “love me tender… or else”. 😆


  242. 242
    Ana:

    … or else, ce naiba! 😆

    Gut, gut, vorba muzii. 😳


  243. 243
    Igraine:

    Perverselor! Numa’ la trenchcoat vă stă mintea.


  244. 244
    Costelus:

    Expozitie de inele. Eu astept cu interes poate o expozitie de sutiene.


  245. 245
    Ana:

    I,

    Da’ nu e fain trenciu’? 🙄

    Costeluşe, muică,

    cu interes poate.

    Apăi, aia o să ai când o fi interes sigur, tare şi pe termen rezonabil. Da’ nu de la noi; era numai o sugestie de viaţă, mămicuţă. 😉


  246. 246
    Igraine:

    El, clar. Mi-aș achiziționa și io unul. Dar l-aș vrea altă culoare, A. 🙄


  247. 247
    Costelus:

    am uitat o virgula si fraza era si eliptica: astept cu interes, poate o expozitie de sutiene, poate de altceva.


  248. 248
    Danny:

    Noricica? Cum dau sa intru pe “Pistol”, printre nenumaratele poze ce-mi apar in cale, se numara si vreo doua poze ale mele. Inseamna ca sunt agatat la panoul de onoare al blogului tau? A doua poza a mea se afla langa o poza care infatiseaza un vampir mort de 2000 ani. Ma sparii si cutremur tare cand il vad langa poza mea. Nu vrei sa-l muti mai la harkana?


  249. 249

  250. 250
    Danny:

    Ia uite ce viteaza e Igraine? O ameninta pe Ana ca vrea s-o bata! Sa va dau eu armele inclestarii voastre?


  251. 251
    Nora:

    Noricica? 👿

    Despre ce vorbeşti acolo? Ce poze, ce vampir? Pune un link, nu ştiu despre ce vorbeşti.


  252. 252
    Danny:

    Ia bateti-va in bijuterii si inele de logodna? Arata-ti mainele, Igraine. Ia uite, vad si un picior pe acolo de sus in jos. Iar mana Andreei este mana unei femei de 41-42 ani. Asa ghicesc eu femeile, dupa maini si picioare.


  253. 253
    Costelus:

    Noricica Maricica. 😀

    Nee, nu vreau acolo, ci aici.


  254. 254
    Danny:

    Cum, Nora, nu stii despre ce vorbesc? Sunt peste 70 poze cand accesez blogul tau. Eu le vad si tu nu? La inceput, draga.


  255. 255
    Danny:

    Igraine, combinatia ta preferata e verde-albstru? Inseamna ca piciorul e al tau? Sa stii ca si ochii mei sunt combinativi: albastru-verde-albastru.


  256. 256
    Danny:

    Andreea, eu nu prea te inteleg pe tine. De ce trebuie sa plangi mereu? Acest lucru nu-l inteleg. Plangi des, repede si din senin. Esti trista, dezamagita de tot ce te inconjoara. Vezi ca din cauza lacrimilor te-ai taiat? Daca zambeai sau radeai era mai bine. Ai tu ceva pe suflet. Eu doar banuiesc ce ai.


  257. 257
    Igraine:

    Combinativule, io nu am prea multe detalii. În cap, firește. Doar combinații coloristice și pe ici pe colo câteva șanturi. Dar îs pline cu apă e câțiva ani.


  258. 258
    Danny:

    Ai doar combinatii coloristice? Inseamna ca esti paunita? Cu santurile nu prea pricep de ce trebuie sa le ai, si mai ales, pline cu apa. Poti sa-mi arati si mie santurile tale? Tot va aflati la ora aratarilor.


  259. 259
    Igraine:

    Ar însemna să mori înecat, ceacârule. Și nu vreau să am de-a face cu astfel de… arătări.


  260. 260
    Danny:

    Ha,ha,ha, ce sadica esti, Igraine. Eu sa mor inecat? Eu, care prind peste in mari santuri(canale)cu apa tulbure? Niciodata, Igraine. Sa inteleg ca-ti plac aratarile vii?


  261. 261
    Igraine:

    Totdeauna, Danny, totdeauna vii.


  262. 262
    Morringain:

    Ufff, sa va gut ca vorbiti de gutut si de tipi mumosi 🙁 😀

    Andreea (si Igraine, ca imi ziceai de tipele de-ti plac ieri) mie imi place Monica Bellucci. Femeie perfecta ca aia nu se egzista 🙂


  263. 263
    Danny:

    Eu sunt viuuuuuuuu, Igraine, mai viu ca niciodata.


  264. 264
    Danny:

    Morringain, mai bine ne spui ce barbati iti plac? De femei ma ocup eu.


  265. 265
    Morringain:

    @Danny: da de ce esti asa curios?


  266. 266
    Ana:

    Morringain,

    Rezon! La Malena mă refer. Deşi mie-mi place mult şi Isabelle Adjani. 🙂


  267. 267
    Morringain:

    @Ana: da, e frumoasa, da vorbeam de totusi de gutut. Pe Isabelle n-as gute-o 😀


  268. 268
    Nora:

    Danny, 254: da, doar tu le vezi pe cele 70. Eşti special. 😆


  269. 269
    Danny:

    Doream sa stiu, cum arata gusturile tale in materie barbateasca? Mie imi place…………..nu mai stiu ce-mi place, dar ceva tot imi place.


  270. 270
    Danny:

    Adica, cum numai eu le vad? Nu le vede toata lumea? Lamureste-ma! Eu vreau sa fiu special pentru voi, nu pentru mine. Vreau sa le vada toata lumea.


  271. 271
    Morringain:

    @Danny: eh, deh, sunt muiere batrana de acum, dar imi mai pica si mie pe unu de-mi clatesc ochii cu el. Dar am gusturi variate, n-as putea zice ca doar ochii albastri imi plac 😛 De fapt, ochii albastri nu prea imi plac la barbati 😀


  272. 272
    Ana:

    Morringain,

    Iartă-mă, te rog. Eu luasem frumuseţea dincolo sau dincoace de gutere. Ai dreptate: Malena. Şi Laetitia Casta. 😉

    Nora,

    Aoleu! Ăia or fi sfinţii zilelor din urmă? Da’ parcă erau un pic peste 70. 🙄


  273. 273
    Nora:

    Doar tu, Danny, doar tu. Nimeni altcineva. 😆


  274. 274
    Danny:

    Morringain, stii prea bine ca nu culoarea ochilor place la un om, ci privirea lui. Privirea este seducatoare, felul cum se misca, cum vorbeste, etc. Culoarea este doar o simpla culoare, conteaza mult mai putin.


  275. 275
    Joiana:

    Ba le văd şi io, domnu’ Dani! Da-n găleată şi mai rar în ciutură!


  276. 276
    Nora:

    Ăia or fi, Ana. 😆


  277. 277
    Ana:

    Materie bărbătească? 🙄 Toată sau porţiuni? 🙄 La materie mă refer.

    Nora, dau 5 bani pentru expresie, că e pervertibilă fără număr. 😆 Negociezi?


  278. 278
    Danny:

    Si nu mai spune ca esti o muiere batrana, deoarece vei crede acest lucru cu adevarat.


  279. 279
    Nora:

    Uf, strigaşi prima! 👿

    Ţine tu materia acu’! Da’ toată! Să n-o scapi! 😆


  280. 280
    Morringain:

    @Ana: eh, eu vroiam sa fiu on topic. La gutut.

    @Danny: o fi, dar mie culoarea aia nu-mi place. Probabil mi se trage de la primul sot al matusii mele, care avea doi ochi albastri dupa care mureau toate gagicile. Eu eram imuna, nu puteam sa il sufar exact din cauza ochilor alora. Aveam doar patru ani 😀 Ah, si in rest ce sa mai zic, e brailean, ca tine 😛


  281. 281
    Ana:

    Nora,

    😳 Mă ştii hrăpăreaţă. Pot să şi mănânc renascentist în timpul ăsta? 🙄

    Morringain,

    Mie-mi sună a Creangă. La cireşe. Tu, la gutut. Ce ţi-e şi cu postmodernismul ăsta…


  282. 282
    Joiana:

    Sunt d-acord cu domnu’ Dani. Mie-mi place privirea care se mişcă ca motocicleta cu ataş. Sportivă, da’ totuşi intimă.


  283. 283
    Morringain:

    @Danny: am 33, inca o luna si ceva pana la 34. Sunt antica 😀


  284. 284
    Danny:

    N-am inteles nimic, Nora. Este un panou de onoare? Ia-ma, te rog, de langa vampirul ala, ca nu stau bine.


  285. 285
    Joiana:

    Nu contează culoarea. Poa’ să fie şi muştar sau galbini ca lămâia, numa’ să iasă fum din sprâncene.


  286. 286
    Nora:

    Nu se poate, Danny. Te-am înfipt acolo, la panou, cu piuneze.


  287. 287
    Ana:

    Joiana,

    Ah, da! Şi sportivă ca banditu’, şi intimă ca păduchii laţi. Ca cum s-ar zâce, nu altfel.


  288. 288
    Nora:

    Mor de râs! 😆 😆 😆 Îmi curge tuşul!
    De unde ai scos-o pe asta cu banditu’ şi păduchii laţi?!


  289. 289
    Danny:

    Morringain, tu ai 33 ani? Esti balanta? Nu-mi vine sa cred. Daca tu esti antica, eu ce dracu mai sunt?


  290. 290
    Danny:

    Ai dreptate, Joiana.


  291. 291
    Joiana:

    Am, fireşte!


  292. 292
    Danny:

    Da, draga, materie barbateasca. Ce-i asa greu de priceput? Adica, material de barbat.


  293. 293
    Ana:

    Păi, Bandit e o motocicletă despre care-am scris. O cheamă aşa plus un număr. O minune. Şi e făcută după una rusească din anii ’50, care, la rândul ei e făcută după un BMW din anii’30, ca cum s-ar şi spune. Carevrasădzâcă, e un CJ 750 reloaded, o sportivă adevărată, cum zâse Joiana sau cum înţelesei io.

    Cu păduchii fuse mai greu, că aqcolo am vrut o cacofonie, dar nu găseam nimic. Şi m-am autoparazitat, de nervi.


  294. 294
    Ana:

    Nora,

    Iei sau iau materialul de bărbat? 🙄


  295. 295
    Danny:

    Vasazica, m-ai inhipt in piuneze. Simteam eu ceva, ca ma strange la gat. Dar, rogu-te, da-l pe ala mai incolo de langa mine. Unde naiba l-oi fi gasit?


  296. 296
    Nora:

    Habar n-aveam. Deh, nu mă pricep la vehicule din astea ca Joiana.

    Materia, Danny, e oricum greu de priceput. Dacă mai e şi bărbătească, e de-a dreptul impenetrabilă… 😆 😆


  297. 297
    Nora:

    Hai, lasă-mi-l mie. Premiu de consolare după defragmentarea materiei.


  298. 298
    Ana:

    Dacă dragoste e, eu cine mă aflu? 🙄


  299. 299
    Nora:

    A venit singur, Danny. A zis că te place, să vă pun în aceeaşi bancă.


  300. 300
    Ana:

    Ali dracu’ dezagregări. Deşert pe urmele noastre. 😉


  301. 301
    Danny:

    Nora, dar de unde ai tus, draga, asa din belsug, de-ti curge si prin vine? Tu mergi pe strada mereu tusata? “Banditu’ si cu paduchii lati” seamana cu faza din filmul “puscociul si cureaua lata”, parca asa se numea, nu?


  302. 302
    Nora:

    Eşti sigur că “vine” ai vrut să scrii, Danny?


  303. 303
    Morringain:

    @Danny: da si da. Cica. Proasta zodie, nu puteam sa ma nasc o saptamana mai tarziu ? 😀


  304. 304
    Ana:

    Morringain,

    Balanţele sunt foarte mişto. Dar foarte. Pe probatelea. Cât despre înaintelea şi înapoielea, numai excepţiile se pun, că norma e durută. Iar la Fecioară, până la Raj a fost drumul aproape gol. O singură excepţie, mişto om, foarte mişto, născut când cu gemenele din NY, în rest pustiu.

    Au, că zisei cuvântul magic. Ştie cineva ceva mai rău decât Gemenii? 🙄 Ceva mai periculos şi mai năprasnic?


  305. 305
    Danny:

    Prin vene, draga. Tot aia e. Imediat m-ai corectat. Fumasem o tigare.


  306. 306
    Danny:

    Joiana, pe unde esti? De ce te pierzi mereu in neant? Stai pe langa noi sau pe langa mine.


  307. 307
    Danny:

    Morringain, eu nu cred ca tu ai 33 ani. Pai, esti tinerica, draga mea. Eu caut o femeie cu varsta cuprinsa intre 32-40 ani. De ce balanta este o zodie proasta? Nu este deloc asa. Daca te nasteai o saptamana mai tarziu, dadeai in scorpion. Stii tu, ala care se indoaie mereu de sale cand vrea sa muste.


  308. 308
    Joiana:

    Mănânc!


  309. 309
    Morringain:

    @Ana: nu stiu cat de misto sunt, nu cred ca sunt toate la fel (citeste nu cred de fapt in zodii :D), mai ales ca eu numai a Balanta echilibrata, iubitoare de frumos si sociabila nu mi-s. Basca ca nu m-am inteles niciodata cu Gemenii si cu Varsatorii, cu care cica ar trebui sa fiu super la catarama 😀


  310. 310

  311. 311
    Danny:

    Ana, pe acest blog cat si pe Pandora’s avem concurenta intre balante. Nu poate fi decat benefica. De ce crezi ca Gemenii sunt rai? Fiecare zodie are partile ei bune si rele. Compatibilitatea intre zodii da substanta tuturor.


  312. 312
    Danny:

    Pai, ori tigara, ori tigare? Vad scris si asa si asa. Hotaraste-te odata cu gramatica aia a ta, ori scoate tu o noua gramatica.


  313. 313
    Morringain:

    @Danny: apropo de cautat in intervalul asta de varsta: am vazut azi un cuplu fatal. El la vreo 80 de ani. Ea la vreo 20. El englez, ea asiatica. Imi venea sa ma duc sa ii bat pe amandoi. Pe el ca a innebunit la varsta aia cand cica ar trebui sa te loveasca intelepciunea, pe ea ca sta langa mortaciune. Dar ma rog, am si eu familie, asa ca am stat cuminte.

    Scorpionii imi plac. Daca sunt sangvini. Adica ma rog, s-ar putea sa imi placa aia mai repeziti de orice zodie, cel mai rece ma lasa cei calmi. Asta poate pentru ca eu sunt calma de felul meu si imi trebuie unul mai zapacit langa.


  314. 314
    Danny:

    Pofta buna, Joiana.


  315. 315
    Nora:

    Unde vezi scris “şi aşa, şi aşa”? Eu sunt hotărâtă: singura formă corectă e “ţigară”. Cu Ă. N-am ce mai hotărî.


  316. 316
    Nora:

    Morringain, poate că era o frumoasă relaţie de tip maestru-discipol. 😀


  317. 317
    Nora:

    Şi să fim serioşi, dacă el are 80 de ani, ea nu prea stă. If you know what I mean. 😀


  318. 318
    Morringain:

    @Nora: mda. Si sa-i fi vazut ce frumos se tineau de mana, parca erau Gigi si prietena-sa (una din ele, oricare, ca are copilul asta mai multe iubiri decat am avut eu toata viata mea :D).


  319. 319
    Costelus:

    Ana, da ce-au gemenii?


  320. 320
    Danny:

    La 80 ani il loveste trenul nu intelepciunea. Perioada intelepciunii la om este intre 45-65 ani. Ai nevoie de unul mai zapacit? Adica tu esti calma? Si unei zapacite ii trebuie unul calm? Chestia cu boul si beleaua?


  321. 321
    Igraine:

    Ana,

    Io zic, din ce-am întâlnit eu, că zodie mai rea decât gemenii sunt peștii.

    Morringain,

    Nu sunt fan al zodiilor, mă iau după ce am buchisit eu despre ele, de ce m-am “pocnit” io. Eu mi-s scorpion. Sangvin, soro, până la moarte. Prea sangvin, aș zice. Dar pe mine mă salvează, mă calmează, mă face ingurgitabilă ascendentul în balanță. Așa că io votez pentru balanțe.


  322. 322
    Morringain:

    @Nora: nu stiu, nici nu vreau sa imi imaginez, ca dau naibii in hepatita ! 😀

    @Ana: nu te crez ca nu-ti plac tie Gemenii. Macar unul acolo, de samanta 😀


  323. 323
    Nora:

    Şşşşt. Că acuş apar muza şi Seva! 😀


  324. 324
    Costelus:

    Mie-mi plac toate zodiile, daca au țîțe mari.


  325. 325
    Danny:

    Te cred, Nora, si-ti dau dreptate. Adevarul e ca ma bazez pe tine in orice, mai putin la politica. Acolo fac spume uneori cand te vad comentand. Doar uneori. In general esti buna!


  326. 326
    Igraine:

    Dar mă abțin să fac generalizări. În orice, deci și la zodii. În fiecare zodie există și albi și negri. Chiar și din ăia mai griuleți. Doar între pești io nu i-am găsit pe ăia albi. Doar negri. Griuleți nici nu cred că sunt. 😆


  327. 327
    scorpia:

    mrrrrrrrrrrr…


  328. 328
    Costelus:

    Vine Joiana acus: “mie imi plac Taurii”.

    Iar celelalte pupeze de pe-aici suspinind: “si noua …”.


  329. 329
    Nora:

    Păi, aia ziceam, Morringain. Că nu prea ai ce-ţi imagina. Aşadar, în infinita-mi înţelepciune, pogorâtă asupră-mi de timpuriu, dacă e să mă iau după Danny şi segmentul de vârstă sugerat de el, mă gândesc că dacă ar fi, doamne fereşte, ptiu, ptiu, să ciocnim în lemn, să batem în masă şi să scuipăm în sân, să fac un oareşce mariaj pe bază de interese materiale (nebărbăteşti 😆 ), atunci n-ar fi mai lesne să aibă 80 de ani şi nu 60, 65? 😀


  330. 330
    Danny:

    Costelush, poate iti plac si zodiile cu penisuri.


  331. 331
    Morringain:

    @Danny: sa nu mor de plictiseala. Eu cand ma plictisesc devin insuportabila. Duminica trecuta faceam ture prin aeroport la drumul inspre Romania, ca nu imi luasem nimic de citit si mai era si unul misto pe langa de imi venea sa-i sar in brate si sa-i spun: VV l’aeronautica militare, dupa sfatul intelept al legendarului meu prof de romana 😀

    @Igraine: mama si socra-miu sunt pesti. Eu am ascendentul cica in Capricorn (mda, s-a potrivit din parti, eu fug de munca ca dracu de tamaie) si Luna in Berbec (de aici sa fie incapatanarea mea legendara sau doar de la mama natura?)


  332. 332
    Nora:

    Iote-o. Veni mârâind. 😀


  333. 333

  334. 334
    Danny:

    Vasazica, Igraine, tu esti scorpioanca sangvina, si-ti place ascendentul in mine? Daca te dai bine pe langa mine, te dau huta in talerele mele. Sa vezi ce misto este. Intr-adevar, pestii sunt duplicitari. Adica inoata si pe uscat.


  335. 335
    Ana:

    Costeluşe, mumă,

    Gemenii sunt nişte ciume. Scârbe. Îmi vine să-i suprim unul câte unul sau să mă fac pluton de execuţie. Genocid aş face cu ei. Cu zodiile ţâţoase te înţeleg. Şi mie.

    Morringain,

    Da, ai dreptate. Am o fostă colegă de serviciu, o fată foarte mişto, cu un exacerbat simţ al umorului. Deci sămânţa existră, vorba finului meu, fost Mohammed. 🙂 În rest, fug ca de dracu. Să nu-i văd în ochi.

    All,

    Păzea! Veni muza sfârâind. 😛


  336. 336
    Morringain:

    @Nora: o fi asa, dar eu am printipuri. Imi plac barbatii mai in varsta (asa ca pe la 45 de ani cica), dar si sa mor de foame nu m-as uita la unul de 80. Nici macar daca mi s-ar spune ca moare maine. Cu o exceptie. Anthony Quinn, ca si el daduse in damblaua asta.


  337. 337
    Nora:

    Param! Veni şi cealaltă. 😆

    Eu n-am nimic cu gemenii. În afară de faptul că sunt egocentrici şi vorbesc ad nauseam numai despre ei, sunt ok. 😀


  338. 338
    Danny:

    Andrusca, de ce marai? Ai venit in chip de scorpie sau gheonoaie? Erai dupa perdea, nu-i asa? Stateai la panda. Ai vazut ce-am scris despre tine?


  339. 339
    Nora:

    Of, Morringain, făceam un exerciţiu de imaginaţie pragmatică. 😆 (o exista aşa ceva?)

    V-am povestit de una care l-a dat în judecată pe bărbatu-său că nu mai murea?


  340. 340
    Ana:

    Da, şi cealaltă scorpioancă. Au, Nora, sunt treei pe noi acum. Am nevoie de o zodie de foc. Re-pe-de!

    Egoişti, egocentrici şi egolatri. Nici eu n-am nimic cu ei, caut să n-am. 😉


  341. 341
    Costelus:

    Aoleu, unde sa ma ascund, ca-s Gemeni. 😀

    Si eram convins ca si Nora e tot Gemeni. 😀 😀


  342. 342
    Danny:

    Manca-v-ar taticu de fete, numai eu v-am adunat pe toate aici. Lipsesc Valonas, Dana si Jasmine.


  343. 343
    Morringain:

    @Ana: tu esti Sagetator, e normal sa nu prea-ti placa Gemenii. Cica.

    @Nora: da, dar vad ca a ramas doar cu maraitul. Si stii tu vorba proverbului: Scorpionul care maraie nu musca 😀


  344. 344
    Ana:

    Apăi, mămică,

    Relaţiile noastre se sfârşiră aici. Sănătate să ne dea Dumnezeu! 🙂 Am simţit eu “afinităţi”, nu zic nu. 😆


  345. 345
    Nora:

    Ana: chiar nu ştiu cine mai e de foc pe aici. Edle e Taur, adică pământ…

    Nope, Costeluş. Sunt (tot) Balanţă.


  346. 346
    Morringain:

    @Nora: ma stii, nu-s capabila de asa disimulari sofisticate 😀 Inca o trasatura atipica pentru o Balanta 😀


  347. 347
    Igraine:

    Nora,

    Profa mea de… română din gimnaziu spunea ” îți curge sângele prin vine”. Era convinsă că e corect. Tot ea ne învăța că forma corectă este “complect”. Și încă multe altele. Toate comentariile erau de la generațiile anterioare și ea ni le dădea să le învățăm pe dinafară. Iac! Și avea o pasiune pentru “O oră din august”. Iar în clasa a VIII-a, la finalul căreia dădeam examen de admitere în liceu, aka treapta I, m-am pus cu picioarele-n ușă și am decis să nu mă mai duc la orele ei. Îmi era și dirigintă. Dar mama a încercat să mă potolească și am continuat să mă duc la orele ei. O profă de nota 1. Că tot vorbam de profi…


  348. 348
    Ana:

    Morringain,

    Genială asta cu nu muşcă. Nu mai poooooooooot! Numai că nu e valabilă decât la câini. 😆

    E, nu e chiar normal, că se pare c-ar cam fi nişte fineţuri de împărţit/împărtăşit. Poate dacă m-or prinde Gemenii după vişinată, nu înainte, cine ştie…


  349. 349
    Nora:

    Danny, mi se strepezesc dinţii şi simt cum îmi pică 100 de fire de păr (ce bine că-l am des) şi câte 10 gene la fiecare ochi, başca sprâncene, când te aud cu “mânca-v-ar tăticu'”!


  350. 350
    Danny:

    Morringain, cand te plictisesti trebuie sa faci dragoste. Acesta e tot secretul, dar tot nu-mi vine sa cred ca ai 33 ani.


  351. 351

  352. 352
    Nora:

    Atâta are, n-o mai tâmpi.


  353. 353
    Ana:

    Nora,

    Mă plictisesc, mă plictisesc rău de tot. Da’ rău. Separeuri n-avem? 😆

    Dragoste de plictiseală. Titlul meu de roman.


  354. 354
    Nora:

    Seva, ne arăţi tu site-uri, dar dacă pricepere ioc… (cazul meu, să ne înţelegem)


  355. 355
    Nora:

    😆

    Vezi c-ai învăţat?

    Nu credeam să-nvăţ a mă plictisi vreodată…


  356. 356
    Danny:

    Pai, cum vrei sa va zic? Manca-v-ar………………..Danny? E bine asa?


  357. 357
    Nora:

    Un soi de Gutai în doru’ lelii. 😆


  358. 358
    Nora:

    Ia mai lasă-ne tu şi nemâncate!


  359. 359
    Morringain:

    @Danny: eh, nu-i posibil tot timpul. Din pacate 😀 Nu inteleg de ce nu ma crezi ca am 33-34 de ani.

    @Ana: poate doar la cainii Scorpion, ca in rest toti cainii care maraie si musca 😀


  360. 360
    Costelus:

    Normal ca te plictisesti daca nu-i nici un taur pe aici. Sau macar vreun berbec. 😀


  361. 361
    Ana:

    Hai, hai, care-a făcut dragoste recent să facă un pas în spate, să simuleze o ruşine medie. Unghiuţele şi scalpu’ la control!


  362. 362
    scorpia:

    tu ești o excepție, Ana. ăștia de foc nu stau pe bloguri, nu scriu, nu despică fire. ei dau indicații, conduc, se bat cu pumnu-n pept. activează, carevasăzică. 🙂


  363. 363
    Ana:

    Vai, gutai, gutai, ce cuvânt mongol! 😳

    Tii, că poliglotă mai eşti! 😉


  364. 364
    Nora:

    Simulăm, simulăm. 😳 😆


  365. 365
    Ana:

    Muzică,

    Restul sunt discrete, beauty. Alea naşpa. Numai pentru apropiaţi. Dau indicaţii, conduc. Cu pumnu’-n piept, nu, că am pieptu’ fraged şi dacă mai bag ţâţele-alea şi-năuntru, rămân dracu’ nemăritată. Ceea ce la vârsta mea ar fi dezastruos. 😆

    Nu scriu? 🙄

    Morringain,

    😉


  366. 366
    Ana:

    Costeluşe,

    Taurii sunt excluşi pe vecie. Nici nu-i iau în vreun calcul. Poate doar să-i f., aşa, carne de tun, nu mai mult. 🙂

    Berbeci nu cunosc.


  367. 367
    Morringain:

    @Ana: da ce-i asta, soro, control? Mi-aduci aminte de faza din filmul Lili Marlen. A fost un soc pentru mine, ca aveam sub zece ani cand l-am vazut 😀 Spre comparatie, am vazut Emanuelle cam tot la varsta aia si ala nu m-a socat deloc.


  368. 368
    Nora:

    Hiii, mi-adusei aminte. Mă duc să beau un pahar de Tedi.


  369. 369
    Ana:

    Ăsta cu Tedi ce jargon mai e? 🙄

    Morringain,

    Păi, zise Danny să faci tu dragoste când te plictiseşti. Mie să-mi spuneţi cum faceţi dragoste, că eu nu ştiu.

    Muză,

    M-o salva ascendentul în Leu. Că nu mai am dooj dă ani. Nici treizeci şi nici măcar treijcinci. 😆


  370. 370
    Danny:

    Joiana, mai mananci mult?


  371. 371
    Nora:

    Cei 10 ani ai lui Morringain mi-amintiră de Tedi din frigider. Niciun jargon. Am şi eu plăcerea asta vinovată: sucul de morcovi. 😆


  372. 372
    Seva Tudose:

    Nora,

    „param, veni și cealaltă” 😀 Moi ? Eu intru delicat,vă pun la picioare…video-clip-uri cu bijuterii(să vi le faceți voi,doar nu eu) 😆 și tu mă faci scorpioancă ?


  373. 373
    Ana:

    Vai, Nora, psihanalizabil. 😆 😆 😆


  374. 374
    Morringain:

    @Ana: pai da, ce sfat poate sa imi dea un barbat? De parca un gutai rezolva totul pe lumea asta. Adica o rezolva, dar depinde cu cine 😀 Si nu ma pune sa intru in detalii ca nu-s o buna sursa de inspiratie 🙄


  375. 375
    Joiana:

    Da! Io cân’ rumeg, cuget.


  376. 376
    Ana:

    Seva,

    😆 😆 😆


  377. 377
    Costelus:

    Misto iepurii astia, le plac morcovii si gutaiul.


  378. 378
    Nora:

    Păi, care alta, Seva? Că Igraine abia acum se devoală. 😀


  379. 379
    Ana:

    Morringain,

    Fă-te sursă, că nu ştii ce mă poate inspira pe mine. Şi eu mă mir de fiecare dată. 😉

    Joiana,

    Carteziană mică! 🙂


  380. 380
    Danny:

    Ana, tu esti sagetator, o zodie care imi place mult, o zodie puternica. Ascendentul tau e posibil sa treaca si prin talerele mele. De fapt, eu atrag toti ascendentii inspre mine, ha,ha,ha…………..


  381. 381
    Danny:

    Maaaaa, scrie-ti prea repede si va pierd pe drum. Joiana, cugeta cu voce tare.


  382. 382
    Nora:

    Ana: ce n-o fi pe lumea asta psihanalizabil? Poate doar şocâtele. Cred că el eludează şi psihanaliza, că de alea cognitiv-comportamentale ne-am lămurit deja. 😆

    Costeluş, o vorbă să n-aud de Tedi!


  383. 383
    Morringain:

    @Nora: vezi ca te faci portocalie. Eu mi-s cu apa tonica. Ca de obicei, numai alegeri sanatoase fac 😀 Nu-ti mai povestesc de celelalte sucuri preferate de-ale mele 😀


  384. 384

  385. 385
    Joiana:

    Miac, miac, miac, miac, miac, gogâlţ!
    Miac, miac, miac, miac, miac, gogâlţ!
    Miac, miac, miac, miac, miac, gogâlţ!


  386. 386
    Ana:

    Nora,

    Da, se gutură şi cognitiv-comportamentalele. Revolute. Da’ şi şocâtele crez că se poate aşeza pe canapea la o adică. Să spuie tot, din faza orală. Cu fixaţii, cu nebunii, complexe…


  387. 387
    Morringain:

    @Ana: eh, dar nu asa in public, ca ma stii rusinoasa 😀


  388. 388
    Ana:

    … băieţi, numai scrieţi! Sau nu mai scrieţi? 😆


  389. 389
    Morringain:

    @Joiana: o adevarat artista 😀

    @Nora: eh si tu acum, n-ai leac pentru asta, n-ai leac. Nici macar picioare in fund si lovituri cu rigla.


  390. 390
    Ana:

    Morringain,

    Totuşi…

    Atât cât să iau stiloul şi să schiţez ceva. O pană, o fundă, o poziţie…


  391. 391
    Joiana:

    Şocâtele a făcut într-o primăvară un amor nebun pentru un cuier. Îl împodobea cu beteală de Crăciun şi-i dansa pe romanţe vechi. Îl lua orişiunde chiar şi poştă de unde trimitea altor şocâţi, pe care-i cunoscuse în tabăra de şocâţi, vederi cu alte oraşe că cu Buninginea nu să tipăreau, cum s-ar zâce.


  392. 392
    Costelus:

    Nora, ce nu-ti schimbi tu avatarul, uite ia-l pe-al Sevei. 😀


  393. 393
    Morringain:

    @Ana: na, un cuvant: lingurita 🙂


  394. 394
    Danny:

    Imi place de Nora ca se respecta tot timpul. Cand are chef, bea un pahat de Tedy, whiskey sau de vin rosu sec si se pipaie pe burta. Imi place ca are parul des si negru, semn ca este tanara. De fapt, intr-o luna va face 31 ani. Frumoasa si promitatoare varsta!


  395. 395
    Ana:

    Au puit, Joiană, sau a fost pe sec, cu gandoane? 🙄


  396. 396
    Nora:

    Danny, pe burtă te pipăi tu şi pisica ta. Dacă ai. N-am părul negru. Eu beau Tedi, nu Tedy!


  397. 397
    Joiana:

    N-au puit, doamna Ana. Cuierul era cam trist. Nu zâcea nimica, doar pârâia când şi când.


  398. 398
    Ana:

    Morringain,

    Nu aşa. Ce fac cu linguriţa? Îl ameninţ, îl bat sau i-o bag în ochi? 🙄

    Nora,

    Onorabilo şi respectabilo, eşti deja o promisiune. Hmmm, aş continua, da’ mi-e că te-apuci de gutut de la atâtea calităţi şi te pierzi dracu’ pentru cauze comunarde.


  399. 399
    Seva Tudose:

    ce mai aici se discută,de suc de morcovi 😳 surse de inspirație 😳 țâțele scoase 😳

    cineva o fi în vremea aia oarbă,prin care trecem toți obligatoriu !

    PS. D-abia scăpași Ana,și deja intri în săgețile lui Cupidon,iar 🙄


  400. 400
    Nora:

    Ana, mă-njuri? 👿 Onorabilă, respectabilă! Mă faci burgheză? 😆

    Linguriţaaaaa!


  401. 401
    Danny:

    Aoileu: “scrieti”! Dar ce dracu’ imi venira?


  402. 402
    Nora:

    Ana, ia vezi că o fi avut careva ideea neinsipirată de a te cadorisi cu un set de tacâmuri. Vezi cum sunt aşezate linguriţele. Din profil. 😀


  403. 403
    Ana:

    Seva,

    Unde intru, că eu nu văd? 🙄 Şi nu de săgeţi am scăpat eu, ci de târnăcoapele lui Cupidon. 😉

    Mă place careva, Seva? Zi, că singură nu mă prind.


  404. 404
    Morringain:

    Ano, da nepriceputa mai esti! 😀 Ia vezi colo ce zice Nora 😛


  405. 405
    Ana:

    Nora, darling,

    Burgheză, nu. N-aş îndrăzni aşa un afront.

    Am nişte furculiţe mignone, cadou recent. Marcă, nu rahat. Sunt bune? Arată ca hamsiile pe vatră. Aşa să-l pun? 🙄 Îmi trebuie şase sau doişpe? 🙄


  406. 406
    Danny:

    Doar nu vrei sa-mi spui ca esti blonda? Asa mi-ai spus, ca-l ai negru si lung, 162 cu 54 kg. Am retinut bine? Tot tu ai spus ca te mangai pe burtica dupa ce bei vin rosu. Nu-i nimic rau in asta, Nora.


  407. 407
    Ana:

    Păi, voi de ce credeaţi că nu mă vrea nimeni? Că sunt îngrămădită la gutut, de-aia. 🙁


  408. 408
    Nora:

    Uite, Ana, cam aşa:

    cuilleres


  409. 409
    Nora:

    Nu sunt nici blondă. Sunt verde cu buline mov. Şi vezi că eu mai zic şi în glumă, nu e cazul să dezvolţi scenarii.


  410. 410
    Ana:

    Joiană,

    Ajutor! Astea două vor să mă vază sufocată sau cred că sunt un miriapod reîncarnat. Mai întreb o dată, doamnelor: câţi îmi trebuie: şase sau doişpe? 🙄

    Neapărat să fiu portocalie?


  411. 411
    Nora:

    Ana, the more, the merrier. 😆


  412. 412
    Danny:

    Joiana, te-ai imbatat, draga? De ce faci asa caraghios?


  413. 413
    Nora:

    😆 😆 😆

    Daaa, musai portocalie. Blondul e doar opţional.


  414. 414
    Morringain:

    @Ana: vezi ca mai sunt si de astia de le plac femeile ingramadite la gutut. Vezi punctul.


  415. 415
    Joiana:

    Ptiu, ptiu. Nu e bine, doamna Ana. Când haia-haia, trebuie să vezi omu’-n ochi. Nu să stai cu spatele la el. Că nu-i frumos şi, în plus, cine ştie ce pune sau ce bagă la cale.


  416. 416
    Danny:

    Nora, scenariile mele sunt glumicole. Verde cu buline mov! Hm! Cum naiba o veni treaba asta?


  417. 417
    Nora:

    Scenariile tale sunt legumicole, Danny. 😆


  418. 418
    Nora:

    Ce punct, Morringain? 🙄


  419. 419
    Ana:

    Joiană,

    Da, mă ştii suspicioasă. Cineva mă cunoaşte, totuşi. Nu-mi ofer eu spatele nimănui. Ăsta e un privilegiu, n-am încredere. Cred că ai tu dreptate. Aş mai pune unul în faţă, să se uite pe după umărul meu, să vază ce face ălălalt.

    Merge şi-aşa, Nora? The more, the…

    Care punct, Morringain? F? 🙄


  420. 420
    Seva Tudose:

    Nț nț nț,

    vezi Ana, ce a gândit și Nora #408 ?

    Nora,să-ți fie rușine că te-ai gândit la ce m-am gândit și eu și mi-ai luat-o înainte 😀

    Ok.presupun că deja este 12 noaptea ,somn ușor la toți !
    Eu trebuie să plec undeva….


  421. 421
    Morringain:

    @Joiana: ba, e pozitia perfecta. Nu mai trebuie perna de rigoare in cazul mai mult decat ca probabil ca nu e Johnny Depp sau Brad Pitt (dau si eu exemple, nu ca mi-ar place de-astia).


  422. 422
    Ana:

    Pa, Seva. Să te distrezi pe unde te-oi duce. 🙂


  423. 423
    Nora:

    😆 Paa, Seva, spor! 🙂


  424. 424
    Morringain:

    @Nora: sau cerculetul. Ce, nu-ti aduci aminte de disputa noastra de anul trecut cu privire la care e mai buna la gutut, incepatoarea sau experimentata?

    @Ana: apropo, am citit de ce pisicile cateodata se aseaza cu fundul inspre tine, stapanul iubitor si siderat. Cica e chestie de incredere.


  425. 425
    Joiana:

    Aşa da, doamna Ana, da’ să fie om de încredere că când vine vorba de aşa ceva, una-două, cârdăşia-i gata!


  426. 426
    Nora:

    Morringain: aprob pozitiv! 😛


  427. 427
    Nora:

    Morringain, nu eram sigură. Voiam doar confirmarea. 😀


  428. 428
    Ana:

    Morringain,

    Înţelesei acu’. Io mă şi gândisem la prostii citite. 🙂

    Joiană,

    Nu, că-i pun să jure înainte că nu se iau cârdaşi, ci sunt cuminţi şi dulci precum cercetaşii.


  429. 429
    Morringain:

    @Seva: noapte buna!

    @Nora: eh, asta-i doar unul din motive. Mai sunt si altele, asa sa o facem pe Ana curioasa 😀


  430. 430
    Nora:

    Aş mai pune unul în faţă, să se uite pe după umărul meu, să vază ce face ălălalt.

    Ana, mor de râs. Asta e faza serii. Şi vizualizez scena! 😆 😆 😆


  431. 431
    Ana:

    Morringain,

    Care, care? 🙄 Frecţie cu soluţie revulsivă sau injecţii cu Polidin, la nevoie? 🙄 Ventuze? 🙄

    Nora,

    E, intimităţi, darling. 😳


  432. 432
    Joiana:

    Doamna Ana, da’ înainte să te uiţi să nu aibă gâlci sau ochii galbini şi tulburi că atuncea sigur e bolnav.


  433. 433
    Morringain:

    @Ana: eh, uite io la mai multi nu ma bag. Sunt fidea, ce naiba 😀

    Alte motive? Pai ce motive mai bune decat patru maini libere si acces la zone fierbinti?


  434. 434
    Ana:

    Mă uit, Joiană, că vorbesc înainte şi cu un internist, să-i consulte laborios, să n-avem surprize. Şi cu ORL-istu’. Şi să n-aibă nici multă şcoală, că ăştia au pretenţii, c-au văzut multe filme singuri. O profesională ajunge.


  435. 435
    Ana:

    Care draci sunt alea patru zone fierbinţi şi de cine aparţin ele, administrativ-teritorial? 🙄


  436. 436
    Nora:

    Sunt neutre, ca Elveţia. 😆 Numa’ să se dea să se ajungă la toţi. 😆


  437. 437
    Nora:

    Deşi, dacă stau să mă gândesc, s-au văzut şi cazuri de autonomie. 😆


  438. 438
    Morringain:

    @Ana: bah… la o adica toti barbatii (inclusiv taximetristul patit din Tulcea) au o parere minunata despre ei. Macar sa aiba scoala cu care sa se laude pe drept si sa nu vina tantos sa-ti declame ca el e absolvent de liceu contactoare 🙄


  439. 439
    Morringain:

    Ana, ai gresit la numaratoare… mainile’s patru, zonele e cate se intampla sa fie, una, doua, trei, o mie 😀


  440. 440
    Ana:

    Nora,

    Nţ, nţ. cu aplicăţiune, nu aşa, ca la Sviţera. 😉

    Morringain,

    Da, eu greşesc mereu la numărătoare, ai dreptate. E punctul meu excesiv de slab. Da’ chiar o mie? Păi, ce, sunt foliculi? 🙄

    Ladies,

    Vă cer permisiunea să mă retrag, să-mi pregătesc riguros apărarea. 🙂


  441. 441
    Nora:

    😆 😆 Riguroasă fii, adevărat strateg, ce să mai. 😆

    Noapte bună, darling.


  442. 442
    Morringain:

    @Ana: de n-ul din matematica iti mai aduci aminte? ete asa am folosit eu o mie 😛


  443. 443
    Ana:

    Nora,

    Bună, da. 😳 Aşijderea. 🙂

    Morringain,

    Din matematică, spre ruşinea mea veşnică, osândă, nu şagă, nu-mi mai amintesc mai nimic. Parcă x, dar n, nu. S-ar putea ca aici să fie buricul problemei, că sunt tabula rasa şi nici şanse de îndreptare nu se întrevăd. Acu’, să nu mă spui şi tu lumii, să aibă şi ei impresia că sunt, aşa, mai eclectică, mai davinciană. Ori mă înveţi, ori îmi arăţi bubele. Protect me, baby! 😆


  444. 444
    Morringain:

    @Ana: noapte buna! Merci de distractie 😀


  445. 445
    Ana:

    Eu, vouă. 🙂 Am dat în tuse compulsivă de la atâta râs. Tuşesc şi plâng. Fiţi pe pace, nu mănânc nimic. E prea devreme. 😉


  446. 446
    Morringain:

    @Ana: ce-i asta, cere ajutorul oala sparta de la ciob? Ca eu-s si mai rau. Ce naiba, s-au terminat matematicienii de pe lumea asta? 😀


  447. 447
    Ana:

    Ete, draci! Mă trimiţi la şcoala primară acu’. Matematicienii n-au ce vorbi cu mine, că n-ar suporta atâta gol. Mi-o amintesc pe doamna Brăguţă, din gimnaziu, mică şi-a dracului, cum mă apăra ea de mine însămi, dându-mi mereu senzaţia că pot mai mult. Am rămas amândouă cu senzaţia. Mi-a scris pe fundă, la banchet, “per aspera ad astra”. Aspera a fost, către ce, vom mai vedea. Soţul ei, tot profesor de matematică, mi-a fost diriginte în liceu, în primii ani. Un om foarte mişto, că eu deja nu mai înţelegeam nimic din ce preda el.

    Bref: toţi profesorii mei au fost oameni speciali, la materia asta; de la niciunul n-am priceput nimic. Concluzie: n-am cu ce, bă, n-am cu ce. 😆 Da’ compensez cu alte calităţi, na! 😳


  448. 448
    Nora:

    Ne-am găsit. Mă derutaţi total. Care “n”? Că “n” apărea peste tot! Era ubicuu! Combinaţii de n luate câte, şiruri, limite de la n egal cu 1, şi câte şi mai câte!


  449. 449
    Nora:

    Mi-e frică de “n”. Şi când mi-e frică, mă bag în pat. Noapte bună, linguriţelor! 😆


  450. 450
    Morringain:

    @Ana: atunci e cazul sa cauti un prof mai priceput. Stii tu, nu e vina elevului, ci a profesorului 😀


  451. 451
    Morringain:

    @Nora: tu si fricoasa. Altceva ce nu pot sa crez :p Noapte buna, iubitoare de suc de morcovi 😛


  452. 452
    Ana:

    Doamnelor,

    Mă umiliţi. Plec, mulţumindu-vă pentru… tacâmuri. 🙂 Să nu mai aud de matematică, dacă vreţi să-mi intre-n cap ceva şi să mai pun şi-n practică. Nu ăsta e rolul dascălului? Să te trimită acasă mai deştept? 🙄 Mă duc să răstorn furculiţele Rosenthal în pat şi să le-aşez în dungă. Nu, evident, nu le număr. Ete-aşa, de-a naibii! 😆

    Morringain,

    Nu-mi plac profesorii. De-aia nu predau. Nu încă. 🙂


  453. 453
    Morringain:

    @Ana: deci nu ma placi nici pe mine. Ai dreptate, sunt o scorpie 😀


  454. 454
    Ana:

    Ba pe tine, da. Dar tu nu predai ştiinţe iegzacte, ci gutai cu linguriţa. Ie o diferenţă salvatoare. 🙂


  455. 455
    Morringain:

    @Ana: uff, e prea tarziu sa-ti povestesc de dl. Salomia. Stii cum treceam la el? Scriam poezii 🙂


  456. 456
    Morringain:

    @all: Scuze de off-topic.

    @Nora: uite bijuteria perfecta pentru tine http://www.marquise-jewellery.co.uk/acatalog/Sterling_Silver_Scottish_Thistle_Stud_Earrings.html


  457. 457

    (pffffff… ce făcurăţi aici…
    tre’ să spăl, să fac curat…
    orgie în toată regula! gutaiuri linguritice. îngrozitor. bine că n-am fost de faţă. şi nici de spate.)


  458. 458
    Nora:

    Un concert mişto pentru când aveţi un răgaz şi dispoziţie:


  459. 459

    pssssss…
    toată lumea doarme…
    îs mahmuuuuri…


  460. 460
    Danny:

    Hellooo, fetele? Ce faceti, dragalaselor? Lasati-o naibii de treaba si treceti la scris. Asta nu e ora de dormit si nici de lenevit.


  461. 461
    Igraine:

    Nora,

    Clipul de la tine mi-a deschis apetitul de băut. Rău. Așa că eu de abia acum încep sa beu. Bailey’s on the rocks. Aferim!

    Ah! Am văzut ojă de care-ți dorește suflețelul la Flormar. Nu stiu dacă-i chiar la fel. Fă un drum, dă-i un ochi și vezi de merită agitația.


  462. 462
    Costelus:

    Era un banc bun cu lingurita, sa vad daca-l gasesc, ca mi-i lene sa-l scriu.


  463. 463
    Costelus:

    Ion si Maria se duc la restaurant. Dupa ce chelnerul le-a adus comanda, Maria scapa lingura iar chelnerul scoase lingura de rezerva din buzunaru` de la piept si i-o da Mariei. Atunci Ion il intreaba:
    -De ce fiecare chelner are o lingura?
    Chelnerul:
    -Deoarece seful nostru a observat ca o masa scapa cel putin o lingura pe ora si daca fiecare chelner ar avea o lingura de rezerva nu ar mai trebui sa se duca la bucatarie de fiecare data cand cineva scapa o lingura si astfel ar economsi timp.
    Ion:
    -Aha, dar sfoara aia care e legata de camasa si se duce in pantaloni la ce foloseste?
    Chelnerul:
    -Sfoara duce la p***. Tot seful nostru a observat ca atunci cand mergem la baie pierdem timp spalandu-ne pe maini deoarece trebuie sa atingem p*** cand o scoatem din pantaloni. Dar cu sfoara nu mai trebuie sa atingem p***, fiindca tragem de sfoara si scoatem p*** si nu mai trebuie sa ne spalam pe maini.
    Ion: Bine, bine dar cum o bagati la loc?
    Atunci chelnerul se apropie de urechea lui Ion si ii spune:
    -Eu personal folosesc lingura de rezerva!


  464. 464
    Nora:

    Mulţam, Igraine. Oi ajunge în weekend şi mă uit.


  465. 465
    Nora:

    Costeluş, nu râsei. O fi ceva în neregulă cu mine?


  466. 466
    Costelus:

    Poate maninci prea mult pe la restaurante.


  467. 467
    Nora:

    Heh, am grijă să nu-mi scape lingura pe jos. 😆


  468. 468
    Danny:

    Nora, nu razi la un banc, cat poti rade la un deget aratat. Asa ca, esti in regula si sanatoasa, fii pe pace.


  469. 469
    Nora:

    Fix de asigurările tale aveam eu nevoie, Danny.


  470. 470
    Danny:

    Esti o dulce, Nora. Doar ma stii ca sunt glumet. Imi plac replicile tale sangvinice.


  471. 471
    Nora:

    Foarte dulce. Ca mătrăguna. Şi “drăgălaşă” tot ca ea! 👿


  472. 472
    Danny:

    Mi-a placut un lucru pe care l-ai spus pe undeva, pe aici, si anume ca, nu prea iti plac pisicile, deoarece sunt hotomane si prea moi pentru tine. In schimb, iti plac animalutele tari, care dau din coada atunci cand te vad. Mi-ai placut enorm. Spune multe despre tine. Tu, insati, esti o pisicuta, din aceea, mai rea. De aceea te plac. Ma astept la o replica sangvinica, ha,ha.


  473. 473
    Nora:

    Mă culc. Ha, ha!


  474. 474
    Danny:

    Bun asa. A fost tare. Noapte buna, somn usor!, iar acum, buna neatza, trezire usoara!


  475. 475
    Virginia Falusian:

    Buna dimineata tuturor, dar in special tie, Danny! Sa stii ca te citesc de ceva vreme si pe aici si pe Pandoras, dar n-am indraznit sa-ti adresez nicio remarca, pentru ca ai darul de a ma intimida. Dar acum n-am mai rezistat, de cand am citit si povestioara cu puiul de bufnita, mi-ai rememorat nuvela lui Bratescu din Voinesti (de unde sunt si merele alea nemaipomenite). Nu credeam ca o sa mai lacrimez vreodata, dupa toate necazurile din viata mea. Ei bine, tu ai reusit sa ma faci sa plang. Duiosule.


  476. 476

    doamna Virginia, bine aţi venit pe la noi!
    evident, sînteţi o femeie sensibilă. nu vă e greu să posedaţi un nume atît de… atît de schizofrenoid? nu vă simţiţi, uneori, sfîşiată între numele şi prenumele dumneavoastră? şi, este numele de fată sau l-aţi căpătat printr-o ironie a sorţii?


  477. 477
    Virginia Falusian:

    Schizofrenoid??? Sa inteleg ca sunteti antisemita cu armenii, sau ce? Eu, prin numele meu, duc toata tristetea poporului meu de sex masculin, care prin pogromul turcesc, a fost secat de vlaga.


  478. 478

    nu vă supăraţi pe mine, doamna Virginia, n-am vrut să vă răscolesc sentimentele! dacă vine Danny, în mod sigur o să vă aline un pic, ca pe un pui de bufniţă, chiar dacă nu o să vă salveze niciodată.
    între timp, aţi nimerit unde trebuie. puteţi să-i recomandaţi domnului Falusian nişte… struguri negri.


  479. 479
    Morringain:

    Mi se pare nepotrivit sa gasesti motiv de amuzament intr-un genocid in care au murit un milion si jumatate de persoane. Dar ma rog, sunt eu ciudata.


  480. 480
    Virginia Falusian:

    Eu nu ma amuzam, doamna, chiar vorbeam serios! Mie mi se pare nepotrivit sa crezi ca cineva isi poate gasi motiv de amuzament intr-un genocid.


  481. 481
    Joiana:

    Şi pe mine m-a iemoţionat domnu’ Dani. Io n-am citit cărţi de la Voineşti, mie mi-a adus aminte de reclama aia cu ăla de iese din magazin şi aruncă puiu’ în sus şi zâce “zboară, puiule, zboară!”.


  482. 482
    Ana:

    Domnişoara Falusian,

    Bianveniu, ca cum s-ar zâce, ca să citez din contemporani.

    Vă rog frumos, puteţi renunţa la numele de familie din ID?

    Noi suntem pe-aici nişte femei trudnice la câmp şi ne cam foim când îl vedem.

    Vă mulţumesc anticipat.


  483. 483
    Joiana:

    La Voineşti să fac şi pere. Aşa să ştiţi.


  484. 484
    Ana:

    Da, dar am mers eu sâmbătă cu maşina cu un domn care venise la o piaţă volantă de pe lângă Academia de Război şi mi-a spus că ceapa şi cartofii sunt mici la Voineşti din cauza secetei, deşi a udat toată vara. Cică şi merele sunt mici anul ăsta.


  485. 485
    lili:

    iar v-ati dedublat doamna Ana,acum sunteti Falusian? Va bateti joc si de armeni si de colegii de trupa,bine macar ca unii imediat si-au dat seama si au avut reactie, mai subtila,dar s-au prins,jucati multe roluri,oare de ce?


  486. 486
    Nora:

    “Lili”, ţi-am dat drumul numai ca să-ţi spun că eşti proastă. Iar în nările alea cred că ai ciment. Nimic nu miroşi.


  487. 487

    eu am visat urît azi-noapte, din cauza linguriţei.
    toată lumea a văzut că femeia e portocalie şi blondă, iar el cam galben, cu părul mov -- lucruri foarte naturale, de altfel, dar nimeni n-a observat că ea stă cu capul într-o baltă de sînge. deci, nu cred că mă mai tentează poziţia.


  488. 488
    Ana:

    Uof! Iar te bazei pe intuiţia ta, lilişor? De ce? Nu vezi câte feste-ţi joacă?

    Nu, nu sunt eu, oricâtă dezamăgire ţi-ar provoca asta. Îmi pare tare rău, păpuşico. 😉


  489. 489
    Nora:

    E pernă, nebuno. 😆 Roşie, de satin, hai că-ţi place, nu mai face nazuri. 😀


  490. 490
    Ana:

    Muză,

    Io am visat o nimfă-ntr-o copaie, mâncând mămăligă. Nimful băgase nişte cartofi la cuptor, cu nişte prosciuto, iar deasupra tăiase varză, felii, nu măruntă. El îi spunea ei cam poruncitor să deschidă gura, să guste varza. Ea, goală, cu plete până deasupra gleznelor, format Botticelli, ţinea buzele strânse şi clătina din cap, mai mult în stânga. El, revoluţionar, insurgent, încăpăţânat. Cu varza, se-nţelege. Ea i-a făcut un pic de hatâr până la urmă şi a gustat dintr-un fragment de cotor, din dreapta. El s-a încruntat comunard, simţindu-se trădat. Amândoi miroseau frumos, totuşi.


  491. 491

    eu sînt muză, tu eşti zuză! 😆 😆


  492. 492
    Ana:

    Andreea,

    Nu glumesc. Mai sunt şi alte detalii. Interesant este că am fost trezită din vis şi m-am apucat să-l povestesc. În timp ce naram, visam în continuare. Abia asta m-a pus pe gânduri. Le simt şi acum mirosul ăstora: el, a fum de ţigări de foi, ea, a iasomie combinată cu un păr roşcat şi-o piele albă, cu pistrui.


  493. 493

  494. 494
    Nora:

    Nici eu n-aş fi vrut varză la cuptor. Bleah! 😀


  495. 495
    Ana:

    Prejudecatoooooooooo!

    Surpriza a fost că era bună: jumate crudă, dedesubt, jumate crocantă. Şi un pic dulce. Chiar bună. Ea nu voia dintr-un principiu antivarză la cuptor, dar ştii cum este: nu ne fuck pe noi principiile, că suntem pierduţi pe vecie dacă le suntem robi devotaţi până-n vârful unghiilor. Azi, roşu-cardinal, ce dracu.


  496. 496
    Ana:

    A, muză, mămăliga nu era clară. Numai senzaţia pregnantă de mămăligă plutea între cei doi. Ca să fii lămurită.


  497. 497

  498. 498
    Ana:

    Crudo! 😆

    Nu e al meu, e al roşcatei renascentiste. 😉


  499. 499
    Virginia Falusian:

    Ana, bine v-am gasit, dar nu stiu daca pot renunta la numele meu, desi am observat si eu un soi de foiala stanjenitoare ori de cate ori ma prezentam unei femei. Adica, am observat-o si la barbati dar asta cred ca era din alte motive. Sper ca nu v-am creat probleme ca am vrut sa imi exprim admiratia pentru acel suflet curat si senzitiv care este Danny.

    Danny, sper ca nu te-am speriat puisorule, de obicei nu sunt atat de indrazneata, dar de data asta mi s-au rupt baierile lacrimilor citind povestea puiului de bufnita (care, fie vorba intre noi, putea sa fie si o ciuvica matura, aflata in ultima faza a vreunei boli incurabile, de aceea, Danny, te rog insistent sa nu mai pupi lighioanele purtatoare de microbi virusati). Vad ca au si sarit pe mine niste domnisoare de pe pe-aici, admiratoare tacute de-ale tale, asa ca ma retrag pana cand imi vei da vreun semn.


  500. 500
    Danny:

    Buna, dragele mele. Eu scriam de zor pe Pandora’s, iar fetele mele erau aici, ascunse printre litere. Dar ce vad aici, nu stiu cum sa zic. Iti multumesc, Virginia, pentru sensibilitatea sufletului tau si pentru faptul ca ai indraznit sa scrii. N-ar trebui sa te intimidezi cand scriu eu. Mie imi place sa comunic cu oameni care au ceva de spus, cu oameni sensibili, frumosi, sociabili, care-mi seamana. Imi plac, intr-adevar, replicile inteligente, spontane si pline de umor in acelasi timp. Dupa replici poti analiza un om. Fac cercetare, Virginia. Pentru asta sunt nascut. Nu pentru capitalismul salbatic si mizerabil in care colcaim. Acum pot fi inteles, ce si cum. Eu ma dezvalui treptat, pas cu pas, vreau sa-mi surprind evolutia in timp. Cine are minte ma intelege, cine nu, ma detesta. Eu sunt pregatit pentru ambele variante. Pregatesc o scriere de mai mult timp, va fi ceva special, pentru toata lumea. Se va numi “Dumnezeul inceputurilor mele”. Il voi publica si aici si pe Pandora’s prin octombrie sau noiembrie. Va fi ceva special, deoarece este parte a vietii mele de inceput. Este bine sa comunicam intre noi.


  501. 501

  502. 502

    daţi-o-ncolo, doamna Virginia! e clar că ne intimidaţi, cu numele dvs. cosmopolit. de ce nu vă alegeţi un pseudonim cuminţel? de exemplu, Verginica Mătărîngean. nu? ce ziceţi?


  503. 503
    Nora:

    Scuzaţi scrisul spasmodic. Cu stiloul, scriu mult mai frumos. 😀


  504. 504
    Virginia Falusian:

    Nora, varza la cuptor este excelenta daca o faci intr-un vas roman din lut, dar mai ales daca dedesubtul ei se afla un ciolan afumat consistent. Eu imi fac asa ceva ori de cate ori am o depresie puternica si pot sa jur cu mana pe inima ca imi trec instantaneu gandurile negre la vederea platoului, mai ales daca desert deasupra lui si o cana de smantana. A, si cu conditia sa mananci pana te trec naduselile, nu cum zic astia, ca sa te scoli flamand de la masa…


  505. 505

  506. 506
    Ana:

    Nora, impresionant!

    Ai scris cu rujul? 🙄


  507. 507

    vizavi era un fastfut unde aveau şi varză călită. acum s-a închis… e un salon de tatuaj acolo…


  508. 508
    Ana:

    Muză,

    Atansion! Roşie, ceapă, evident, roşie, ardei gras fraged, necopt, amărât, nu l-ar cumpăra nici Anica măturăreasa. Prea puţină sare. Fire de lâmâie sau boabe de oţet. Ulei de… ce-oi vrea. Piper. Pâine de tărâţe, nedospită, Jilava Veche style. Ou ţărănesc, dacă chiar eşti hămesită.


  509. 509
    Ana:

    Noraaaaaaaaaaaa!

    Dau un leu întreg pe fastfut! 😆 😆 😆

    Dar n-am putuuuuuuuuuuuuut…. 😆


  510. 510

    dă tu, că eu nu dau nici doi bani pe aşa ceva…


  511. 511
    Ana:

    Nu dai doi bani pe cuvinte la botu’ calului? 🙄

    Iar pe fastfut dau un leu, să nu moară, că or fi unii de l-or vrea şi e păcat să sculăm standardele oamenilor. Mă ştii generoasă.


  512. 512

  513. 513
    Danny:

    Virginia, acel pui de bufnita, care m-a induiosat la maximum cu ochii lui mari, rotunzi si verzi, dorea sa-mi spuna ceva. Eu, uitandu-ma atent in ochii lui, doream sa-i transmit ceva. Eu ma asteptam sa moara, el, probabil, spera sa traiasca. Nu i-a fost teama de mine, fiind atat de aproape de el, eu l-am pupat de cateva ori, tare as fi vrut sa fiu inteles ca-i doresc binele. Si, sper ca m-a inteles, asa cum se pot intelege doua specii, atat de diferite, unite intr-un singur simt si destin, al vietii si al mortii vesnice. Un pupat in plus, un suflet castigat, ce mai conteaza un microb in minus si un drum vesnic amanat.


  514. 514
    Ana:

    Decât bătrân, sărac şi bolnav, mai bine tânăr, bogat şi sănătos. 🙂


  515. 515
    Joiana:

    Mie, cân’ sunt bolnavă, nu-mi place să mă pupe nimenea.


  516. 516
    Danny:

    Fetelor, imi faceti pofta de varza la cuptor cu ciolan afumat. Ma duc sa gatesc varza-mi poftita. Andreei ii e foame. Tuturor ne este foame, dar nu ne este frica de ea, sau mai stii……………….


  517. 517
    Ana:

    Joiană,

    Mie, da. Ba chiar şi peste. 😉


  518. 518
    Danny:

    Cine crezi c-ar vrea sa fie batran, sarac si bolnav? Nimeni. Si totusi sunt foarte multi. Cine crezi c-ar vrea sa fie tanar, bogat si sanatos? Toata lumea. Si totusi sunt foarte putini. Normal ca e mai buna a doua varianta.


  519. 519
    Danny:

    Joiana, ideal e sa fii pupata atunci cand esti sanatoasa. Dar la boala? Iti convine sa ramai singura? Nu prea cred ca-ti place. Asa ca pupatul este cel care vindeca. Pastilele sunt doar suplimentare.


  520. 520
    Danny:

    Asadar, Virginia, te astept sa scrii mereu aici si pe Pandora’s.


  521. 521
    Joiana:

    Nu, doamna Ana, că m-apucă cu zăduf şi când omu’ e bolnav tre’ să-i fie frig că altfel se culcuşeşte boala în el.


  522. 522
    Ana:

    Şi tu stai la şaişpe grade, ca-n blocul operator? Să să sparie microbii? 🙄


  523. 523
    Joiana:

    Nu ştiu câte grade sunt că io n-am termometru nici în gură. Orişicât, să nu-mi ia careva aeru’, să nu-mi sufle nici în coarne, nici în ceafă.


  524. 524
    Danny:

    Haideti fetelor odata, cat dormiti? Trezirea! Se face noapte si nu mai vad scrisul pe calculator.


  525. 525
    Seva Tudose:

    Ana#213,

    vezi nu numai tu ai blue-gray polish nail,are și First Lady Michelle Obama !

    http://shine.yahoo.com/beauty/michelle-obamas-gray-nail-polish-sparks-trend-salons-185300471.html

    pesemne s-a luat după tine 😀


  526. 526

    Struguri negri cu Viagra -- Pistolul cu buline…

    Când tocurile dor. Sau când strugurii au sexe. Sau ceva….

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *