Oh, băiatul meu frumos

Că nu am fraţi ori surori este tragic pentru mine deşi am întrebat-o pe mama de mai multe ori, “de ce mamă numai eu?”. Dar pe undeva am înţeles-o, ea fiind fiica a doua din o suită de 14 fraţi şi surori, patru dintre ei prăpădindu-se de mici, tifoidă, dezinterie, căzături de pe cal… şi nu în ultimul rând, mama mea a început durerile unei căsătorii nereuşite cu tatăl meu, când nici nu mergeam copăcel, deja erau despărţiţi. S-a recăsătorit mama cu un alt bărbat cu 15 ani mai mare şi acesta având un fiu din prima lui căsătorie, dar nici cu acesta nu o ducea pe roze, deci, mama a decis să rămână doar cu mine.

Anii au trecut fulgerător şi mi-a venit mie soarta să întemeiez o familie, soţ îngăduitor şi iubit şi nu a durat decât doi ani şi deja aveam prima fetiţă. După alţi trei ani, “am încercat” să aducem în viaţă un băiat, dar soarta, ştiţi cum este, îţi joacă feste. A venit pe lume o altă fetiţă, bucăţică ruptă din tac-su, bruneţică cu ochii negrii, că cea mare era leită mie, şatenă cu ochii verzi. Anii trec în zbor şi într-o zi realizez că pe undeva am rămas iar „grea”! Deşi ne doream nespus un băiat, am decis să rămânem doar cu doi copii.

Eram cu sufletul la gură, aşteptând ziua când era aranjată „întreruperea de sarcină” deşi era ilegal în România la vremea aceea, dar, să fim corecţi, cu bani cumperi orice! Era pe la vreo 5 seara când cu nesaţ sorbeam o cafea, desigur nelipsitul Kent, ţigara mea favorită. Și deodată am crezut că îmi ies ochii din orbite… Doamne, nu se poate, aşa de repede, nuuuu, este doar o impresie, ba nu, este realitate, copilul a mişcat! Mă cam ocolise “dumnealui”, nevizitându-mă două luni… ori aşa calculasem eu…

Plec la serviciu, tristă cumva şi îngândurată, reîntorcându-mă spre casă, conducând Dacia noastră albă “Bălana”! Eram pe bulevardul Mihai Bravu, pe lânga Vatra Luminoasă şi deodată simt cum ochii mi se dau peste cap, copacii parcă îşi duceau crengile la pământ şi şoseaua parcă unduia ca valurile mării, în sus, în jos, în lături… Doamne Dumnezeule, orbesc??? Reuşesc să opresc maşina şi, coborând din ea, observ cum pietrele caldarâmului trepidau, făcând un zgomot anume, simţind cum îmi fuge pământul de sub picioare, într-o stare nemaiîntâlnită, neavând această experienţă în viaţa mea: era cutremur de pământ, 4 Martie 1977!

Desigur, în preţ de minute, străzile au început să fie inundate de zecile, sutele de mii de bucureşteni. Fac cale întoarsă, zburându-mi gândul la soţul meu şi fetiţe. Cum poţi să conduci maşina printre oameni? Am blocat uşile că eram de-a dreptul asaltată de oameni pentru a le facilita un drum cu maşina… mai repede mergeau ei pe jos… Am făcut, cred, vreo două ore şi jumătate până acasă prin furnicarul de oameni, plângând,tremurând de spaimă, că ceva s-ar fi putut întâmpla cu ei…

Ajunsă în jurul blocului meu, aproape că era să merg târâş cu maşina, peste cineva, era soţul meu! Cu fata cea mare de mână şi cea mică în braţe. Am deblocat uşile şi s-au urcat, el ştiind că se pot produce alte şocuri de cutremur, a sugerat că se va duce în bloc acasă să ia nişte pături, să stăm în parc, acolo unde tot cartierul se dusese! Printre lacrimi i-am spus vestea cea “mare”, copilul a mişcat, ce facem? A doua zi d-abia, s-au putut auzi şi vedea catastrofele cutremurului…

Doamne Dumnezeule, ce durere, câte clădiri prăbuşite, câţi oameni au murit?!? Fie, Doamne, cum vrei tu, mi-ai dat semne şi dacă nu am murit este că ai ocrotit copilul meu! Unde mănâncă doi, va mânca şi al treilea! Au trecut de atunci 6 luni şi 5 zile şi băiatul meu a văzut lumina zilei, deci, a mişcat sub 3 luni!
Hai la mare, hai la munte, hai la săniuş, hai la ştrand… ocupaţi până peste poate, serviciu invers faţă de celălalt, ca soarele cu luna, între mine şi soţ, să putem fi cu copiii…

Era vară şi băiatul era la mama mea, care locuia la curte, joc de zbenguială fără griji şi probleme. Dodu prietenul şi vecinul cel iubit de fiul meu, învârtind jucării, săbii în aer, hoţii şi vardiştii, ori fie jucării ce se învârteau ameţitor… Mama mai trăgea câte o ocheadă, dacă băieţii se joacă frumos. Nu trece decât o zi, cred că două, şi băiatul se plânge de dureri la ochi! Întrebat, spune că tiribomba se învârtea şi l-a atins la ochi, nu tu nici o zgârietură măcar, dar vai copilul plângea… avea 4 anişori!

Nu mai spun că mama s-a repezit la spital şi totodată anunţându-mă şi pe mine. Ne-am dus ca glonţul la Spitalul de Ochi, aşa-zisul de la Cosmonauţilor, lângă hotelul Dorobanţi. Știrea catastrofală nu întârzie să apară, este atinsă corneea şi necesită operaţie de urgenţă. Mă spitalizez cu el şi desigur doctorii caută să te liniştească cât de cât… Au urmat consultaţii după consultaţii, şpagă, cadouri, plicuri cu bani la doctor, asistente şi surori medicale! Și situaţia nu se îmbunătăţeşte?

Băiatul nu vede bine cu ochiul respectiv, întrezărea doar lumina zilei şi anumite mişcări la coada ochiului, urmează altă intervenţie chirurgicală, alte probleme! Gata,convinsă că acest doctor chirurg nu ar fi ceea ce drept se pretindea, am ales să caut cu orice preţ cel ori cei mai buni doctori la ordinea zilei din Bucureşti ori din ţară! Cu “relaţii plătite” am reuşit să intru la Spitalul Militar de pe Calea Plevnei, desigur imediat operaţie şi apoi raze laser, deoarece a făcut şi cataractă. Cam 6 luni de raze laser şi cam tot acelaşi drac?

Nu mă las bătută, şi deci întreb în stânga, în dreapta, urlu, plâng… toată ţara mărşăluia la un doctor renumit de la spitalul CFR2, la doctor Boieraş… ajung şi acolo, altă operaţie, Doamne, numai el ştia?! Viaţa trece chinuitor de greu atunci când realizezi cât suferă copilul tău. Din 1982 când băiatul meu avea 5 ani, am depus acte de emigrare la Ambasada Americană, aveam acolo adânc în suflet speranţa că într-o zi vom ajunge la doctori “Dumnezei”. Nu a fost să fie decât după alţi ani de suferinţe… băiatul a împlinit 13 ani! Frustrarea lui era vizibilă, avea prieteni puţini, deşi la şcoală era portarul cel mai iscusit la fotbal… asta i-a dat puţină speranţă să fie liber în cuget!

A sosit şi ziua mult visată şi în 1990 toamna ne-am luat valizele, nici un dolar ori mărci în buzunare (am fost avertizaţi că dacă suntem prinşi cu valută la frontieră, vom face cale întoarsă toţi cinci! Am spus “la revedere” Bucureşti-ului la Gara de Nord, via Iugoslavia, apoi Italia cu destinaţia finală USA! Cum după 8 ani de aşteptări pentru vizele de emigrare legală, ajunşi în USA ni s-a acordat 100% asigurare medicală pentru un an. Bănuiţi că primul lucru a fost să fie văzut băiatul meu de cel mai bun doctor!

Alte clădiri, dar aceleaşi halate albe, desigur cu sufletul la gură, primim vestea grea, băiatul are nevoie de transplant de cornee. Zis şi făcut, după scurt timp, vine şi ziua cea mare. Dar după o lună, doctorul ne anunţă că a respins corneea naturală, dezvoltând şi cataractă. Raze, de asemenea, şi băiatul tot nu vede. Decizia comisiei? Transplant de cornee artificială şi împăcarea cu gândul că nu va putea vedea niciodată cu acel ochi!

A trecut cu succes prin liceu cu activităţile favorite ale oricărui copil fericit, computer, TV, jocuri electronice şi desigur fotbalist înfocat, acum era atacant! Îşi luase deja şi maşina lui din banii câştigaţi de el, căci după clase muncea pe unde apuca pentru bani de buzunar. Frecventa un club de cartier, meciul înfocat, de… ca între cartiere! A fost faultat foarte grav, se mai folosesc şi coatele la nevoie! Oh, Doamne, băiatul meu a fost lovit în ochi… împingându-i toată orbita pupilei în fundul ochiului… vine salvarea, iar la spital… urmează operaţia fatală, doctorii au decis că nu mai poate reţine ochiul accidentat…

Au mai trecut 9/10 luni şi trebuie să ajungem la doctorul-tehnician de proteze oculare, muşchiul ochiului cam afectat, şi iar începe distrugerea lui sufletească, poartă numai şepci adânc înfipte pe cap şi frunte, începe să-şi lase barbă de parcă era călugăr… desigur l-am încurajat şi i-am spus că, dacă se ţine ocupat cu studiile, viaţa este aşa de frumoasă! A intrat la un colegiu întâi, cam fără entuziasm, dar fiind cu noi, am insistat cum că un amărât de colegiu nu-i acelaşi lucru cu o facultate…

S-a transferat la Universitate cu mai toate creditele de la Colegiu. A terminat “bachelor” de 4 ani! I-am cumpărat cameră de filmat la graduare, să fie ocupat! L-am lăsat eu cam nouă luni să se gândească bine ce va face de-acum încolo, o mică relaxare, locuia cu noi, părinţii. Dar asta nu a însemnat că luat cu„zăhărelul” nu i-am sugerat că, pe lângă bachelor, îi stă bine şi o diplomă de “Master”… deci s-a dus şi pentru master şi în alţi doi ani fu gata…

Hai, dragă, că exagerezi, când îmi prezinţi şi mie prietena ta, hai că vreau să o cunosc! Într-o zi, vine cu o blonduţă, cam grăsuţă, dar dacă lui îi place aşa, fie! Stăteau până noaptea târziu în “the game room”, desigur Tv, computer… şi nu cred eu că erau chiar sfinţi?! Îi spun după vreo 3 ori 4 săptămâni, dragă, să nu îmi spui mie că sunteţi cuminţi, tu porţi prezervativ ori nu??? Iar, dacă ai gânduri serioase cu ea, cumpără-i pachetul de anticoncepţionale să nu rămână grvidă!

Eu am vorbit, eu am ascultat! Mamă, Ash este gravidă, după 3 luni de relaţie. Măi să fie al naibii? Ce mai, după o lună, băiatul îmi spune că părinţii ei vor să ne cunoască să discutăm situaţia… Am acceptat, spunându-i băiatului meu, atâta timp cât tu ştii că este rezultatul prostei tale şi, desigur, a ei, eu tind să cred că trebuie să ai responsabilitate: copilul trebuie să aibă şi tată, cu Dumnezeu înainte! Și uite cum ne tocmim, aranjăm o nuntă şi botez pe neaşteptate… m-am încuscrit cu americani catolici!

….

O, răsari zi minunată în suflet adânc pictată, razele trec prin vitralii, aurolând pe două dalii

Înmiresmând lăcaş cu smirnă, în cadelniţă atârnă, azi se cunună armonia, dragostea cu bucuria,

La altar pe cununiţe, strălucind mii de steluţe, lumânări-stâlpi îi drapau, luminiţele dansau

Mirii gustând din potir, elixirul vieţii mir, se zbenguiau şi îngeraşi, când zâmbeau doi amoraşi!

Am vrut o clipă să stau jos, o, băiatul meu frumos, dar o mustrare să m-aline “Nu ţi-am spus, lasă pe Mine?”

În faţa lui Dumnezeu, gândurile el şi ea, amândoi au şoptit da… am trăit să pot vedea,

Dar şi pe asta să o vezi, când trebuie să te distrezi, de acum să te ţii, vere, la restaurant plăcere

Să vă arăt eu cum se joacă, până ne-am făcut toţi leoarcă, îmbujoraţi obrajii arşi, fie slabi, fie şi graşi!

“Cine joacă periniţa, să-i sărute şi guriţa” O mânuţă noi ne dăm şi când să ne sărutăm?

Nu ştiu cine n-am văzut, cine pe care a căzut, numai soţul meu pe fază, între noi era de pază?

“Să o luăm de la început, n-apucai să îl sărut…”

…..

S-a dus şi nunta, nu mai trec decât doi ani şi noră-mea a participat la un “baby shower”, petrecerea care se dă în cinstea unui bebeluş şi trebuie să cumperi hăinuţe, petrecere ce se ţine când mama este încă însărcinată cu el. Desigur, a înduioşat-o până la lacrimi şi a decis că mai vrea un beleluş! Toate bune şi la locul lor, deci un copil planificat, nimic mai frumos pe lume! Deci, eram bunică “full-time”, căci mai am alţi 3 nepoţi de la fiica mea! Deci, a sosit un băieţel pe lîngă fetiţă, primul copil!

Gata, Domnule, îl convinge pe băiatul meu să cumpere o căsoaie, soarta face ca el să fie restructurat de la serviciu, şi uite cum sunt nevoiţi să lase casa să fie reposedată de bancă. Îi ajutăm atât noi, cât şi cuscrii mei, dar pare-se că tot nu-i suficient, folosesc în prostie credit-card-uri, că deh, ea vrea să trăiască “American Dream”, casă în Florida, cu bazin de înot, maşină nouă, doi copii, căţel şi pisică!

Se reîntorc în nord, viaţa scumpă în “ţările calde”, şi tot ea decide cum că ar dori să se ducă la o şcoală de asistente medicale de 6 luni, ea având doar liceul. Desigur ce putea fi doar o infirmieră, dar de muncă nu trebuie să îţi fie ruşine. Termină şcoala, aici distanţele sunt mari, poţi conduce maşina o oră, chiar două numai să ajungi la serviciu, deci “te duci unde banul vine, nu vine banul la tine”. Acum, ajunsă şi ea pe salariu, decid să cumpere o a doua maşină!

Cum nu avea carnet, eu am fost cea care a învăţat-o să conducă, să nu mai plătească ei la şcolarizare auto.
…Gata, Domnule, face accident în mai puţin de-o lună, desigur i se ia carnetul că a fost fundamental aiurea ce a făcut, nu ştiu cum dracu’ a luat carnetul la test practic? De acum altă corvoadă pe fiul meu, să o ia, să o ducă la serviciu… cum fiecăruia îi trebuia un telefon mobil pentru comunicarea între ei… într-o seară, acasă, când fiul meu îl îmbăia pe băiat, s-a întâmplat că Ash a uitat telefonul ei mobil acasă şi fiul meu îl ridică… ascultă… vede???

Stupoare, Ash avea mesaje peste mesaje de la anumiţi bărbaţi şi, într-o zi, el suspectându-o de afaceri în afara căsătoriei, o aude la telefon (ea crezănd că el a plecat)… Oh, my beloved John, it was really nice, I loved the trip, you are a friend, a very good friend with split benefits… Deci, singură s-a acuzat de concubinaj, la care nu a durat alte zile şi sună un altul… George at this time… nici nu a încercat să nege cele două relaţii extra-conjugale cu cei doi bărbaţi?!

A urmat dezastrul, separarea legală la notariat, cine credeţi că are grijă de copii???? Băiatul meu frumos, el este şi tată, şi mamă pentru copii, desigur văzându-l neajutorat, i-am cumpărat o casă, am zis că de ce să aştepte să murim ca să aibă moşteniri de la părinţi? Îi dai omului când îi trebuie! Acum este în divorţ şi desigur custodia copiilor va reveni fiului meu, cel care are copii de doi ani, singur! Curva a fugit de-acasă şi trăieşte cu un om foarte suspicios, de culoare, locuind într-o clădire părăsită… Recent am aflat că suferă de “dublă personalitate”! Nici părinţii ei nu o mai primesc în casa lor!

Aceasta-i povestea fiului meu, nu poţi ascunde necazurile vieţii, ar fi nedrept. Presupun că fiecare are soarta lui, vă mulţumesc că m-aţi lăsat să plâng pe umerii voştri!

Uite-i pe cei doi copii fără mamă! Nenorocita nu şi-a văzut copiii de un an şi jumătate, fiind în acelaşi oraş.

655 comentarii la “Oh, băiatul meu frumos


  1. 1
    Danny:

    Stau si ma intreb, Sevo, cine iti scrie articolele?


  2. 2
    Nora:

    Seva, ai nişte nepoţei superbi. Dar ţi-am mai spus asta. Jos pălăria şi pentru băiatul tău cel frumos!


  3. 3
    Nora:

    Danny, termină cu tâmpeniile.


  4. 4
    Ana:

    Şi eu, şi eu! Să-ţi fie sănătoşi şi bucuroşi! 🙂


  5. 5
    Nastasia:

    Să ai grijă şi de tine, Seva. Să poţi fi mereu acolo cu puterea şi cu sufletul tău, şi o să fie bine.


  6. 6
    Danny:

    Off……………………….


  7. 7
    Nastasia:

    Suferi, Danny, suferi? Mai că te-aş compătimi.


  8. 8
    Danny:

    I said “off” la ce a scris Seva.

    De ce sa ma compatimesti? Ti-ai pierdut suferintele atat de mult?


  9. 9

  10. 10
    Nastasia:

    Cum vine aia să-ţi pierzi suferinţele? Şi încă într-o măsură?


  11. 11
    Nora:

    Îu! A învăţat Danny să pună linkuri! Ţineţi-vă bine! 😆


  12. 12
    Danny:

    Dedicatie pentru Seva : Vince Gill -- “What you give away”


  13. 13
    Ana:

    Crăpău! 😆


  14. 14
    1Q:

    Lume păgână !!
    Lăsați focului netu`, mereți la biserică! `r-ar al draq de calculator, arză-i-s-ar sursa și ștecheru` cu priza și doza din perete. Sări-i-ar siguranțele de fiecare dată când e deschis, șterge-i-s-ar fișierele și programele să îl sece de informații, buli-i-s-ar cablu` pe traseu și umple-s-ar de viruși virulenți, ucigă-l toaca să îi facă repelenți. Lovi-l-ar spiritul de gloată să îl sparg cu o lopată. Pocni-i-ar cooleru` și placa video, să iasă fum până face BUM! Vedea-l-aș scrum și cenușa să se lase pe o margine de drum. Crăpa-i-s-ar monitoru` înainte să înfig în el, toporu`. Găsisi-și-i-ar link-urile pe pustii; șoaricu` și tastatura să-i plesnească într-un gard, să-i sară montura. Să-i uit și figura. Boxele să-nțepenească, iarba rea pe YT să crească, goagălu` să o mierlească, FB-u` să-nțepenească, mail-u -n spamuri să-ncolțească, messu-n beznă mii de ani să ofilească. Carcasa-n râpe s-odihnească, bălării pe ea să crească.
    Am uitat ceva?
    A, un buton de la F1. Am să-l pun pe-o catedrală, ca să trag în el cu tunu`.. ca nebunu`.
    Ascultai ce zise Veta lu` Doru, că poporu` e cu Soarta..Constituția cu BOR-u`.. +++!
    Vreau apică..


  15. 15
    Costelus:

    Of, Seva, cum ai scris.


  16. 16
    Seva Tudose:

    Fruncea sus,frați și surori și mulțumesc !

    1Q #14

    lasă blestemele ,să nu ai gura aurită ! Păi cum mai comunicăm între noi fără computer 🙄 Acolo cel puțin mai poți trimite poterașii călare cu grabnice scrisori,ori Edle le trimite din Germania cu diligența…

    la mine te-ai gândit un pic,eu sunt în USA și nu cred eu că porumbeii voiajori trec oceanul 😉


  17. 17
    Vio:

    Seva,esti o femeie puternica.M-ai emotionat.E greu sa vezi propriul copil suferind….cand ai cu adevarat necazuri,incepi sa apreciezi fiecare lucru pozitiv care ti se intampla …
    Sa-ti fie sanatosi nepoteii,sa te bucuri de ei 🙂


  18. 18
    Seva Tudose:

    Vio,

    mulțumesc frumos și am înțeles eu greșit ? Pare-se că și la rândul tău ai avea ceva la suflet…este ok dacă nu…


  19. 19
    Edle:

    Trist, Seva, foarte trist.

    Bine ca va au pe voi alaturi. E mare lucru! Iar tu oricum faci cat doua mame la un loc! 😉 Sa fiti sanatosi!


  20. 20
    Seva Tudose:

    Edle,

    Mersi Edle,desigur ne bucurăm că putem fi în stare să-i ajutăm,nici nu-mi vine să cred cât de capabil este și băiatul meu,el îi duce la școală,el îi ia,el le pregătește cada ptr. baie,îi ajută la lecții,se duce la ședință la școală…

    și ca o „ironie a soartei” mă crezi că relația fiului meu cu socrii lui(părinții lui Ash) este în armonie ?
    Ei îl iubesc pe fiul meu mai mult decât pe fiica lor !

    Și socrii lui știu deja, că între timp(perioadă de doi ani de la separare) băiatul meu are o prietenă ,curând cu perspective de căsătorie !

    Acum te întreb,te împăcași cu mama,fratele și băiatul a rămas cu semne de la căzătura la colțul mesei ?


  21. 21
    Manuella:

    Să crească mari şi sănătoşi copiii aceştia frumoşi !
    Fiul tău va fi cel mai mândru tătic!
    Şi apoi, el este un luptător! Ca mama lui !

    Puştiul e teribil! Cu cămăşuţa lui cu tot! 🙂


  22. 22
    Seva Tudose:

    Manuella

    mulțumesc ! D-abia venisem de la biserică,așa te duci îmbrăcat cu cămașă și vestă ca un mic„lord” apoi acasă la tataia a trebuit să îi care cu roaba 😆

    N-a mai avut răbdare să se dezbrace de lucrurile„bune” 😀


  23. 23
    Edle:

    A ramas cu o cicatrice mica, Seva. Si taica-meu, si eu, si copiii avem cate o cicatrice la gura. Nu stiu cum naiba. (Bine, a lui Robbie e insesizabila aproape.) Pe mine nu ma deranjeaza, dar pentru el ma gandesc ca as putea consulta un plastician, sa vad ce se poate repara.

    Cu mama m-am impacat, am sunat-o pe 8 martie. (In fine, impacat e mult spus, dar vorbim.) Cu frate-meu, nu. 😀


  24. 24
    Nora:

    Edle, eu am una la bărbie. M-am împăcat şi eu cu ea. Nişte copci, not big deal.


  25. 25
    Seva Tudose:

    Edle,

    culmea și eu am o cicatrice,a aruncat mama după mine cu mătura,că nu făcusem curat…dar eu am fost mai rapidă și am închis o ușă cu geam,mă uitam înapoi să văd dacă fuge după mine 🙄

    un colț de geam m-a tăiat în scobitura dintre nas și buza gurii de sus,noroc că nu mi-a tăiat buza de sus,arătam într-adevăr ca un iepure,cu buza împărțită în două 😆

    a curs așa de mult sânge și doctorul mi-a pus 2 copci !


  26. 26
    Nora:

    Ah, a mea vine dintr-un accident de maşină de pe la 18 ani şi ceva. Eram mare. În copilărie, m-am menţinut întreagă. 😀

    Doar soră-mii i-a spart unul capul cu o piatră. Iar altădată, şi l-a spart singură când ne uitam la diapozitive, era întuneric, s-a împiedicat şi s-a lovit de masă.


  27. 27
    Vio:

    Seva,copilul meu cel mic a fost diagnosticat Anul trecut cu autism.Avea trei ani,nu vorbea.Acum e mai bine,a devenit vorbaret nevoie mare,e mereu vesel.In fine,la vizita de Anul acesta medicul a ramas placut surprins :))))) a facut progrese mari,dar eu am ramas cu o spaima pe care cu greu o stapanesc.Parca ma astept din minut in minut sa se intampla Ceva RAU.Cu copiii sau cu noi,CEI mari care trebuie sa avem grija de ei.


  28. 28
    1Q:

    Aveam 12 ani şi pedalam o biclă Pegas în urmărirea unei semicursiere, evitând la mustaţă gropile din asfalt. Una, 2, ..dar pe ultima n-am reuşit s-o evit. Mă aştepta să dau în ea, şi-am dat eroic dându-mă peste cap. În cădere, am venit pe burtă sprijinit în palme. Dacă n-ar fi fost bordura să-mi ţină bărbia mai sus decât era sănătos, acum n-aş fi avut niciun semn. Şi acum parcă văd cele 2 asistente care m-au ajutat să mă ridic, auzeam ca prin vis întrebarea uneia care zicea ceva de cusături. În fine, căzătura mea a avut loc la nici 5 m de o clinică. Nu m-au cusut ci mi-au bandajat o juma` de cap.. (nu-l aveam nici mare iar mintea-mi stătea lejeră). Îmi era necaz de biclă. Era distrusă, cu roţile deformate, înţepenite.

    of! m-aţi făcut să-mi pipăi cicatricea..


  29. 29
    Costelus:

    Eu chiar n-am nimic, doar citeva cicatrici permanente de la o pisica mai salbatica.


  30. 30
    Raj lt.rez.:

    Asa e , Dna Seva. Am astenie de primavara. De fapt, io am 4 astenii. Aveti aste, dle 1Q ? Futeti primavara ?


  31. 31
    Raj lt.rez.:

    IO am cazut cu rolele anu trecut, dle 1Q. Mi-am facut o pizda-ncap de toata frumusetea…


  32. 32
    Raj lt.rez.:

    Cica delfinii rezolva totul, Dna Vio. Copilul dv. nu cred ca a avut autism.


  33. 33
    Vio:

    A rezolvat delfinul de mine totul,Raj. 🙂 Suntem inca in plina terapie.Nici eu nu cred ca e autism,dar oricare ar fi eticheta,eu stiu ca el a avut o problema si incercam sa o rezolvam.


  34. 34
    Nora:

    Eşti cel mai bun delfin, Vio. 🙂


  35. 35
    Vio:

    Sa stii,Nora.E prima data in viata mea cand am despre mine o parere buna 🙂 sunt sigura ca nimeni nu e mai potrivit sa faca asta cu Daniel.


  36. 36
    Nora:

    Cu siguranţă, nu e, Vio.

    Am citit azi o poveste cutremurătoare. Tot cu mame, copii şi dragoste. V-o dau şi vouă. Pune şi nişte probleme de etică foarte interesante.

    http://www.tampabay.com/specials/2012/reports/juniper/ (sunt trei părţi, destul de lungi)


  37. 37
    Seva Tudose:

    Vio#27

    de multe ori anumite boli dau semnale greșite iar doctorii nu sunt Dumnezei,sunt și ei oameni supuși greșelilor. Chiar acest băiat„băiatul meu frumos” a avut aceiași situație ca a fiului tău. Nu am pomenit dar a fost așa:

    la 8 luni l-am pus la oliță,dacă uitai de el putea sta acolo bleguț și o oră.Nici la un 1 an și 8 luni nu mergea,stătea în picioare dar nu mergea,îi era frică.Desigur nu vorbea,făcea decât niște semne gesturi și sunete.

    Odată fetița a doua a țipat la spatele lui ptr. o jucărie
    și s-a speriat enorm de tare,avea 2 ani,a făcut o act de„comițialitate” dând ochi peste cap,apoi privirea fixă.Așa au spus doctorii. D-abia la vreo 3 ani spunea două cuvinte legate…iar la 4 ani o propoziție simplă…

    și ai văzut din cele scrise,cât a învățat și făcut…și să vezi tu cum se ceartă cu mine atunci când ne contrazicem,este ca o„țață” …(îmi seamănă) 😆


  38. 38
    Edle:

    Asta chiar e o minune. Si nu e o minune ca a supravietuit, minune e ca, dupa atatea interventii, copilul asta nascut la nici 24 de saptamani merge, vorbeste, canta, rade. Ca orice copil normal.

    Eu am stat trei saptamani cu copilul conectat la tot felul de IV-uri si monitoare si am slabit 8 kg in timpul asta. E greu de imaginat prin ce-a trecut femeia aia in sase luni…

    Iar raspunsul meu la intrebarea “Nu mai bine sunt vaccinati 1 milion de copii din Africa?” e: “Nu.”


  39. 39
    Nora:

    Edle, trebuie să fie cumplit. Mai ales decizia aia, de a interveni -- ştiind că sunt şanse să rămână nenorocit pe viaţă sau de a nu face nimic şi de a lăsa “natura” să-şi urmeze cursul. Oribil.

    Mi-a rămas în cap răspunsul tipei la întrebarea aia. “Better for who?”.

    Ce-a avut Andi? (bănuiesc că la el s-a întâmplat)


  40. 40
    Nora:

    Edle se referă la un link pe care l-am pus eu mai sus. O femeie care a născut la 23 de săptămâni. Ceea ce, de fapt, pe la noi se cheamă c-a pierdut sarcina. Ei, la ea nu s-a “pierdut”.


  41. 41
    Ana:

    Iertaţi-mă. Asta se întâmplă fiindcă am ales să comentez din admin.


  42. 42
    Cosa Nostra:

    Statele africane au resurse uriaşe.
    De ce s-a ajuns la situaţia în care vaccinarea a un milion de copii din Africa să fie parte într-o alegere sau/sau?!

    Văd atâtea luări de poziţie ale ONG-urilor de peste tot în legătură cu tot felul de probleme, dar nimic din ce ar însemna arătarea cu degetul a vinovaţilor.
    Oare de ce?!


  43. 43
    Nora:

    Cosa, nu despre asta era vorba. Costurile ţinerii în viaţă a unui copil născut la 23 de săptămâni în viaţă erau uriaşe. Nu mai ştiu câte mii de dolari pe zi. Aparatele costă milioane. Mama copilului îşi pune tot felul de probleme etice. Inclusiv legate de faptul că poate a încercat prea mult (făcuse fertilizare in vitro, iar fetiţa asta era doar capătul unui şir de încercări eşuate). Ei, la un moment dat, i se pune întrebarea asta de către o prietenă. Viaţa copilului ei e pusă în balanţă cu milioane de alte vieţi, din altă parte a lumii. Şi oricum, şi dacă femeia ar fi renunţat la lupta aia, nu înseamnă absolut deloc că sutele alea de mii de dolari (sau cât a costat totul, oricum copilul e încă sub monitorizare) s-ar fi dus pe vaccinarea copiilor africani.

    La fel, am mai auzit judecăţi de tipul ăsta. De ce există femei care fac tratamente de fertilizare în loc să adopte. În ceea ce mă priveşte, maternitatea e o chestiune atât de intimă încât n-aş îndrăzni să judec nici cu o părere de gând niciun tip de decizie.

    ONG-urile, deşi nu arată cu degetul vinovaţii (ar fi imposibil), merg totuşi destul de mult pe ideea culpabilizării. Noi, oamenii albi, ne simţim vinovaţi pentru drama omului negru şi suntem mai uşor de convins să ducem mâna la buzunar şi să donăm.


  44. 44
    Edle:

    Nora, a trebuit operat la 3 saptamani. Stenoza pilorica. O operatie simpla intr-o tara normala, dar imposibil de realizat in St. Martin. De fapt, pentru medicul de-acolo a durat o saptamana pana sa-si dea seama ce are. Copilul voma din cinci in cinci minute, iar el imi spunea foarte senin ca e din cauza ca mananca prea mult. In timpul asta, starea lui se deteriora din ce in ce mai mult, pana a fost nevoie de perfuzii.

    Eram deja disperata cand m-am intalnit cu ginecologul meu pe holurile spitalului. Cand a auzit ca Andi e internat, mi-a zis asa: “When a baby is sick here, the only thing you have to do is to leave the island as soon as possible.” In acel moment mi-am luat bebelusul in brate, cu branula pe mana si am plecat la aeroport. (In timpul asta se dadeau telefoane peste telefoane la spital si la frontiera, ca Andi nu avea inca documentele necesare. Si nici eu.)

    A fost operat pe 14 februarie. I-au umplut patutul cu inimioare si balonase asistentele. 🙂


  45. 45
    Nora:

    🙁 Ce e aia, Edle? Stenoză pilorică?


  46. 46
    Nora:

    Am aflat ce e. Şi ziceau că cel mai des apare la vârsta de trei săptămâni.


  47. 47
    Cosa Nostra:

    Ei, aici am avea o altă mare dezbatere în contradictoriu dacă m-aş apuca!


  48. 48
    Edle:

    Nora: “This condition is caused by diffuse hypertrophy and hyperplasia of the smooth muscle of the antrum of the stomach and pylorus. It usually occurs in infants aged 2-8 weeks. The pyloric muscle hypertrophy results in narrowing of the pyloric canal, which can then become easily obstructed. Genetic studies have identified susceptibility loci for infantile hypertrophic pyloric stenosis (IHPS) and molecular studies have concluded that smooth muscle cells are not properly innervated in this condition.”


  49. 49
    Edle:

    Nu dadusem refresh. 🙂


  50. 50
    Nora:

    Da, Cosa. Dar unde e pasiunea? 😆
    Eu ştiu ce vei zice tu, tu ştii ce voi zice eu, of, rutina asta! 😆
    Restul nu vor să participe, ce ne facem, ha?! Cluburile de swingers ne mănâncă!

    Edle: nu-i bai. 🙂


  51. 51
    Cosa Nostra:

    Ce-s alea swingers?!


  52. 52
    Nora:

    E neşte activităţi sportivo-terapeutico-relaxante.

    http://en.wikipedia.org/wiki/Swinging


  53. 53
    Cosa Nostra:

    A, deci cam ca noi toţi, aşa!


  54. 54
    Cosa Nostra:

    Eu nu mă pot risca cu pasiunea. Decât să-mi moară mai bine schimb partenera. Cu mult înainte de a-mi muri. Că la mine dacă moare, nu mai învie nici cu macaraua!


  55. 55
    Ana:

    Îuliiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiu! 😳 Poate ca tine, că io suingăriţă nu mă aflu nici dacă m-oi apuca de băut ori oi trage pe nas ca Makeba. Uleiurile din Ben-Gay. 😀


  56. 56
    Cosa Nostra:

    Tu eşti un caz aparte. Tu ai mai multe măritişuri decât futişuri!


  57. 57
    junghiul:

    De nu v-ați loat de câșlegi nu-i bai, eu nu vă ciufulesc!


  58. 58
    Ana:

    Apăi, pe tine n-au decât să te fuţă câţele, de nesâmţât ce eşti! Ştii tu…


  59. 59
    Edle:

    Na, ca tot am zis ca pun poze:

    De la “absolvire”. 😉


  60. 60
    Ana:

    Dana,

    Mişto! Ce cămeşă colorată aveţi, doamnă! 😉


  61. 61
    Edle:

    Da, pai cum, ca eu astept primavara de prin februarie!


  62. 62
    Nora:

    Ce încruntat e tipul în cămaşa etno. 😀


  63. 63
    junghiul:

    Am niște prieteni care voiau să se stabilească cu tot cu copii în Marigot.

    Trăgeau și de noi să plecăm acolo.

    Recent s-au întors în țară definitiv. Cum că nu s-ar fi adaptat copiii.


  64. 64
    Seva Tudose:

    unde este Marigot ? nu mi-o lua drept prostie,dar asa sunt eu mai”slowly”


  65. 65
    junghiul:

    st. martin , partea franceza


  66. 66
    junghiul:

    Pomenea Edle, la un moment dat…


  67. 67
    Danny:

    In sfarsit, bine ca ai pus o poza si cu tine, Dana.

    Esti frumoasa, sexy, inteligenta si buna la suflet. Sunt 4 atuuri ( n-am zis calitati, deoarece a fi frumos si sexy nu intra in aceasta categorie, ultimele doua intra) pe care greu le gasesti la o femeie. Sa ai la vreo 34-35 ani? Asa te vad.


  68. 68
    Danny:

    Nora, nu mi se pare normal ca pe blogul tau sa-ti pui o poza de la bust in jos. Ar trebui sa-ti schimbi poza, de exemplu, cu aceea in care iti arati ochisorii aia frumosi.


  69. 69
    Ana:

    Ţi-o iei…

    Treaba ta. Mai umblă tu cu dulcegării de-astea şi-apoi să te-ntrebi de ce.


  70. 70
    junghiul:

    E absolvită, Danny?!


  71. 71
    Nora:

    Danny, mie mi se pare normal să pun ce poze vreau eu pe blogul meu! Inclusiv de la bust în jos! 😆 😆


  72. 72
    Danny:

    A, normal, poti sa pui orice poze vrei tu, e blogul tau si faci ce vrei. Eu am spus doar ca mi se parea mai normal sa-ti asezi ochisorii la gravatar. E chestie de personalitate. Tu faci ce vrei.


  73. 73
    Danny:

    Cine sa fie absolvita, Junghiule?


  74. 74
    Danny:

    Ana, pe cine “ameninti” la pozitia 69?


  75. 75
    Nora:

    Când mi-oi lua geacă roşie, ca a ta, îmi pun poza cu ochişorii. Plutind pe fundalul gecii, văd eu cum fac în photoshop. Sau multiplic ochişorii, fac vreo douăşcinci aşa, şi compun un original imprimeu gecii.


  76. 76
    Ana:

    Danny,

    La 69, nu-l pot ameninţa decât pe făt-frumos. Nu există dubiu.


  77. 77
    Danny:

    Ha, exista si asta printre noi? Stiam de Goco, de Cosa, dar de Fat Frumos nici ca-mi trecea prin minte a exista in casa Norei.

    Si, vasazica, vrei sa i-o tragi numai lui?


  78. 78
    Cosa Nostra:

    Ai, să-mi bag … de fapt nu.

    Danny, ai căutat pe gugăl, ai învăţat bancu cu timpul?


  79. 79
    Danny:

    Pai, cand vrei sa-ti iei geaca aia rosie? Iti sta bine in rosu, deoarece bati inspre brunet.

    Poza cu ochii este exceptionala. Ma pricep la frumos, tine cont de ce-ti zic, si afiseaza-o pe blog.

    Iti place geaca mea? Nu stiu daca ai reusit s-o vezi marita.


  80. 80
    Danny:

    Cosa, daca am pomenit numele tau, nu este obligatoriu si sa apari pe blog. Abtine-te cu bancul ala, mai bine spune-l mumei tale.

    Dupa cate observ, Pisoiul e in debara? Inchisii in debara asa patesc? Nici numele lor nu mai apare pe blog?


  81. 81
    Nora:

    Danny, dacă nu vrei să-i ţii companie, ai face bine să te abţii.


  82. 82
    Danny:

    Dar de cand ai inceput sa treci la banari? Ti-ai schimbat filosofia de abordare a lucrurilor? Parca erai impotriva acestor lucruri, ori asa iti faci intrarea in postul Pastelui?

    Companie cu un pisoias? Ce dracu, mai bine singur in celula.

    Crezi ca ai putea sa te inchizi singura in debara? Poti face acest experiment pe tine? Dar, sa ne dai de stire apoi.


  83. 83
    Nora:

    De când s-a încălcat singura regulă a blogului. Şi anume: nu-i pomenim, nu-i insultăm, nu-i bârfim pe cei bannaţi. Regulă pe care tu o cam forţezi acum. Aşa că te rog să te consideri avertizat. Următoarea dată, eşti pa-pa. Deci, niciun “pisoiaş” că nu e treaba ta.

    De la restul bălăriilor, te poţi abţine.


  84. 84
    Cosa Nostra:

    Dacă ştiai bancu cu timpul, te învăţam replica folosind bancu cu Titu. Da’ dacă nu vrei, nu vrei şi gata. Să nu zici că n-am vrut să te învăţ.

    Da’ auzi, ia zi Bacău!


  85. 85
    Cosa Nostra:

    Ori v-a spus Ana că am Beethoven, Bach, Mozart, Chopin, Rahmaninov – opere complete de o calitate impecabilă?! Două săptămâni a durat transferul.


  86. 86
    Nora:

    Nu ne-a spus. Eşti un fin, ce să mai!


  87. 87
    Cosa Nostra:

    Ziceam asta că poate vreodată interesează pe careva.

    Eu încerc (acum cât mai lasă ăştia ceva torente pe servere) să iau cât mai mult şi să le pun pe DVD-uri. Vor veni vremuri triste. Deja cei de la gugăl au început să se cace pe dânşii.

    Nora, aş putea să spun aici pe blog, ce fel de bărbaţi îţi plac ţie?


  88. 88
    Danny:

    Eu n-am barfit pe nimeni, tendentioaso. Doar am intrebat.

    Stii ceva? Nu-mi pasa deloc daca ma banezi. Sa n-ai impresia ca stau cu frica in san din cauza ta. Intotdeauna gasesc lucruri mai bune de facut. Sa nu-ti imaginezi ca voi suferi dupa blogul tau, asa cum, probabil, fac altii. Atat te duce capul, de atat te bucuri.

    Si, nu-mi spui tu mie de la ce lucruri sa ma abtin. Ai priceput?

    Cosa, apropos de Bacau, sigur si-au bagat multi pula in curu’ tau, dar intr-atat de mult, incat s-o doresti si sus, nu mi-am imaginat.


  89. 89
    Cosa Nostra:

    Da’, ia zi Constanţa!


  90. 90
    Nora:

    Cosa, poţi spune, dar mă întreb de unde ştii tu şi, mai ales, de ce ar fi cineva interesat pe aici de asta.

    Mda, vin. Celor de la Pirate Bay le-a fost respins dosarul la CEDO.


  91. 91
    Nora:

    Danny, nu te cred!
    Auzi, dar băuşi ceva? Limonadă fermentată?


  92. 92
    Edle:

    Aici au venit de mult…


  93. 93
    Cosa Nostra:

    Nora, atunci, de ce ar fi cineva interesat de orice pe aici, nu?!

    Pe de altă parte, îmi dau seama că tu – voi, de fapt, nu prea ştiţi cu cine staţi de vorbă. Cât de zero aş putea fi, ca în trei ani să nu văd măcar atâta lucru?!


  94. 94
    Cosa Nostra:

    Da, Dana, lumea se îndreaptă cu paşi repezi spre the cloud. Iar ACTA a fost unul din paşi.
    Paşii trebuie să fie mici ca să nu se poată împotrivi nimeni.


  95. 95
    Nora:

    Of, Cosa! Hai, zi!


  96. 96
    Danny:

    Ce anume nu crezi, Nora? Eu sunt liber in exprimare si neinfricat pe deasupra. Nu suport sa fiu amenintat. Daca tu ti-ai propus sa faci chestii d-astea, o sa se aleaga praful de blogul tau.

    Sa-ti iau in pula clanta, Cosa. Mai vrei?

    Auzi, tu esti prost sau prost? Am vazut ca ai batut campii cu evreii, subiectul tau preferat, cu ICR-ul, ai trecut la moda feminina. Tu cand esti penibil, chiar nu-ti dai seama?


  97. 97
    Nora:

    Nu cred că eşti neînfricat! Nu cred şi pace! 😆 😆
    Ia, pe cine ai învins tu-n luptă dreaptă? Măcar cu un jandarm beat te-ai bătut vreodată?
    Sau. Ai cântat vreodată serenade unei femei care locuia într-un turn, la etajul şapte? Câte ghivece de flori ţi-ai luat în cap?
    Gura ce e de tine!


  98. 98
    Cosa Nostra:

    Dacă ai fi scris cu diacritice, ai fi văzut că nu rimează Constanţa cu clanţă. Aşa că, hm, nu ştiu ce să zic despre tine. Dar cred că intervenţiile te caracterizează suficient, nu trebuie să mai intervin şi eu.

    Acum zi aşa: Taşkent


  99. 99
    Nora:

    😆 😆
    Danny, nu zice! Fii rebel, fii neînfricat!


  100. 100
    Danny:

    Pai, daca nu crezi, ce sa fac acum? Sa te iau la ture? Daca ti-as spune pe cine am invins eu in lupta dreapta, tot nu m-ai crede.

    La jandarmi nu trebuie sa ma dau, deoarece imbraca uniforma statului. Daca as fi vazut unul beat, as fi anuntat superiorii sa-l demita.

    Nu mai fi convinsa atat de mult de parerile tale sau, mai bine zis, de etichetarile pe care le pui tuturor.


  101. 101
    Nora:

    La ce ture? Ai trotinetă?
    Spune-mi. Poate că te cred, poţi şti!
    Ei, când dădeai tu cu petarde în pieţe… alte vremuri, fost-ai, lele, cât ai fost!


  102. 102
    Cosa Nostra:

    Nora, pe scurt: bărbaţii înăltuţi, 1.75 – 1.80, slabi. Aproape balerini. Cu mişcări delicate, atingeri mătăsoase, dar cu forţă fizică. Cu abdomenul din pătrăţele. Cu privirea adâncă, dar tăioasă. Cu pielea de culoare mai închisă, dar nu măslinie. Cu părul, negru, întins, mai mult scurt (ai oroare de plete sau coadă la spate).
    Asta aşa pe larg, ca să nu intrăm în detaliu.


  103. 103
    Danny:

    Cand ti-am zis ca esti prost nu m-ai crezut. Constanta = clanta.

    Iar Taskent rimeaza cu : muie si la gara, Cosa! Sa nu-mi spui ca nici pe asta n-am nimerit-o, ha,ha,ha, papagal hidos ce esti.


  104. 104

  105. 105
    Cosa Nostra:

    A, da, băi Danny, ai dreptate! Eu am crezut că mi-ai zis aşa:
    -- Constanţa
    -- Să-ţi iau pula-n clanţă

    Iar eu m-am gândit că bun, vrea să-mi ia pula-n clanţă, da’ atunci nu mai rimează cu Constanţa!


  106. 106
    Cosa Nostra:

    Nora, doar atât?


  107. 107
    Nora:

    Da, îmi plac schilozii. La pătrăţele nu prea mă gândesc. Mai mult să le simt decât să se vadă. Priviri prin mine, da. Plete, nu. Deci, da, cam ai dreptate.


  108. 108
    Nora:

    Danny nu e un veritabil iubitor de poezie. Of!


  109. 109
    Danny:

    Nu, Cosa, hai sa-ti desenez ca la prosti. Am zis ca eu vin cu pula mea si o bag in clanta ta. Sper ca am fost destul de precis de asta data.

    Iar la cea cu Taskent, Nora a observat ca nu rimeaza, probabil si tu, dar voi ati uitat ca exista si rima alba? Cateodata, imi mai plac si mie poeziile.


  110. 110
    Cosa Nostra:

    Bun, da’ unde-i desenu?!


  111. 111
    Danny:

    He, he, tu chiar vrei totul mura-n gura? Mai pune si tu mintea la contributie, ca vorba aia, ai fost “profesor” de alba-neagra.


  112. 112
    Cosa Nostra:

    Danny, ajută-mă şi pe mine cu o chestie. Spune-mi, ce ai tu acolo pe şapca ta, un model sau ce-i aia?!

    Am luat poza din gravatarul tău actual, să nu mă acuzi de alte ălea. Tu ai pus-o, deci e publică!


  113. 113
    Nora:

    Un buton prin care menţine contactul permanent cu platforma. 😆


  114. 114
    Cosa Nostra:

    Da, şi mie mi s-a părut ceva asa … extrasemestru.


  115. 115
    Cosa Nostra:

    Danny, da’ erai cam supărat în poza asta.


  116. 116
    Nora:

    Danny, dar te-ai mai îngrăşat sau mi se pare mie?
    De ce te uitai aşa fix? Te speriase ceva?


  117. 117
    Cosa Nostra:

    Uau, are şi fular pe sub geacă de fâşi!

    Băi, Danny, tu eşti plin de bani. Fără mişto!


  118. 118
    Nora:

    😆 😆 😆
    Leşiiiin!

    Danny, gulerul ăla e suflat cu argint? Sau numai imitaţie?


  119. 119
    Danny:

    Corect, eu am pus-o, nu te acuz de nimic.

    Ha, ha, ha, esti caraghios, Cosa. Vrei sa stii totul, iar tu, nici macar o poza nu ti-ai pus, de teama sa nu te trezesti cu vreo bomba prin email.

    Este o sapca cu cozoroc din piele si restul din fas, iar chestia rotunda e tot din piele, pe care scrie prescurtat: H.D.= Harley-Davidson.

    Poza e facuta pe la 3-4 dimineata dupa revelion, eram obosit si serios.


  120. 120
    Danny:

    Am 1.80 si 77 kg, tocmai bun pentru tine, Nora.


  121. 121
    Nora:

    Aşa zici?

    N-am eu ac de geaca ta, Danny! 😆


  122. 122
    Cosa Nostra:

    Băi, Danny, hai, recunoaşte, după atitudinea din poză şi după haine, eu cred că eşti profesor de religie.


  123. 123
    Cosa Nostra:

    Off, asistenta asta!

    V-am lăsat singuri ca un cuc!


  124. 124
    Nora:

    Nu e. Are faţă de star, a jucat şi-ntr-un film, prin munţii Măcinului, nu ştii tu.
    Trebuie să fie cel puţin corespondent local la OTV!


  125. 125
    Edle:

    Danny, nu te lua dupa astia. Tu stii doar ca esti frumusel.


  126. 126
    Nora:

    Păi, eu ce zic, Edle?!
    Star neamţ! Nu fiecum!
    Ce, nu mai ştii cum picau nemţoaicele şi englezoaicele pe capete? Cu italiencele a avut el ceva probleme. Nişte ţărănci!


  127. 127
    Danny:

    Daca n-ai ac, iti cumperi, Nora. Sau, iti cumpar eu si ac si geaca rosie. Nu ma mai zapaci la cap cu OTV-ul. Induci lumea in eroare.

    Cosa, un profesor de religie nu are fata mea si nici nu se imbraca cum ma imbrac eu. Nu prea le ai cu psihologia umana.


  128. 128

  129. 129
    Danny:

    Merci, Dana. Stiu ca sunt, la fel ca si tine.

    Italiencelor le plac brunetii. Eu sunt saten.


  130. 130
    Nora:

    Degeaba, Danny. Nu ştiu să cos, plus că m-ai intimida teribil. Poate că ţi-aş secţiona, din greşeală, nepricepută cum sunt, ceva vital. Precum jugulara.

    Da’ ce-are OTV-ul? E bun ca să ducă mesajul tău de echitate şi prosperitate în casele celor mulţi, umili şi amărâţi!


  131. 131
    Nora:

    Danny, nu te-ai gândit niciodată să te vopseşti?


  132. 132
    Edle:

    Hai, Danny, ca nu prea semanam. Eu sunt mai bruneta, asa.


  133. 133
    Danny:

    Nu-i nimic, stiu sa cos eu. Ata sa ai tu, ca a mea s-a dus. Tot ii tragi intr-una cu jugulara, de parca aia ar fi organul vital la un barbat. In fine, poate pentru Cosa o fi asa.

    Nu trebuie sa te intimidezi deloc, am talentul de a imblanzi femeile salbatice, rebele.

    Ma voi vopsi mai la batranete cu negru, cu reflexii albastru-regal.


  134. 134
    Danny:

    Dana, nu e nevoie sa ne asemanam. Important e sa fim compatibili si sa ne atragem. E o diferenta.


  135. 135
    Nora:

    Daaa, negru cu reflexe albastre! Apoteoza bunului-gust! Bună idee!

    😆 😆

    Mie-mi place şi violetul de genţiană. Nu vrei să faci o probă de pe acum, să vedem cam cum ţi-ar sta?


  136. 136
    Danny:

    O dai in PP-DD cu violetul. Inca sunt in putere. Raman naturel. Uite la Cosa, s-a si culcat. Cred ca-i alb la culoare.


  137. 137
    Ana:

    Neaţa!

    Sunteţi nebuni cuc! 😆


  138. 138
    Edle:

    Asa crezi, Ana?

    Eu m-am gandit ce m-am gandit si am ajuns la concluzia ca Danny e un al doilea Til Schweiger. Uite, si are si geaca:


  139. 139
    Nora:

    Da, dar n-are fular şi nici şapcă. 😆


  140. 140
    Ana:

    Hai, că sunteţi terminate după Danny. Recunoaşteţi!


  141. 141
    Nora:

    Termenate! Nu terminate! 😆


  142. 142
    Ana:

    Aşa, aşa…


  143. 143
    1Q:

    Bine v-am găsit! caută și vei găsi, bate și vei fi bătut! +++

    Melodia asta îmi dă fiori portocalii și se asociază bine cu o poză din amonte. 1000 de cuvinte nu spun mai multe ca privirea aceea și mâna făcută pumn.
    Negrul cu coc se uită galeș la pozar, pozarul e fericit că n-a rămas singur cu el (și-l cred!) ăl mai mic pare că-l urâște (tot pe pozar) din motive banale dar urăște pe toată lumea de la Kunta-Kinte-ncoa`, unii spun: hai fie, să fie, pt veșnicie; în sfârșitără, am scăpat! alții răspund la plizseiciiiiz, c-așa dai bine în orice fotografie.

    Edle, de ce am impresia că te-am mai văzut undeva? Privirea aceea..da` alexa pe unde-o fi? În cinemauichend n-am dormit deloc. Visam cu ochii deschiși. Se făcea că eram cu o bere blondă și ea cu 10 negri mititei. Colțurile-i dispăreau, unghiurile ascuțite sau obtuze formau arcuri de cerc literar. Ce-i drept îi mai scăpa câte o diagonală nesuferită doar așa, din egocentrism, să-mi facă părul vâlvoi. Mâine mă tund..


  144. 144
    Ana:

    Am ascultat-o pe toată şi m-a umplut de clorofilă.


  145. 145
    1Q:

    Ia să te declorofilez prin osmoză inversă!


  146. 146
    1Q:

    O exorcizare mică, mică?


  147. 147
    Ana:

    Nora,

    Uite, eu aşa m-aş îmbrăca mai mereu, cum sunt fetele, dar şi băieţii din clipu’ lu’ Ostamicu.


  148. 148
    Ana:

    Ostamicu,

    E luni. Tanacu nu e.


  149. 149
    1Q:

    Nu uitați de accesorii!


  150. 150
    1Q:

    Și-acum, drajii mei, după ce v-am iritat puțin pe coronamentul cerebral, acum e momentul să vă desfund aorta iar din corazon să vă fac acordeon:


  151. 151
    1Q:

    Și gata. Ne revecitim cân om putea..
    Oommmmmmmmmmmmm..mmmm..m!

    Vă pup așijderea!


  152. 152
    Ana:

    Şi noi pe tine, micule.


  153. 153
    Edle:

    1Q, repede mai fugi. Zi cu privirea. 🙂


  154. 154
    Nastasia:

    Pupăcioşilor! S-ar cuveni să înghiţiţi în sec, nu să…


  155. 155
    Ana:

    Doamne!

    La ce se gândea ea. 😳 Noi ne pupam frăţeşte. Vai, vai!


  156. 156
    Nastasia:

    Păi la ce să mă gândesc în timp ce mi se fâţâie voinicul pe schelă, la geam? La înfrăţirea între popoare?


  157. 157
    Nora:

    Nastasia, fuserăţi la cumpărături? Fu cu spor târguiala?


  158. 158
    Ana:

    Io plec. Mă ruşinai. Auzi la ea, să se uite pe sub schela omului. 😳


  159. 159
    Nastasia:

    Încă nu fuserăm, azi montează schela. Şi nu ştiu ce culoare să fie casa, că mă cert cu juniorul pe tema asta. Am dat chix cu niste draperii pe care le-am ales eu. Îs fix de culoarea căcatului uscat la soare şi spălat cu clor. Din cauza asta am interdicţie de acuma la ales culori.


  160. 160
    Ana:

    Şi poţi să zici că degeaba? 🙄


  161. 161
    Edle:

    E complicata treaba cu culorile astea. Eu mi-am comandat toata bucataria intr-o culoare care eram convinsa ca e identica cu restul mobilei, si de-abia cand mi-a terminat-o de montat am vazut ca nu prea au legatura. 🙄


  162. 162
    Nora:

    Nastasia, 😆 Nu ştiu cum arată căcatul spălat cu clor. 😆


  163. 163
    Ana:

    Mamă,

    Îl făcuşi praf. Are dreptate frate-meu. Las’ pe noi şi pe bozgor. 😉


  164. 164
    Nastasia:

    Nora, nici eu n-am ştiut până acum. Dar precis aşa trebuie să arate, ca draperiile mele.


  165. 165
    Edle:

    Oare nu se pot vopsi cu vreun spray, ceva? Eu asa m-am gandit sa fac cu ale mele. 🙄


  166. 166
    Nora:

    Mobila vrei s-o vopseşti cu spray-ul? 🙄


  167. 167
    Edle:

    😆 Nuuu, Doamne fereste! Draperiile, ca nu se mai potrivesc deloc cu ce-am ales tura asta. ( Nu-ti mai zic ca vreau sa vopsesc si lustrele, dar la asta inca ma mai gandesc. 😆 )


  168. 168
    Edle:

    As vrea sa aiba asa, un aspect de lucru vechi, antic daca se poate. 🙄


  169. 169
    Nora:

    La lustre presupun că te referi. Mai bine iei legătura cu cineva pentru antichizare. Sunt vopsele, tehnici specifice.


  170. 170
    Edle:

    Am sa ma interesez.

    Da’ canapeaua asta cum vi se pare?


  171. 171
    Ana:

    Pretenţioasă. Dac-aş fi copil, i-aş înţepa toate ţâţele. 😀 Plus că m-aş simţi ca-ntr-un muzeu.

    Mobilierul modular e perfect pentru o familie ce are copii mici şi sănătoşi, adică năzdrăvani.

    Te poţi uita la Bonaldo, Ceccotti, Baxter, Roche Bobois – să te inspiri. Să cauţi ceva asemănător, dar la preţuri omeneşti.

    Sau la nemţi de-ai tăi: Finkeldei ori Bretz.

    Tot pentru inspiraţie, poţi arunca un ochi la Thomasville, Henredon, Drexel Heritage, Maitland-Smith, pentru accesorii de mobilier, sau Christopher Guy.

    Dacă vrei să faci implozie, caută Clive Christian, însă eu ţin la viaţa ta. 🙂


  172. 172
    Edle:

    Da, e cam pretentioasa. Eu am o problema cu chestiile vechi acum. Poate-mi trece. Mobilierul modular nu prea se potriveste, nici cu mine si nici cu ce mai e prin casa.

    Copiii sunt nazdravani, dar nu distrug lucruri. Nici macar jucariile. 🙂


  173. 173
    alexa:

    nu vorbesc cu tine


  174. 174
    Ana:

    😆 😆 😆


  175. 175
    Nastasia:

    Alexa-mi aminteşte de vremea tinereţii mele. Când se lua curentu’ hodoronc-tronc.


  176. 176
    Ana:

    Mie mi s-a futut un filament de bec sâmbătă-noaptea şi s-a luat curentu’-n toată casa. Cine căuta patent şi şurubelniţă la miezu’ nopţii, să meargă la panoul de comandă al palierului s-aducă iar corentu’? Ană-ta!

    alexa n-a fost acolo, să mă susţie. 😀 Deh, sunt soacră-sa, nu mă suferă.


  177. 177
    Edle:

    Direct la el m-am dus. Hm, nici chiar asa, dar, oricum, pe-acolo. Un semi-muzeu, asa. Si vreau si un candelabru din ala cu multe cristale. 🙄

    Acu’ ma uit si la restul. Ma documentez, carevasazica.


  178. 178
    Nastasia:

    Bravo, mă mândresc cu tine! Chiuvete desfunzi? Şi io am patent şi şurubelniţă, o vreme purtam o şurubelniţa mică în geantă. Multe foloase a adus! Numa’ că se cam şoca lumea când o scoteam la iveală. Am pierdut-o. Era într-o chestie în care-mi ţineam fardurile. Şi briceag aveam, din ăla cu de toate.


  179. 179
    Ana:

    Vetrilamp, Dana. Sau, americani, Fine Art Lamps.

    Nastasie,

    Normal că desfund! Briceag am şi acum, mi l-a luat tata. Mama s-a îngrozit, tata a zis să nu fie nevoie, da’ să nu-l scot din geantă totuşi. Mă făcuşi să roşescdracu’. 🙂


  180. 180
    1Q:

    Gata. Am venit că n-am venit, n-am venit că am venit.

    Edle: ce privire! ceeee privireee! Giocondo! mi-am amintit și-am reve-ntr-un suflu de austru c-auzii pașii alexei.. pâș-scârț-pâș..-scârț.
    Nasta: corentu`nu se ia hodoronc-tronc! Se ia așa: ________________________________

    mică-mio: aida de! pt circuitul de iluminat trebuia să-ți lucreze doar o protecție calibrată la cel mult 10 A.
    Ce tablou ai? Poți lua foc!
    Ce cătai cu ălea-n tabloul palierului?
    Cu patentul nu schimbi siguranțe ci poți cel mult să tragi de urechi o sig. MPR din T.G. care scoate din circuit una din faze și ține un bloc fără e.e. Nici cu șurubelțâna..n-ai ce face. Poate un tester să verifici prezența tensiunii la sig generală de pe pailer, care cred că e calibrată la 6 A dacă filamentul becului n-a aruncat scântei ca la sudură.

    Să nu-mi spui că de la un bec a sărit siguranța la tot palierul că nu-i lucru de șagă! Ai siguranțele decalibrate fără funcționare în cascadă, adică dacă n-ai niciuna automată, ai cuie în loc de liță.

    Povestește ce-ai făcut cu patentul și cum ai adus corentu-napoi la mama!

    Nu te mai juca cu așa ceva! pe bune..


  181. 181

    filamentul ăla se fufu, Ana. ăsta e termenul corect dpdv tehnic, se fufu. 🙄


  182. 182
    Ana:

    Val,

    Cum adică se fufu? 🙄

    După ce-ai plecat tu, m-a luat somnu’. Irina şi Rada m-au lăsat în pace, dar Irina m-a trezit să închid uşa când a plecat ea s-o ia pe Zoia de la aeroport. Am închis, m-am întors în camera mea, am dat s-aprind becu’ şi zbrrrrrrrrrrrrrrrr! pe-o dugheană. M-am trezit complet, ca-n vreme de război. 😀 Bine că nu s-a trezit şi copilu’, că s-ar fi speriat, aşa urât a fufut becul ăla.


  183. 183
    Ana:

    Plamicu,

    Nu mă inerva! Cu patentu’ am dăşchis uşa tabloului de comandă comun, dăşteptule. Ptiu! C-au închis-o ăştia de-aşa manieră încât să nu fie la îndemâna copiilor s-o vânture din joacă. Acolo, n-am avut mare lucru de făcut. Mulţumesc pentru încredere. 879 de metanii mari, ca dinaintea întâistătătorului, oricare ar fi el.


  184. 184
    1Q:

    Zi! Ce ai apucat cu patentul? ce șuruburi ai mișcat?


  185. 185
    1Q:

    Pfiuu! ai lăbărțat gaura cu patentu`. Ce tablou ai? Că acolo trebuie o cheie.


  186. 186

    păi, se fufu din senin, Ana, asta-i soarta filamentelor de bec. 🙄 doar că ăsta în cauză nu se fufu destul de repede, de aia s-a dus şi siguranţa din tabloul de pe palier.


  187. 187
    1Q:

    Nicio încredere! Mie să-mi spui ce-ai făcut acolo la tablou.. hai-hai! lasă mătăniile, că e post.


  188. 188
    1Q:

    Ai schimbat lița arsă la patron? Câte lițe ai pus?


  189. 189

  190. 190
    1Q:

    Aaaa.. știu ce-ai făcut! Ai secționat nulul cu patentul prin izolație, apoi ai rupt sigiliul la contor să jumulești și acolo firul de siguranță.

    Pușcăria te mâncă! Furi corent, a?


  191. 191
    Nora:

    Mda, Năstase e eliberat.


  192. 192
    1Q:

    De parcă era închis..


  193. 193
    Ana:

    Olamicu,

    Mănânci bătaie de post, care-i mai rea decât aia de harţi. 😈

    Uitaţi ce-mi cânta bunicul meu, când eram mică:


  194. 194
    Ana:

    Val,

    Acu’ pricepui. 🙂


  195. 195
    Ana:

    Nora,

    Citii, da’ nu zic nimic, să nu se interpreteze. Nu, nici nu scriu. 😀


  196. 196
    1Q:

    Mie taica îmi cânta d`astea:
    Sunt rusoaică, mă numesc Katiușa.. si despre un tren care îl duce, îl ocolește, în cazarmă îl oprește.


  197. 197
    1Q:

    A fo prizo la ruși. Învățase să înjure bine în rusește.
    L-am întrebat dacă a omorât vreun rus sau vreun neamț.
    A zis că n-a apucat..


  198. 198
    1Q:

    A fost legionar. Spunea că era tânăr și îi plăcea cămașa.


  199. 199
    1Q:

    Mică, deci nu știi ce-ai făcut în tablou. Dacă era automată apăsai pe un boton. Atât. Nu da!


  200. 200
    1Q:

    E o siguranță de 6 A pe care va trebui s-o schimbi cu una de cel puțin 32 A. Desigur, automată, că nu te văd înlocuind lițe.


  201. 201
    Ana:

    Olamicu,

    Ba ştiu. Am mâncat siguranţa de una singură, noaptea. Nu-ţi dau liţă nici data viitoare. Normal că e automată, inginerule. Patentul mi-a trebuit numai pentru deschiderea uşii tabloului, că nu stăteam să caut şi cheia potrivită. Las’ că pe cele mai multe le am în trusa cu scule din maşină, iar maşina e împrumutată. Oricum, nu coboram nici moartă după ele, dacă o pot deschide cu patentul. Gata cu asta, că te mancurtizez!


  202. 202
    1Q:

    Mi-ai zis Plamicu! Micăăăăăăăăăăăăăăăă…


  203. 203
    1Q:

    Schimbă siguranța generală că stai pe 6A și vei avea evenimente dese cu consecințe întunecoase.


  204. 204

  205. 205
    Ana:

    Din greşeală. Scuză-mă. 😀

    O s-o schimb, când i-a veni şi ăsteia vremea. Cât draci costă una de 32A? 🙄


  206. 206
    1Q:

    sau pune 6 lițe de la Bunica.


  207. 207
    Edle:

    Gioconda, io? Mi-ai adus aminte cum m-a apucat pe mine bocitul in mijlocul Louvrului, cand am vazut-o. Daca ati mai pomenit asa ceva. La filme mai inteleg, da’ la un tablou…


  208. 208
    Ana:

    Dana,

    Vai, ce femeie sensibilă! Şi sexy, şi frumoasă, şi inteligentă… şi cum dracu’ mai era? 🙄

    Vezi că azi am agatele pe mine. E prima dată când le port: formaţie completă.


  209. 209

  210. 210
    Edle:

    Si buna la suflet dracu. 😆


  211. 211
    Ana:

    Dana,

    Mai bine. Necesitai resuscitare. 😆

    Aşa, da, şi bună la suflet. Ador oximoronul ăsta. 😳


  212. 212
    1Q:

    Edle, zâmbetul tău misterios face de rușine celebrul tablou.
    Nu mai zic de privirea tip Mechel. Și ce Ol special eram..


  213. 213
    1Q:

    Mie-mi place să dorm pe jos. Întind o plapumă..


  214. 214
    alexa:

    of, fizicianul și electricianul lu’ pește!


  215. 215
    Nora:

    Edle, îmi place mai mult asta decât aia de mai devreme.


  216. 216
    1Q:

    Lenjeria de pe pat o găsesc dimineața strânsă și mototolită sub mine.
    Dau din picioare când visez urât, alexa ar trebui să știe,
    că și ea vorbește în somn..


  217. 217
    1Q:

    V-am pupat la repezeală!

    Am fugeat, vorbim diseară!


  218. 218
    1Q:

    alexa, dormi? șșșșș..!


  219. 219

  220. 220

  221. 221
    Ana:

    Nimica toată. Să văz de unde o şi cumpăr.


  222. 222
    1Q:

    Orice mag. de Electrice.


  223. 223
    Ana:

    N-am în cartier, n-am în drum, o să rog pe cineva. Mulţumesc. Dar de ce aia nu mai e bună dintr-odată?


  224. 224
    alexa:

    mi-am amintit de discuția despre fotoni
    gata, nu mai vorbesc cu tine


  225. 225
    Edle:

    1Q, vezi ca mi-o iau in cap! 🙂


  226. 226
    Ana:

    Da’ Cosa pe unde umblă? 🙄


  227. 227
    Edle:

    Si eu ma-ntrebam mai inainte.


  228. 228
    Nora:

    O fi la cules de brebenei şi viorele.


  229. 229
    Ana:

    Păi, ce, se-nsoară? 🙄


  230. 230
    Nora:

    Nu, de ce? Ce, n-are şi el voie să fie drăgălaş din când în când? Să fie scumpic? 😆
    Zi, Cosa!


  231. 231

  232. 232
    Edle:

    Pai, n-auzisi ca e scumpic tot timpul? Are si lenjerie cu elefantei si ciupercute.


  233. 233
    Ana:

    😳

    Urât vorbeşti.


  234. 234
    Edle:

    😆 El a zis, nu eu.


  235. 235
    Nora:

    Aşa-i, Edle. Tot timpu’. 😆


  236. 236
    Edle:

    Val, scumpa mai esti la vedere! 🙂


  237. 237

    Edle, las`că tu eşti scumpă şi în realitate. 🙂


  238. 238
    Cosa Nostra:

    Să nu te mâie Dracu să pui siguranţă de 32 de amperi!


  239. 239

  240. 240

    o fi înţeles că vrei să pui siguranţă de 32A în casă, Ană. 🙄


  241. 241
    Ana:

    Păi, nu îl lămureşti tu?


  242. 242

    văd că se lămuri, tace chitic. 😆

    Cosa, mai vrei lămuriri suplimentare? 🙄


  243. 243
    Cosa Nostra:

    Uff, trebuie să vă fac desene de fiecare dată!

    Siguranţa generală e o chestie atât de sublimă încât n-ar trebui să ai acces la ea. Dacă ai, îmi dai mie o ţuică mică şi n-o să mai plăteşti curentul decât când şi cât vrea muşchiul tău. Fără nici un risc.

    Dacă totuşi ai acces la ea şi s-a ars – indiferent de motiv, înainte de a ţi se arde una dintre cele premergătoare, atunci ai o mare problemă la acele (premergătoare) siguranţe. Caz în care, dacă nu rezolvi în prealabil problema aceea, siguranţa generală trebuie lăsată la cât mai mic. 10 A e optim. Pentru a fi sigură, sigură, atunci mai bine 6A.

    Siguranţele trebuie să se ardă. Aşa îşi fac ele datoria – arzându-se. Şi de fiecare dată când se întâmplă aşa, să-i aprinzi o lumânare celui care le-a inventat.


  244. 244
    Ana:

    Tu nu bei, eu ador să plătesc facturi lunare de peste un milion, bani peşin, ‘temaş în ele. Ca să lămurim asta.

    Val,

    Descurcă-te cu el, iesplică-i ce ştii tu despre siguranţele mele. Sau ce bănuieşti, că certitudini n-avem.


  245. 245

    ai desenat perfect, Cosa. dar era de aşteptat. 😉

    siguranţa generală şi-a făcut datoria cu brio, e automată. problema e în casă, cu premergătoarele. alea sînt fuzibile necalibrate corespunzător. se rezolvă cît de curînd, stai liniştit.


  246. 246
    Cosa Nostra:

    Bravo, să nu care cumva să-i laşi săraci pe băieţii ăia cu energia. Deştepţi, sau cum le zice!
    Fii corectă, ce, haia, ta!


  247. 247

    Cosa, doar la furat să nu ne înveţi, te rog frumos. atît. în rest… 😆


  248. 248
    Cosa Nostra:

    Val_one, mă faci să roşesc (mă faci să mă-nroşesc, vorba asistentei)!


  249. 249
    Cosa Nostra:

    Vezi dacă n-ai făcut armata?! Nu se zice furat. Se zice redistribuire, sau completat.


  250. 250

    redistribuire? 🙄

    deja îmi place asistenta ta. n-ar fi cazul să treci la un nivel superior? 🙄


  251. 251
    Nastasia:

    Atunci înseamnă că nu trebe să mă ruşinez de visul meu secret. Mi-ar fi plăcut să fiu hoţ de cai.


  252. 252
    Cosa Nostra:

    ??!!


  253. 253
    Cosa Nostra:

    Uff, te-ai interpus!


  254. 254

    adică să nu mai fie doar Asistenta. 😉


  255. 255
    Nastasia:

    Scuze.


  256. 256

    ei, înţelesesem eu, Nastasie. 🙂


  257. 257
    1Q:

    Păi, ce!


  258. 258
    Cosa Nostra:

    Nu, e bine aşa, Asistenta. Aşa-i zicem şi pe aici pe acasă. Din motive de … anonimat. E o situaţie mai specială.


  259. 259
    Cosa Nostra:

    Năstăsâie, da’ câţi cai ai dus la păscut când erai mică?


  260. 260
    1Q:

    Zic şi io din auzite.
    De parcă aţi lua de bun ce borş halesc!


  261. 261
    1Q:

    Am vorbit în şoaptă să nu-mi trezesc pe alexa..


  262. 262
    Nastasia:

    N-am dus, băi, n-am dus. Da’mi place mie cântecul ăla cu “noaptea pe fulgerătură”.


  263. 263
    1Q:

    Nora:
    Am văzut In the mood for love, Big Fish, Thirst,The Others, Agora şi ultimul.. Amour.

    Văzut şi plăcut.


  264. 264
    Cosa Nostra:

    Aşa, Năstăsâie, aşa!
    Tu şi cu Nora, care a citit un roman şi i s-a pus că vânătoarea e o chestie mişto.

    Da’ aveţi farmecu vostru, să ştii!

    Ai scos apa din beci?


  265. 265
    Seva Tudose:

    buna seara,

    sunt suparata,cred ca primul computer/monitor este “busted” s-a stricat si nu pot sa mai scriu cu alphabet romanesc…si deci acum scriu de pe laptop !

    cum dracu* pot folosi eu diacriticele de pe laptop ? stie cineva?


  266. 266
    alexa:

    nu știi ce să mai faci ca să-mi atragi atenția


  267. 267
    1Q:

    Sărmâna, d-na Seva!
    Ce-are dacă scrieţi fără diacritice?


  268. 268
    1Q:

    Aici ai mare dreptate.
    Uite, chiar o să iau o pauză de 2 săptămâni. O să te faci bine? Promiţi?


  269. 269

  270. 270
    Seva Tudose:

    1Q,

    vezi tu sunt obisnuita cu tastatura modificata …acum bag dracului desteli* aiurea 😆 unde este
    } era “t” de la taran…si unde este”{” era…”I” de la inalt… 😥


  271. 271
    1Q:

    Şi trebuie să mai folos. simultan Alt+Shift pt schimbarea setarilor ro/en, nu, Val?


  272. 272
    alexa:

    îl adormi pe Vasile? promiți?


  273. 273

  274. 274
    Seva Tudose:

    Val_one#269

    multumesc frumos ptr.site,am sa intru sa vad ce pot face !


  275. 275
    Seva Tudose:

    1Q

    la primul computer da,asa era o iconita jos dreapta unde scria:romanian ori English,dadeam click si gata,computerul era setat.


  276. 276
    alexa:

    dar Vasile vrea. mi-a spus mie, că doar eu sunt Vasilica lui. e puțin retardat și surd de o ureche, are nevoie de aprobarea altora pentru orice, totuși eu îl susțin și de data asta


  277. 277
    1Q:

    Aaa, tu la Vasilică te referi. Ăl surd, ciclopul alienat..pe care-l susţii şi de data asta? Tu nu ţii post?
    Pff..adoarme-l tu!


  278. 278
    alexa:

    nu înseamnă nu. am înțeles


  279. 279
    1Q:

    Se zice am înțeles, să trăiți! da?


  280. 280
    1Q:

    S-a dus `reacu respectu`..


  281. 281
    1Q:

    A ajuns alexa să-mi vorbească nepoliticos.


  282. 282
    alexa:

    și încă nu arăt mai multă lipsă de respect ca tine. nici măcar pe aproape nu-s. e rece rece


  283. 283
    Danny:

    Haideti, mai, odata! Miscati-va mai repede, mai cu talent.


  284. 284
    1Q:

    Universuri paralelibipede.


  285. 285
    1Q:

    Noi nu ne mișcăm. Suntem statici, timpul stă în loc, pen că ne iubim, nu-i așa, alexa? Timpul nu există, e abstract.
    Ceilalți au impresia că suntem morți..unul după altu` (mai ales tu, crăcăneaua mea rece)


  286. 286
    Nora:

    1Q: oooo, dar nu pierzi timpul, văd. Mă bucur. 🙂


  287. 287
    alexa:

    crăcănat ești tu! nu vrei să nu mai vb cu mine? ai spus că două săptămâni mă lași în pace. se numără începând de azi


  288. 288
    1Q:

    Buburuza mea sălbatică,.. bosonica mea imaterială.


  289. 289
    1Q:

    Am zis și eu, ce, am dat cu paru`?

    Noraaaaa: Bune filme. Când vizionam filmul Amores mă gândeam la alexa că o înăbușeam cu perna de la prima întâlnire.


  290. 290
    Seva Tudose:

    1Q

    mai sa fie…dar voi doi chiar va iubiti…


  291. 291
    1Q:

    Rău dă tot!


  292. 292
    Seva Tudose:

    1Q

    ce-i aia’bosonica’ 🙄


  293. 293
    Nora:

    1Q: 😆 Nu merge aşa. Mai întâi trebuie să-i dai cu linguriţa supică. Alexa nu vrea şi nu vrea şi face botic.

    Cosa: nu mai minţi, c-am citit mai multe, nu doar una! 😆


  294. 294
    alexa:

    vai! eu sunt oripilată că ai spus ”întâlnire”! asta s-ar întâmpla într-un alt univers. și nici atunci nu sunt sigură.


  295. 295
    Nora:

    O fi nevasta bosonului Higgs. 🙄


  296. 296
    Nora:

    Ei, Alexa, mare lucru! Ce te mai alinţi aşa! Bei o cafea, mănânci o prăjitură, ce mare chestie?!


  297. 297
    alexa:

    să știi că se penalizează zilele de pomană


  298. 298
    1Q:

    Fără papuașa mea nici mâncarea n-are gust..


  299. 299
    Seva Tudose:

    Nora,

    vad ca vorbiti de filme,sunt pe youtube ori cum faci,ca daca nu ai enumerat o armata de filme{regizori} si cum trebuie sa fac sa le vad si eu 🙄

    stii f. multe filme europene nu sunt ‘acceptate”pe piata Americana !


  300. 300
    1Q:

    Ce pălmuță i-a dat! din dragoste, nu? ca cum aș alinta-o io p-a mea..cu o rănguțî.


  301. 301
    1Q:

    Seva:
    Să-l vezi pe Amores.


  302. 302
    alexa:

    nu vrei tu să nu mai faci pomană nu mine? să nu-mi mai mănânci pachețelele?
    pentru fiecare zi din următoarele două săpt în care amintești de mine, deși ai spus că nu o s-o faci, mai adaug două de ignorare. doar am spus că se penalizează


  303. 303
    1Q:

    În The Others, alexa era mută.


  304. 304
    Cosa Nostra:

    Nora, tu vorbeşti?!
    Voi aţi elaborat o întreagă strategie când aţi crezut că vin şi eu la film odată cu voi!


  305. 305
    Nora:

    Moamă, Cosaaa! Şi ce strategie! Nici nu visezi!


  306. 306
    1Q:

    Zici și tu, că altă treabă n-ai! Pufoșenia mea decapitată!


  307. 307
    Nora:

    Seva, nu ştiu, nu cred să fie pe Youtube. Sunt filme pe care le-am văzut în ultimii ani, nu doar recente.
    Probabil ţie cel mai comod ţi-ar fi să le închiriezi.


  308. 308
    1Q:

    Iote, băăă, ce v-ați intercalat! Nu mai poate omu` să iubească-n voie!


  309. 309
    Nora:

    Şi la urma urmei, eu nu te iubesc. Nu se compară situaţiile. Alexa, nu-i nimic rău să te duci la întâlnire cu omul iubit!


  310. 310
    Danny:

    Cum nu te misti, mai, cand vad ca dai din bice si arunci cu pistoalele dupa fete?

    Cum sa fie timpul abstract, cum sa stea in loc, cand el trece pe langa tine degeaba?

    Cum sa te iubesti, daca timpul sta in loc, cf. perceptiei tale? Iubirea se desfasoara doar in conditii de timp si spatiu.

    Cum faci tu dragoste? In vid?

    Ma-so? Invata-ti feciorul sa iubeasca in conditii normale.


  311. 311
    1Q:

    alexa, cre c-ar trebui să ne retragem la separeu.


  312. 312
    Danny:

    Nora, tu l-ai invitat pe Cosa in oras? Sa vizionati un film? Mai sa fie! Pe altcineva n-ai gasit?


  313. 313
    1Q:

    Aoleu, Daniele, se vede că tu n-ai iubit cu adevărat. Cân iubești, timpul e relativ. “Anii tai se par ca clipe, clipe dulci se par ca veacuri..”


  314. 314
    Nora:

    L-am invitat! Dar n-a venit! Mi-a tras ţeapă. Ce să fac, am stat pe un trotuar şi am plâns în braţele Anei. Adică, na, pricepi şi tu, un aşa afront!
    Şi mă-mbracasem cu hainele ăle bune! Aveam şi coc cu agrafe prin el şi-o floare la ureche.


  315. 315
    Cosa Nostra:

    Da, Nora, nu mă iubeşti, dar pe lângă cafea şi prăjitură, au aş mai fi adus o turtă, sarmale, piftii, o sticlă de tescovină, o dămijană de vin, trei cozonaci şi unşpe ştiuci afumate.
    Eu zic că se merita!


  316. 316
    Danny:

    Ia stai ca vin si eu la separeu. Vad eu despre ce e vorba………….Alexa, tu nu zici nimic? Auzi tu, separeu………….


  317. 317
    1Q:

    alexaaaaaaaaaaaa.. nu mă părăsi!


  318. 318
    Nora:

    Iote! Păi, de ce n-ai zis aşa de la-nceput? 😆


  319. 319
    Nora:

    Mai exact, ce e aia “turtă”? E cumva o chestie din mălai?


  320. 320

    pfoa, materialistule! 🙄 uite de-aia nu m-aş întîlni eu cu tine, Cosa! 😆


  321. 321
    Danny:

    Aouleu, ti-a tras teapa? Ptiu, dracia dracu’…….

    Tu nu stiai ca asta a pacalit-o si pe Svetlana?

    Zau ca nu inteleg deloc fetele astea. Fete bune si se duc cu toti derbedeii la film, apoi se plang ca sunt violate.


  322. 322
    1Q:

    A draq pernă! Aveam pistol..


  323. 323
    Nora:

    De unde dracu’, măi, Danny? Tu n-auzi că n-a venit?
    Şi cu Svetlana a făcut la fel, zici? Na, că pe asta n-am ştiut-o!


  324. 324
    alexa:

    ho! nu mai țipa după mine, cornutule! îți tot repet de atâta timp că nu mai vorbesc cu tine ca să nu intri în panică și tu ce faci?!


  325. 325
    Seva Tudose:

    gata ma duc sa cumpar stiuca afumata{nu o fi stiuca dar peste afumat este) ! imi ploua in gura !


  326. 326
    Nora:

    Seva: 😆 😆


  327. 327
    alexa:

    nu te mai iau cu binișorul! never!


  328. 328
    1Q:

    Cum ce fac, coropișnița mea vesperală? Fac pe mine..să mă înțeleg cu tine!


  329. 329
    Danny:

    Verzelus, tu vrei sa te iubesc si pe tine, numai pentru a-ti demonstra cum se iubeste, si cum timpul se dilata precum fiorii dragostei ce trec prin vine? Iar martora sa fie Alexa?


  330. 330

  331. 331
    Cosa Nostra:

    Adică cum, Val_one, ai vrea să vin la întâlnire cu mâna goală?! Hm!
    Crecă şi consumaţia ai fi vrut ne-o plătim fiecare!
    Bă, cu una ca tine să te tot duci la întâlniri.

    Pe mine, ultima întâlnire cu o fată de pe Pandora’s m-a costat două mii de euro. Fără mişto!


  332. 332
    Cosa Nostra:

    Nora, nu te mai da orăşeancă. Vrei să spui că nu ştii ce-i minunata turtă?!


  333. 333
    1Q:

    Nu, Dănuț, nu! Nu vreau swing. Nu fi invidios pe norocul meu!


  334. 334
    Danny:

    Nora, sper ca data viitoare sa nu mai accepti propunerile indecente ale lui Cosa.

    Mai, nu l-oi intalni eu pe asta vreodata?

    Ia zi, Nora, arata la 52 ani?


  335. 335

    da, Cosa, inima trebuie sa fie plină, nu mîna. 🙄

    acu, dacă ţie-ţi plac profitoarele, treaba ta! 😆


  336. 336
    alexa:

    să ne retragem unde? de acord, dar separat. se poate?


  337. 337
    Danny:

    Mai, ce vrajeli baga asta pe aici. 2000 de euro l-a costat o fata de pe Pandora’s, ha!

    Mai vii cu minciuni d-astea, agricultorule?

    Fetelor, aveti timp sa-l credeti pe Cosa?


  338. 338
    Danny:

    Alexa? Separat in separeu, draga. Da, se poate.


  339. 339
    Nora:

    Chiar nu ştiu, Cosa. Oi fi mâncat, dar nu ţin minte.


  340. 340
    1Q:

    Sigur că da, buturuga unchiului. Ca Mihai Viteazu. Te poți retrage separat.


  341. 341
    Nora:

    Arată foarte bine, Danny. Să vezi la el privire ucigătoare de balauri.


  342. 342
    1Q:

    Ca mine cu Vasilică. Unul discret și celălalt țanțoș..


  343. 343

  344. 344
    Cosa Nostra:

    Val_one, ai dreptate (mi se confirmă în zilele astea), dar sunt lucruri distincte. Tu te bucuri de inimă, iar eu mă mai bucur şi de bucuria ta. Ei, bucuria asta, la fiecare se provoacă altfel.
    Şi nu, fata nu m-a condiţionat. Ea a acceptat întâlnirea fără să ştie ce vom face. Şi nici eu nu ştiam. A decurs.

    Pe de altă parte, o doamnă trebuie să ştie să accepte cadouri fără să pară materialistă. Cadourile pot fi bucuria celui care le oferă.

    Dar ştii ce, lasă-le naibii de presupuneri. Întâlneşte-te tu cu mine, apoi vezi ce şi cum a fost. Nu-i mai corect aşa?!


  345. 345
    Danny:

    Privire ucigatoare de balauri la Cosa? Ha! L-ai si gasit. Cum s-o aiba asa, cand el e balaurul? El este cel ucis, iar acum bantuie ca o fantoma pe aci.


  346. 346
    Danny:

    Na, acum se da la Valonash.


  347. 347

    prea tîrziu, Cosa! şi, totodată, prea devreme. mult prea devreme. 🙂


  348. 348
    Danny:

    Mda, prea devreme pentru Cosa. Pe la vreo 70 ani……………


  349. 349
    Seva Tudose:

    Cosa#331

    hai ma ce vrei sa cada pe spate toate fetele ? Zau ca nu te recunosc…la altii cu varsta se mai duc “pohtele”…tu parca ai pe necuratul in tine !

    Si de ce trebuia sa ne spui ca gagica era de pe Pandora ?
    Vezi,Nora….cosa ca editor are voie sa mentioneze…mai avea un punct si ne spunea si cine… numele….

    hai ca nu te cred cosa ! Cine fu ‘fericita”ca eu d-abia fac 2000 euro pe luna ! bai esti tare’n vana !


  350. 350
    Cosa Nostra:

    Nora, faci mişto de mine?! Vezi, dacă-s fraier?!


  351. 351
    Seva Tudose:

    si nu ai spus,cei 2000 de euro pe zi,ori ‘one term” ?


  352. 352
    Cosa Nostra:

    Seva, ce, naiba, ai?!

    Am spus că era de pe Pandora’s ca să se observe similitudinea. Înţelegi?! Şi stai liniştită că nu i-aş fi dat numele – cu toate că ei i s-ar rupe dacă aş face-o. Chiar am vorbit despre asta cu ea.

    Tu faci două mii de euro pe lună pentru că munceşti, de aia. Nu ştii vorba jidanilor: nu pot, bă, să muncesc, că dac-aş munci, n-aş mai avea timp să fac bani.

    Pe de altă parte, tu nu sesizezi ce am spus. Dar nu mă mir – în cazul tău. Întâlnirea m-a costat, nu fata, da?!


  353. 353

  354. 354
    Cosa Nostra:

    Sevă, fără nicio legătură cu astea, vrei să-ţi trimit poză cu mine?


  355. 355
    Nora:

    Cosa: io? Să fac io mişto de tine?

    Danny: treaba ta dacă nu mă crezi.


  356. 356
    Cosa Nostra:

    Lasă că ştii tu la ce mă refer! La poză!


  357. 357
    Nora:

    Ce dracu’ ai, nu mai ştii de glumă? Aia cu balaurii era din repertoriul danny-esc. N-aş face niciun fel de menţiune “reală”.


  358. 358
    Danny:

    Si ce daca faci misto de Cosa? Toata lumea trebuie sa faca misto de el.

    Acum iar trimite poze tuturor. Numai gura e de el.


  359. 359
    Cosa Nostra:

    Exact! Ai spus-o la modul ironic!
    Da’ las-o naibii, stăm să ne cramponăm de interpretări?!


  360. 360
    Cosa Nostra:

    Sevă, îmi spui mie ce film vrei să vezi şi ţi-l trimit eu. Foarte simplu şi rapid.


  361. 361
    Cosa Nostra:

    Danny-escian!


  362. 362
    Nora:

    Scuză-măăăă! 😆


  363. 363
    Morringain:

    Salutare, copilasi!

    Seva, tot raul spre bine, bine ca si-a gasit pe cineva baiatul tau care o sa le fie mama celor mici, daca cea adevarata nu a fost in stare. Si da, am mai auzit de relatii bune in gineri/nurori si socri dupa divort. Cred ca sunt si ei dezamagiti dupa o viata intreaga de eforturi sa vada ca nu s-a ales nimic din munca lor. Sper sa nu ajung niciodata in situatia lor.

    In rest, n-am stat sa citesc tot, sper ca sunteti toti bine si voiosi 🙂 vazui din ultimele comentarii ca 1Q si Alexa tot porumbei sunt 🙂

    va pun ultimul film pe care l-am vazut. mi-a placut, si nu doar din cauza de sabii de samurai 🙂


  364. 364
    Danny:

    Eu ar trebui sa te scuz, nu Cosa. Simteam eu ca suna prea sec. Data viitoare sa nu mai gresesti.


  365. 365
    Danny:

    Salutare, englezoaico! Acum hai sa ne uitam la film.


  366. 366
    Cosa Nostra:

    Da, lumea nu s-a spurcat de tot. Astăzi am primit un costum foarte mişto. O confirmare.

    Am un văr prin alianţă. L-am cam crescut. L-am ţinut după mine până prin ´90, după care a plecat în Spania. Pe scurt, a ajuns foarte tare. Acum are patru hoteluri în Mamaia. Ne-am cam certat acum zece ani şi n-am mai vorbit.
    Ştiam că ştie de mama şi de situaţia mea mai specială din momentele astea.
    Aseară am primit pachetul. Ştie ce port (că aşa poartă şi el – după mine).

    Pentru că sunt mai mare eu, pasul trebuia să-l facă el. Şi l-a făcut. Da, lumea nu s-a spurcat de tot!


  367. 367
    Seva Tudose:

    Cosa,

    ultimile cuvinte vorbesc de la sine”intalnirea m-a costat ,nu fata”….mare smecher esti ! te-ai deplasat cu avion/hotel de 5 stele,costum nou/pantofi/bijuterii/ceas Rolex ?

    vai Cosa,daca ar stii ea ce ai spus ? INTALNIREA M-A COSTAT,NU FATA !

    vai daca eu as auzi asemenea vorbe de la un barbat,fie ca relatia a fost de scurta durata…dupa aceste vorbe imi dau seama ce fel de om/character ai…mi-as fi tras mii de palme cu ce mojic m-am incurcat…fara finete 😥

    dar nici eu nu m-a mir, in speta cazul tau !


  368. 368
    Cosa Nostra:

    Avion, hotel, Rolex?!
    Seva, am zis două mii, nu douăzeci de mii, ce naiba!


  369. 369
    Morringain:

    Eu stau si ma intreb pe ce naiba ai cheltuit doua mii de euro. Si unchiul ala bastan cheltuia, dar ale lui nu erau decat dame de consumatie, ca la cat e de urat, nu avea sanse la altceva.


  370. 370
    Seva Tudose:

    Morringain

    multumesc frumos !


  371. 371
    Cosa Nostra:

    Morringain, o veste proastă: Nu toţi bărbaţii cheltuiesc pentru a compensa o lipsă.
    Unei femei (exceptând-o pe Nora) trebuie să-i creezi mediul şi starea în care să se simtă relaxată, în siguranţă şi apreciată. Dar e greu de înţeles pentru tine. Tu ai avut o copilărie nefericită. Probabil ai avut şi pojar, aşa că …


  372. 372
    Morringain:

    Cu placere, Seva!


  373. 373
    Cosa Nostra:

    Din toate astea deduc că voi n-aţi întâlnit nici un arab.


  374. 374
    Morringain:

    @Cosa: n-am zis ca ai cheltuit ca sa compensezi ceva, pur si simplu nu-mi pot inchipui cum sa cheltui 2000 de euro pe o intalnire. Sincer, nu cred ca exista femeie care sa merite atata. Ma rog, bine ca nu-s barbat. Si da, sunt o zgarcita, dar nu cred ca are legatura cu copilaria nefericita. Sigur ca am avut si pojar, am niste urme pe fata de toata frumusetea 😀


  375. 375
    Morringain:

    @Cosa: am intalnit. Un seic din Dubai. Nu te gandi la prostii, nu se uita ala la o urata ca mine. Si nici eu la el, oricati bani ar fi avut. Eram la scoala impreuna. Tipul era manierat, educat destul incat sa-si tina parerile pentru el, si da, cheltuia mult cu anturajul. Cum eu n-as face niciodata, nici sa am tot atati bani cat el. N-am nevoie 🙂


  376. 376
    Seva Tudose:

    Morringain#363

    pai eu nu stiu japoneza,nu ai filmul titrat in engleza !


  377. 377
    Morringain:

    Seva, ba da, e subtitrat. Du-te pe CC si alege engleza.


  378. 378
    Cosa Nostra:

    Sincer, nu cred ca exista femeie care sa merite atata.
    Uau!
    Morringain, pentru tine nu, dar pentru mine, femeile cu care an avut relaţii serioase – şi nu numai, n-au preţ.

    Băi, dar mă exasperaţi. Poate o pun să scrie un articol despre întâlnirea noastră. Mă rog, asta dacă mai dau de ea.

    Şi cum să nu coste atâta o întâlnire?! Nu era a douăsprezecea întâlnire, Morringain, era prima.


  379. 379
    Morringain:

    Seva, ba da, e subtitrat. Du-te pe CC si alege engleza. Dar pentru asta du-te pe youtube, ca aici CC-ul vad ca nu se vede.


  380. 380
    Morringain:

    @Cosa: asta e, depinde de gusturi, tu oi fi mana larga. Eu nu-s. Si oi fi si foarte meschina. Si mai am si obiceiul prost sa-mi platesc partea 😀


  381. 381
    Nora:

    Ba mie nu mi se pare deloc incredibilă suma.
    Şi da, îmi plac oamenii generoşi, indiferent de sex. Dacă aş fi bogată, fix ca un şeic m-aş purta şi eu. Mi-aş îneca prietenii şi fiinţele dragi în daruri. Iar un bărbat zgârcit e o catastrofă.
    Cosa, nu ştiu ce zici tu acolo cu “exceptând-o pe Nora”. Mă rog, am o bănuială, dacă e adevărată, n-ai priceput nimic.


  382. 382
    junghiul:

    Dacă o întâlnire ar trebui să aibe loc în Noua Zeelandă, doar biletul de avion dus intors ar costa 1318 Euro.

    Nu înțeleg ce vă minunați atâta!


  383. 383
    Cosa Nostra:

    Ba am priceput!


  384. 384
    Cosa Nostra:

    Păi, spune-mi tu, Nora, dacă n-am priceput!


  385. 385
    Edle:

    Cosa, zi cu arabii, ca nu stiu.


  386. 386
    Morringain:

    @Nora: eu m-as simti dracu datoare. Si urasc sa ma simt datoare 😀 Ah, sa nu mai zic ca urasc cadourile. Si sa le fac (nu ma pricep sa le aleg), si sa le primesc. Acasa am conventie. Nimeni nu-mi ia nimic, ca iese cu scandal. Cum a iesit de Sf. Valentin cand colocatarul mi-a luat flori. Cardurile lui sunt acum in geanta mea, va dati seama 😀


  387. 387
    Nora:

    Şi dacă e s-o luăm pe meritat, dacă se pune problema în felul ăsta, merit 2000 şi merit şi de o mie de ori mai mult! 😆 Cu lipsa de modestie aferentă. Şi nu doar eu, ci orice femeie iubită. Sigur, nu e o condiţie necesară absolut deloc. Dar n-aş putea spune niciodată, dacă cineva îmi face un cadou şi ştiu că nu şi-a amanetat un rinichi, deci, ştiu că pentru el nu e un efort colosal, să spun “vai, dar nu merit eu atât!”.

    Edle: probabil vrea să spună că arabii sunt incredibil de darnici.


  388. 388
    Edle:

    Asta am inteles. Da’ sa povesteasca. Vreau sa stiu ce si cum. 😀


  389. 389
    Nora:

    Morringain, de ce te-ai supărat că ţi-a luat flori? Jesus, sucită femeie!
    Mie-mi place şi să primesc, şi să dăruiesc! E una dintre cele mai mari bucurii. Încă sunt ca un copil în ajun de Crăciun când despachetez ceva, orice. De-asta eu nu sunt ca alte femei, eu nu fac “sugestii”. Mie-mi place să fiu surprinsă, oricât de clişeistic ar suna. Şi-mi place că şi-a bătut capul, că şi-a imaginat ce mă prinde şi ce nu, ce obiecte mi se potrivesc şi care, nu.

    Da, n-aş ieşi cu unul prima oară şi n-aş accepta să achite el 2000 de euro, zdrang! Dar altfel…

    Oricum, aşa cum am zis deja, un bărbat zgârcit e cel mai teribil “turn off”. De obicei, nu e singura meteahnă, vine la pachet cu altele. 😀


  390. 390
    Morringain:

    @Nora: sunt darnici arabii, pentru ca asa arata cat sunt de bogati. Chestie culturala. Dar eu cam prefer sa nu am de a face cu ei, si nu din cauza darurilor. Au un sentiment de superioritate (mai ales cei bogati) si te privesc cu un fel de mila amestecata cu scarba. Am avut multi colegi de genul asta. Toti imbogatiti de petrol. Culmea, nu e o superioritate derivata din motive religioase. La fel ii privesc si pe pakistanezi, turci, sau mai stiu ce cu mai putini bani decat ei.


  391. 391
    Edle:

    2000 de euro e ok. Da’ nu m-ar fi deranjat sa fi fost mai mult. 😆


  392. 392
    Nora:

    Morringain, ostentaţia e de prost-gust mereu.


  393. 393
    Nora:

    Ah, şi uite. O chestie care nu mi-ar plăcea şi pe care unele o practică foarte dezinvolt. Ieşitul la cumpărături cu cardul lui. Adică el stă după curul ei prin magazine, ea probează haine, pantofi, bijuterii, el scoate doar cardul la casă.

    Mi se pare crunt de umilitor! Urât, urât!


  394. 394
    Morringain:

    @Nora: pentru ca imi place sa imi aleg singura ce-mi iau. In general nu-mi plac florile taiate, ci alea vii. Iar buchetul asta era cam ca o varza. Nu era urat, dar na, nu-l vroiam, ii si spusesem.

    http://sphotos-h.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-ash3/p206x206/19706_10200344448801108_713492318_n.jpg


  395. 395
    Nora:

    Pe scurt, chestia cu generozitatea şi cadourile trebuie făcută cu mult tact şi după nişte uzanţe. Mi-e greu să vă explic, dar în capul meu sunt foarte clare. 😆
    E foarte subţire limita între a te simţi răsfăţată şi a te simţi cumpărată. Puţini o ştiu.


  396. 396
    Nora:

    Of, Morringain. Deci, l-ai prevenit! 😆


  397. 397
    Edle:

    Pai, poate sa ia o pauza de cafea si sa-i dea ei cardul. Eu asa am vazut ca se practica prin Italia. 🙄


  398. 398
    Morringain:

    @Nora: mda. Eu fac cumparaturile online, si doar de pe cardul meu, m-as simti ca naiba sa cheltui si 5 lire de pe al lui.


  399. 399
    Cosa Nostra:

    Dana, ce să povestesc?! Toată facultatea am trăit printre ei. Le-am „făcut cunoştinţă” cu fete – studente. Îi ştiu foarte bine. Oferă tot. Bani şi suflet. N-au limită. Dar nu pot fi prostiţi. Simt profitoarele – vorba lu’ Val şi nu se încurcă cu ele.

    Morringain, nu ştiu printre ce oameni ai trăit tu, dar lucrurile pot fi şi altfel. O să scriu acum un comentariu să-ţi arăt şi o altă faţă a lumii.


  400. 400
    Cosa Nostra:

    Da, n-aş ieşi cu unul prima oară şi n-aş accepta să achite el 2000 de euro, zdrang!

    Lucrurile nu se întâmplă, Nora, aşa. Zdrang. Chiar dacă e prima oară.
    Băi, cred că vă povestesc, pentru că altfel se înţelege greşit în detrimentul ei.


  401. 401
    Morringain:

    @Cosa: erau colegi de la master. In general oameni care isi cumparau notele cu sponsorizari si pe care ii interesa doar hartia, sa se poata lauda ca au studiat in Anglia 🙂 Dap, se intampla si aici 🙂 Poate pe vremea ta era altfel. Oricum nu te obosi, imi permit si eu sa fiu rasista si sa nu-i plac. Apropo, o prietena m-a acuzat ca sunt rasista. Ea, neagra, imi spunea ca s-a futut doar cu albi (o singura exceptie, un negru, care i s-a parut prea animal). Ca nu-i plac barbatii negri. Si i-am spus ca nici mie nu-mi plac si ca nu o sa ma prinda nimeni niciodata cu unul. Si asa m-am ales cu acuzatia draguta 😀


  402. 402
    Edle:

    Morringain, cum dracu’ sa te simti naspa ca-i cheltuiesti banii sotului tau? Eu chestia asta nu prea o inteleg. Explicati-mi, va rog.

    Banii unuia nu sunt si ai celuilalt? Sau cum?


  403. 403
    Nora:

    Nu e vorba neapărat că e cardul lui, e gestul ăla, e estetica, e… nu ştiu să explic, dar nu-mi place.

    Edle: mai bine aşa. 😀

    V-am povestit de ăla cu apa minerală?
    O cunoştinţă are un angajat. Cam de-o seamă cu mine, constituia motivul de amuzant zilnic la ei în firmă.
    E, cum să zic eu, chintesenţa omului de care poţi face mişto.
    1. Ipohondru. I-au zugrăvit camera şi zicea că n-au făcut bine, că n-au spălat pereţii cu nu ştiu ce, că sigur sunt mulţi microbi rămaşi în pereţi. 😯 Una-două, se ducea la doctor.
    2. Stă cu maică-sa. Îşi spală maşina în faţa blocului câte 3 ore.
    3. Zgârcit până la cer. Îşi luase maşină şi nu dădea drumul la aer că măreşte consumul! Nu ieşea niciodată niciunde, nu cheltuia un leu, îi strângea pe toţi.
    4. Virgin. Sau, mă rog, aşa îl suspectau ăştia după ce l-au prins că-şi inventase întâlniri şi partenere.

    Ei, în sfârşit, cum-necum, vine într-o zi cu vestea că pleacă la mare în weekend, că şi-a găsit o gagică! Ăştia nu l-au crezut, credeau că minte, ca de obicei. Nu minţea.
    Trece weekendul, se-ntoarce supărat nevoie mare. Îi dăduse aia papucii. De fapt, din ce-au dedus ăştia, aia a văzut ce hram poartă şi nu prea l-a mai băgat în seamă. El a insistat, iar aia i-a spus că ea e un spirit mai independent şi nu vrea o relaţie aşa, sufocantă. 😆 Care credeţi că a fost replica lui când comenta întâmplarea: “Cum adică?! Eu i-am luat pizza, i-am luat apă minerală şi ea vrea să fie independentă?!”. 😆 😆


  404. 404
    Morringain:

    @Edle: pentru ca ii respect munca. Si pentru ca stiu cat de putin se indura sa cheltuie pentru el (exceptand tampitele de tigari de care nu se poate lasa), practic il fortez sa isi cumpere haine. Si pentru ca am mandria mea, ca sa am ceva ce-mi place muncesc (bine, nu doar pentru asta).


  405. 405
    Nora:

    Cosa, stai liniştit. Nu judec pe nimeni. Eu vorbesc doar în dreptul meu, cum simt eu lucrurile. Şi oricum, ce contează, nu ştim despre cine e vorba.


  406. 406
    Edle:

    Nora, vai! 😆


  407. 407
    Cosa Nostra:

    Morringain,
    prin ´98 am întâlnit o fată. Am mers în grup la o acţiune şi era şi ea. Am avut o relaţie de o săptămână. De atunci nici prin telefon n-am mai vorbit. Eu nu mai ştiam nimic de ea, ea mai auzea de mine de pe la diverşi. Femeie fiind era mai curioasă.

    Acum un an, deci după aproape paisprezece ani, ne-am întâlnit întâmplător. Am sta undeva de vorbă cam o oră. I-am spus de necazurile mele (care, în ultimii doi ani, au venit ca sunate cu goarna). Era căsătorită, avea doi copii. Profesoară.
    Nu mai intru în detaliu. I-am spus că îmi trebuie repede douăzeci de mii de euro. Iar nu mai intru în detalii. A treia zi mi-a dat optâşpe mii. A pus-o pe soră-sa să ia credit (fiind căsătorită, trebuia să aducă girul soţului care n-ar fi acceptat, ba mai mult, probabil ar fi alungat-o şi de acasă), ea urmând să plătească ratele.
    Mi i-a dat fără ezitare. Fără gajuri, semnături, notar, jurăminte. Pur şi simplu mă ştia.

    Ai face; Morringain, pentru cineva aşa ceva? Ai avut un bărbat în viaţa ta căruia să-i dai atâţia bani (şi cu implicarea altora) doar după ce l-ai cunoscut o săptămână, cu mulţi ani în urmă?!

    Ei, vezi?! Lumea şi oamenii pot fi altfel!


  408. 408
    Edle:

    Morringain, inseamna ca eu nu am mandrie deloc. Banii lui B. sunt de fapt ai mei si ai copiilor.


  409. 409
    Edle:

    Bine, hai ca-i mai cumpar si lui cate ceva, nu-s chiar asa naspa! 😀


  410. 410
    Morringain:

    @Cosa: nu, nu as face asa ceva pentru nimeni niciodata. Si nici pentru mine nu as cere. In absolut nicio situatie. Mi-as vinde un rinichi daca as avea nevoie, dar nu as cere nici cu imprumut de la un cunoscut. Si am rude milionari in Euro.

    @Edle: fiecare face asa cum crede de cuviinta. Eu vorbeam de cazul meu.


  411. 411
    Nora:

    Edle: Da, între noi, a ajuns deja mitologică. “I-am luat pizza, i-am luat apă minerală, şi ea vrea să fie independentă!”. Trebuie să-l şi vezi. Un soi de Screech, dacă-l mai ţineţi minte pe ăla din Salvaţi de clopoţel.


  412. 412
    Morringain:

    Ah, si sa stii ca am avut perioade in care nu am avut bani pentru ca nu am gasit de munca (in Italia cam greu pentru o romanca, mai ales ca eu sunt si tampita si nu-s in stare sa pup in fund pe nimeni). M-am simtit groaznic si am stat fara sa cheltui. Maica-mea ma lua normal de foanfa.


  413. 413
    Morringain:

    Si sa inchei, Edle, nu-s genul de nevasta. Pentru ca o nevasta reuseste sa cladeasca ceva comun. Eu nu pot nici sa ma tai cu ceara. S-a pus problema, candva demult, sa merg acasa la un barbat cu care cica ma conversam. I-am zis ca nu. Si ca nici nu o sa stam in veci in aceeasi casa. Eu la mine acasa, el la a lui. Acum stau de nevoie, na, un copil nu se creste decat intr-o singura casa. Dar n-ai idee cat ma raca chestia asta. Si nu pentru ca nu ar merge lucrurile bine. Asta mi-s, ciudata 😀


  414. 414
    Cosa Nostra:

    Morringain, în ce, pula mea, de limbă scriu eu aici?!
    Băi, dacă aţi înţeles altceva să-mi spuneţi. Eu nu i-am cerut ei bani. Eu i-am spus despre mine. Ea s-a oferit. Nu puteam fi atât de tâmpit încât să-i cer unei profesoare o astfel de sumă. O bănuiam că o dau banii afară din casă, cât de poet mă crezi?


  415. 415
    Nora:

    Am priceput, Cosa, am priceput.


  416. 416
    Morringain:

    @Cosa: n-am inteles gresit, am zis cum as face eu (mai bine zis nu as face). Nici macar nu as deschide subiectul sa spun ca am nevoie. Si si daca cineva ar afla si mi i-ar oferi, nu as accepta in veci. Uite, sa-ti dau exemplu. Eram la Salerno, la vreo doua saptamani dupa ce am ajuns banii de acasa mi s-au terminat. De acasa pana la scoala 15 km. Imi facusem deja un prieten, care avea masina. Una din romancele cu care stateam isi facuse si ea un prieten. Ea si cu cealalta i-au spus respectivului si au mers cu masina. Eu am preferat sa merg pe jos. Oricum era trotuar si era frumos de mers. E drept ca mi-am luat o gramada de fluieraturi pe drum (habar n-aveam eu de fetele strazii pe vremea aia, si oricum nu era ora obisnuita).


  417. 417
    Edle:

    Cosa, dupa o saptamana, nu, da’ daca te-as fi cunoscut un pic mai bine, tot ce-i posibil. O singura data a fost vorba de un imprumut mare si n-am ezitat o secunda. Bine, si fata aia facuse multe pentru mine.


  418. 418
    Morringain:

    Deci stai linistit, nu incercam sa te atac sau judec. Ca la cat sunt de cusurgie eu, oricum nu are sanse nimeni sa iasa bine la evaluare 😀 Noroc ca ma abtin 🙂


  419. 419
    Cosa Nostra:

    Amărâtu ăla trebuie să fie foarte disperat să continue să stea cu tine. Fără mişto! Îl compătimesc.
    Dar mai ştii, poate o vedea el ceva la tine. Eşti foarte bună de pulă, sau compensezi prin altceva?!


  420. 420
    Morringain:

    @Cosa: nu-s. Da el era programat sa fie fata. Si asa il banui ca ar fi fost un homo de succes 😀


  421. 421
    Cosa Nostra:

    Da, Edle. Eu tot mai vreau să cred că asta e lumea.


  422. 422
    Cosa Nostra:

    Eşti nebună la cap!


  423. 423
    Morringain:

    Ah, ca uitai sa precizez. Nu ne sosisera banii de bursa, ca BCR-ul a considerat ca nu e o idee rea sa tina banii aia un pic mai mult in propriile buzunare decat era nevoie. De atunci n-am mai vrut sa aud de ei 😀


  424. 424
    Morringain:

    Ete tranc, Cosa, ce dracu, ai descoperit si tu, dupa vreo trei ani, apa calda 😀


  425. 425
    Morringain:

    In cu totul alt subiect, zic bogdaproste (vorba vine, nu va ganditi ca m-a lovit ceva in ultima vreme) ca nu m-am facut ziarist sa scriu articole/editoriale din astea: http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/cipru-si-panica-sri-presedintia-free-nastase-91345.html


  426. 426
    Nora:

    Morringain, ce vor să facă în Cipru e o mizerie.


  427. 427
    Cosa Nostra:

    Morringain, explică-mi şi mie aşa, mai ca la proşti, al treilea postulat al teoriei celulare.


  428. 428
    Cosa Nostra:

    Ca să nu mai cauţi pe gugăl, postulat: o celulă vie nu poate să apară decât dintr-o altă celulă vie.


  429. 429
    Nora:

    Of, mă duc! Prea târziu pentru postulate în cazul meu!
    Postulare plăcută în continuare! 😆


  430. 430
    Morringain:

    Cosa, ma confunzi cu vreun biolog cumva? Daca nu ma insel (si uitandu-ma pe wiki) spune ca toate celulele vin din alte celule vii. Daca tu tragi concluzia de aici ca exista vreun mnezau, e treaba ta. Pe mine ma lasa rece chestia asta. Tot asa cum ma lasa rece ca in Botswana exista nu stiu cati locuitori.


  431. 431
    Edle:

    Interesant e ce-o sa se-ntample la noi si ce-o sa mai fie cu euro dupa toata chestia asta. Om vedea.


  432. 432
    Morringain:

    Noapte buna, Nora! 🙂

    Edle, sper sa pice Euro. Si sa termine dracu cu toata sandramaua asta de Uniune. Daca o pastrau la nivelul anilor 90, introducand si alte tari ca sa permita miscarea de populatie si marfuri era o chestie. Asa cum e imi pare o inchisoare condusa de niste functionarei pe care nu-i alege nimeni.


  433. 433
    Edle:

    Nu stiu ce sa zic. Daca pica euro e cam dezastru, Morringain. Pentru toata lumea.


  434. 434
    Morringain:

    Edle, poate. Spun si eu ca mi-ar placea o lume fara UE, n-am voie sa-mi exprim dorintele? 🙂

    Apropo de dorinte catastrofale, in liceu aveam un coleg de clasa cu care, dupa multe insistente (mai ales de-alea maica-mii careia ii placea), am iesit o data in Crang. Si baiatul ala, probabil convins ca, gata, m-a cucerit incepe sa-mi spuna cum ar arata lumea ideala dupa el. Pe scurt, alesese un numar (ingrijorator de mare, cam 90 din glob) de natiuni dupa el inutile. Si pe care si le dorea anihilate cu bomba atomica. Aici m-am dovedit si eu o data in viata normala, l-am trimis la dracu si nu am mai schimbat cu el o vorba tot restul liceului. Adica vreo trei ani 🙂


  435. 435

  436. 436
    Raj lt.rez.:

    Dra Nora: ati banat pe careva ? Io militez pentru libera exprimare. Chiar si pentru stangul de exprimare a lu goco. Dna Edle e uratica foc…


  437. 437
    Raj lt.rez.:

    Dhomnu Danny: v-am vazut in poza sunteti fotogenic. Ma bucur ca nu sunteti grasan Sunteti thocmai bun de luat la pizda, daca pot sa zic asa… Drei Nora ii place de dv., dar nu recunoaste. Deh, olteanca mandra. Si Dnei Ana ii place, dar e targovisteanca mandra, nu va recunoaste nicicand… Voiam sa stiu daca-i Banat Gocu, ca sa stiu daca pot sa mai zic: gocu boul, gocu, prostu, gocu betivanu, gocu ipotentu, gocu ochi urati, gocu buze tuguiate, gocu nas mare…


  438. 438
    Nora:

    Nu e bannat, Raj.


  439. 439
    Raj lt.rez.:

    Dna Morri: pentru ca nici dv. nu agreati euro, zona euro, UE, va declar iubire vesnica. Inca cineva care zudeca,,, ca mine. Io nu declar iubire vesnica oricui… ……….. Dna Edle, chiar sunteti frumusica foc. Daca nu erati, nu ziceam nica. Nu puteam sa va ofensez. Pentru ca nu vreau sa va fut, va rog sa ma credeti ca spun adevarul.


  440. 440
    Raj lt.rez.:

    Felicitari , Dra Nora. Sunteti o frumoasa pe bucati.


  441. 441
    Raj lt.rez.:

    Domnu Nastase e liber…


  442. 442
    Jaco Pastorul:

    Morringain, tu cand spui ca vrei sa se termine sandramaua UE, o spui in gluma sau doar asa, pentru ca e la moda acum, ca e USL-ul la putere?

    De la tine, am oarecare pretentii, pentru ca tu, care ai studiat atata istorie, ma gandesc ca stii ca nu avem alta alternativa decat Rusia. Independenti, nu putem fi.
    Si ma mira nespus ca tu gandesti asa, in timp ce traiesti si mananci paine europeana. Te-ai gandit putin, cam care ar fi standardul tau de viata intr-o Romanie inchisa inspre vest si cu rusii calare pe economie?


  443. 443
    Cosa Nostra:

    Altu!


  444. 444
    Edle:

    Eu nu ma-nnebunesc neaparat dupa zona euro, dar la ce scenarii am citit in ultima vreme, permiteti-mi sa ma cam ingrijorez.


  445. 445
    Edle:

    Raj, hotaraste-te: ori, ori! 🙂


  446. 446
    Cosa Nostra:

    Postulatul al III-lea al teoriei celulare:
    o celulă vie nu poate să apară decât dintr-o altă celulă vie.

    Morringain:
    Daca tu tragi concluzia de aici ca exista vreun mnezau, e treaba ta. Pe mine ma lasa rece chestia asta. Tot asa cum ma lasa rece ca in Botswana exista nu stiu cati locuitori.


  447. 447
    Raj lt.rez.:

    Dna Edle: sunteti frumoasa si grea de cap. Eu cand am zis ca sunteti frumoasa, am zis adevarrul. Si ca sa intaresc cele afirmate, ca sa nu par dulcegaros, am zis ca nu vreau sa va fut, adeca ca, afirmatia e dezinteresata. Normal ca as dori sa va fut, penca is normal la cap. In ordine aleatorie , in gand as vrea sa le fut si pe Dra Nora sau Dna Ana, ca le-am vazut pozele si-s femei frumoase. Ce barbat nu si-ar dori sa le futa ? N-am zis de Dna Nasta ca as vrea sa o fut, penca nu stiu cum arata. Prezenta postare, n-as dori sa fie luata ca un afrontu. Eu scriu in numele tuturor barbatilor sanatosi la cap si la trup… Nu as putea sa o fut pe Dra Val penca e mai mica decat fi-mea din prima casnicie. Ar fi ca cum mi-as fute fiica, Doamne iarta-ma, apara-ma si pazeste-ma.


  448. 448

  449. 449
    Raj lt.rez.:

    Sarantocii aia de elvetieni nu-s in UE, d`aia nu le ies pasentele. Din puntu meu de vedere, UE e o facatura, la fel si femeiul. Agreez parte din valorile si mentalitatea accidentale.


  450. 450
    Raj lt.rez.:

    Altu ce, Dra Val ? Ma bucur ca ati aparut. Io n-am vrut sa fiu badaran, stiti cred ce job am, cu cine si cu ce lucrez…


  451. 451
    Edle:

    Raj, ai scris o data “uratica foc”, apoi, a doua oara, “frumusica foc”. De asta-ti ziceam sa te hotarasti, nu de altele. Da’ de-acum, na, ai zis-o, ai zis-o. 😆


  452. 452
    Raj lt.rez.:

    M-a sunat adineaoarea Anica. Telefonul era dat pe spicar. Ce-a fost la gura ei de a roshit siameza, nu va mai zic. I-am zis c-o dau afara, ca iar l-a injurat pe un simandicos de la primarie, care a certat-o ca a lasat maturoiul intrun echilibru precar si sa impedicat ala. Printe altele, a zis ca se caca in afacerea mea…


  453. 453
    Ana:

    Cosa,

    2000 de euro. O sumă frumuşică. Sper să fi meritat.

    Am şi eu o prietenă care s-a oferit acum câţiva ani să facă un credit pentru mine, însă am refuzat-o, având motive întemeiate ce nu au nici legătură cu buna ei credinţă. Diferenţa ar fi că nu ne ştiam doar de o săptămână.

    Raj,

    Spune-i Anicăi că-i pleonastică, să nu se mai repete, că am pretenţii de la ea.


  454. 454
    Raj lt.rez.:

    Ei, asa vorbesc io, Dna Edle. Asa-i zic si lu fi-mea, credeti-ma. Mai sus, am despartit vio doua cuvinte. Sa scrii gramatical cand te referi la Anica, e un nonsens, credeti-ma. Daca Dvs. sunteti cea din poza (in stanga), chiar sunteti frumusica foc. De multe ori mi-e teama sa zic ca sa nu zica lumea ca-s clitoriscos. Sa nu uit, fi-mea samana bucatica rupta cu fata cea mare a dlui Odagiu. Deci nu-i urata.


  455. 455
    Cosa Nostra:

    Şi tu, Ana?!


  456. 456
    Danny:

    Ce-i aici, mai? Ce sunt discutiile astea cu Cosa in prim plan? Fetelor, voi aveti timp sa credeti toate minciunile cosiene? N-am pomenit asa ceva in viata mea. Eu credeam ca nu-l credeti pe Cosa, dar voi ii trageti intr-una cu “punerea de boturi” la banii virtuali ai Cosei. Ce om sanatos la cap si la minciuna ar putea spune ca a cheltuit 2000 euro cu o fata agatata in spatiu? Nici n-ar avrea timp sa cheltuiasca 90 milioane lei in cateva ore de intalnire, la prima intalnire, n-ar avea pe ce anume, ar pleca acea fata de langa el imediat, daca ar fi de bun simt. Voi nu ganditi, fetelor.

    Cosei ii este atat de frica sa-si puna o poza pe acest blog, dar cheltuie 90 milioane cu o pandoriana. Si mai spunea Nora, chiar si in gluma, ca eu sint imbuibatul. Ati depasit cu totii sfera discutiilor normale in acest subiect.

    Apoi, ce discutii intre Morri si Cosa……..Morri recunoaste ca nici de pula nu e buna, de fapt singurul atu al unei femei, in caz de restriste intelecto-culturala.

    In viata oamenilor ar trebui sa existe o decenta, un bun simt al dialogului si chiar al minciunilor frumos spuse si crezute. In aceasta discutie s-au depasit toate limitele. Asta e problema nr. 1 la romani, daca e sa facem o analiza psiho-culturala si de bun simt al unui dialog.

    Poporul roman este bolnav de 23 ani, si atentie, spun de 23 ani, nu de 70 ani, deoarece, chiar si in timpul dictaturii de stanga, in ciuda regimului represiv impotriva oamenilor de dreapta romani, a reusit sa existe un echilibru politic, economic, social, psiho-emotional, si mai ales de bun simt. Toate aceste valori din timpul regumului comunist, valori care nu sunt determinate de un regim politic, dar pot fi influentate intr-o anumita masura de acesta, apartin de psihologia unui popor format in sute sau mii de ani, au disparut dupa 1990. Iar acest vid care dainuie de 23 ani, reprezinta tocmai boala de care vorbeam mai sus. Exemplele le putem intalni pretutindeni in jurul nostru, iar unul dintre ele este tocmai dialogul de mai sus.


  457. 457
    Ana:

    Cosa,

    Şi io, ce? 🙄 Am zis că sper că n-ai regrete. Ce-am greşit?


  458. 458

    altu` decentu`!

    bleah!


  459. 459
    Raj lt.rez.:

    Pai daca-i zic ca-i pleonastica, chiar ca-si va da demisia. Mai bine ii zic ca-i o vaca nenorocita, ca deja i-am zis. A zis “multam de complement”.


  460. 460
    Ana:

    Bine, Raj, nu risca. Zi-i femeii ce-i place.

    Val,

    Cine, soro? 🙄


  461. 461
    Raj lt.rez.:

    Am onoarea dhomnu Danny !


  462. 462
    Raj lt.rez.:

    Cum cine ? Eu, dupa care a urmat dhomnu Danny


  463. 463
    Cosa Nostra:

    Ana, şi tu evaluezi în bani entităţi care n-au echivalent material.
    2000 de euro … Sper să fi meritat
    … sper că n-ai regrete


  464. 464
    Nora:

    Mor de râs! 😆 😆


  465. 465
    Danny:

    Te salut, Rajulete.

    Valonash se refera la mine in stilul ei caracteristic. Inteapa tangential, fara sa ia taurul de coarne. Specific romanesc.


  466. 466
    Raj lt.rez.:

    Numa tampiti peicea, Dra Val. Va pup cu drag pe frunte ! Poate va voi nara candva impresiile unei prietene da lui nevastamea, la recensamantul populatiei dintr-un cartier sarman. Nevoia de bani te impinge sa faci recensamanturi in tiganie, chiar daca ai terminat filologia cu 10, Dra Val. Ne-[am intalnit la o nunta si am rugat-o sa ne spuna exact cum i s-a adresat o tiganca batrana:” Sa-ti mananc eu pizda aia ca o scoica, fata frumoasa cu cercei frumosi, dar prea mici maica ! Da-i incoa sa-ti dea baba altii mai mari si mai frumosi si nu vreau sa-mi platesti fiterentza de cramaj””


  467. 467
    Ana:

    Cosa,

    A. Deh, muiere proastă. Aveai pretenţii?


  468. 468
    Danny:

    Nu, Cosa, Ana evalueaza bine. Tu esti o entitate care valorezi doar 2000 euro. Tu valorezi doar cat o intalnire scumpa cu o necuoscuta de pe net. Acesta e pretul tau. Ce este in plus e adevar. Adica nimic. Si nimicul este tot un adevar.


  469. 469
    Raj lt.rez.:

    recensamanturi realizate cu succesuri. D`aia n-au fost facute publice nici pana acu. Pai sa ia taurul de coarne, coane Danny, ca doar nu l-o lua de pula, scuzati exopresiunea…


  470. 470
    Ana:

    Danny,

    Nu te-amesteca. Ne descurcăm noi.


  471. 471
    Nora:

    Auzi, Danny, ce tot te roade pe tine cât a cheltuit Cosa la o întâlnire şi cu cine i-a cheltuit şi dacă i-a cheltuit?
    Incredibil aşa ceva!


  472. 472
    Cosa Nostra:

    Ana, nu te fofila retrăgându-te. Spune ce ai de spus!


  473. 473
    Raj lt.rez.:

    Dra Nora nu vrea sa vorbeasca cu mine. Aldata nu-mi mai expun peicea cele mai intime ganduri…


  474. 474
    Nora:

    Cum să nu vreau, Raj? 🙄 Ce-ţi veni?


  475. 475
    Raj lt.rez.:

    Pompierul e spre bine. A scapat cu bine dar tre sa mai stea in spital. E tot rautacios, n-a invatat nica… A fost nevasta-sa aseara pe la noi. A fost vizitat de cea mai mare parte de subalterni. I-a notat intr-un carnetel. Se apropie prima de Pasti…


  476. 476
    Danny:

    Nu ma roade nimic, Nora. Poate sa cheltuiasca cat vrea, dar sa nu vina cu minciuni de doi bani pe blog, numai pentru a va impresiona pe voi. Esti culmea si incredebiloasa cum ai putut sa crezi astfel de prostii.


  477. 477
    Ana:

    Cosa,

    Mai mult nu am de spus. Sincer, mă sperie o asemenea sumă. Nu ştiu, un cuplu ar putea cheltui atât dacă ar dori asta amândoi, dar un singur om să cheltuiască o asemenea sumă la o întâlnire, primă ori terţă…

    Prefer jumate-jumate, tu ştii asta, dar nu mă ţigănesc în stabiliment, am vrut să plătesc fresh-ul ăla pe din două cu tine, dar mi-am dat seama că ne luăm la bătaie, dacă insist, şi-am lăsat-o moartă. Acum, noi n-am avut ceea ce se cheamă îndeobşte o întâlnire, ci am stat niţel de vorbă, ne-am văzut ochii după ce ne auziserăm vocile.

    Cu atât mai mult, la o întâlnire aş prefera să plătim nemţeşte.

    Raj,

    Nu te supăra. O fi rămas şi ea agăţată în fiterenţa de cramaj, ca şi mine.


  478. 478
    Raj lt.rez.:

    Ma gandeam ca v-ati suparat ca am scris gandurile alea… Sunt ganduri de barbat normal totusi…


  479. 479
    Cosa Nostra:

    Băi, chestia asta a degenerat în ceva naşpa. Val_one a spus ceva, eu am vrut să evidenţiez, în aceeaşi speţă, o multitudine de atitudini şi principii şi gata.
    Apoi din vorbă-n vorbă s-a ajuns la ceva foarte aiurea.
    Dar nu-i nicio problemă în asta. În definitiv noi cam aşa facem. Totul e să ne spunem părerile, nu doar insinuând – lăsând loc de interpretări.


  480. 480
    Ana:

    Raj,

    Perfect normal. 🙂

    Anul trecut, de Dragobete, Cosa ne-a urat să ne învârtă pe toate-n pulă. Ăilalţi ne-au zis la mulţi ani! şi ne-au dăruit floricele virtuale şi gânduri bune. Ce draci să facem noi cu gândurile bune? 🙄

    Anul ăsta, Cosa şi-a prezervat pula. Mai trece şi timpul…


  481. 481
    Nora:

    Danny, scoate capul din găleată. E o lume mare afară. În care da, sunt inclusiv bărbaţi care pot cheltui 2000 de euro la o primă întâlnire.

    M-ai făcut să râd când ai spus că nici n-ai timp. Ia, să am eu 2000 de euro disponibili acum. Îi fac praf în 10 secunde, nu într-o oră. 😆

    Şi n-ai priceput nimic, ca de obicei. Pe mine nu mă impresionează, dar nici nu mă scandalizează. Numai o minte măruntă poate gândi aşa.


  482. 482
    Ana:

    Cosa,

    În ce dracu’ a degenerat?

    Totuşi, nu pricep de ce ai simţit nevoia să spui asta şi altcuiva decât ţie.


  483. 483
    Nora:

    Cosa, din punctul meu de vedere, poţi sta liniştit.


  484. 484
    Nora:

    Raj, nu m-ai supărat nici un mm. 😀 Nu sunt vreo fandosită.


  485. 485
    Raj lt.rez.:

    Ieri am mancat urzici gatite de Anica. Le da clasa lui Radu Anton Roman si lui ala cu cireasa lui


  486. 486
    Cosa Nostra:

    N-a degenerat în nimic.


  487. 487
    Nastasia:

    Mă omoa-ha-ha-răăă Danny cu apelul lui la decenţăăăăă…Nu vreau decenţă din aia care pune chiloţi la statuuui!!!!


  488. 488
    Cosa Nostra:

    Nora, ce ai în plan să-ţi mai comanzi?!


  489. 489
    Ana:

    Mă rog. Acum chiar că nu mai înţeleg nimic. Scuze.


  490. 490
    Nora:

    Şi pe mine. Mai ales că nu pricepe nimic. Dar stă cu pliciul în mânecă la vânătoare de muşte care-i bâzâie doar lui în cap. 😆


  491. 491
    Nora:

    Cosa, mi-am promis că nu-mi mai comand luna asta. Am depăşiiiit cu mult bugetul! 😥 😥 Mi-a venit paltonul, mai aştept câteva chestii şi gata! Până în aprilie măcar. Nici tutu-ul nu l-am comandat.


  492. 492
    Raj lt.rez.:

    Stiu , Dra Nora. Nici Dna Ana nu-i fandosita. Reteta ar fi cam asa: Da urzicile in doua clocote, apoi le mai clocoteste si in lapte nedegresat. Caleste ceapa in unt, adauga la urma smantana si piper. Fara usturoi. Cu mamaliga prichita.


  493. 493

    lasă, Ana, nu mai zic. uitasem că eu n-am voie. 🙄


  494. 494
    Ana:

    Val,

    Cealea? 🙄


  495. 495
    Raj lt.rez.:

    Pai statuile n-au putzulicile in erectie, Dna Nasta. Dementul de Neculai a vazut anul trecut un magarus in erectie. N-a stat pe ganduri si s-a dus mintenas sa i-o masoare magarului , cu ruleta. El are tot timpul ruleta, patent, surubelnita, bomfaier, la el. L-am intrebat de ce. N-a stiut niciodata sa-mi raspunda. Sunteti frumoasa ?


  496. 496
    Danny:

    Da, Nora, afara este o lume bolnava, pe care tu o admiri si-i dai apa la moara. Iar acesti bolnavi cosieni traiesc si se hranesc cu fete de genul tau. Cine, ce, a priceput de aici ceva? Nora, ca de obicei.


  497. 497
    Nastasia:

    Nu, Raj. Nu-s frumoasă, nici n-am fost.


  498. 498
    Cosa Nostra:

    Tutu ăla nu cred că-i cine ştie cât, totuşi!
    Pe de altă parte, am văzut nişte tendinţe. A cam dispărut tutu, transformându-se în ceva mai fluid şi mai puţin înfoiat.


  499. 499

    e ca la patinoar, Ana. n-am voie pe contrasens. 🙂


  500. 500
    Raj lt.rez.:

    Eu am impresia ca doar gocu e bolnav psihic, de o rautate fara margini, coane Danny. Mai analizeaza si matale… Cu toate astea, as fi mahnit sa fie bannat, dar Dra Nora a zis ca nu e, ca cea careva ceva de bannare peaicea. Cum si nebunii si violatorii de copii si criminalii au drepturi, ma gandeam ca si gocu ar trebui sa aiba drepturi. Eu cred totusi ca joaca un rol peicea, ca nimenea nu poate fi asa dement si meschin


  501. 501
    Ana:

    Val,

    Zi clar.


  502. 502
    Raj lt.rez.:

    Ei si ce daca, Dna Nasta. Imi place cum scrieti. Deci n-ati scapat… Taica spunea ca nu exista femeie urata, exista femeie neingrijita


  503. 503
    Nora:

    Raj: Goco nu e bannat, Costeluş e.

    Cosa: Ţi-am spus, ăla al blondei naşpa, cum ai zis tu, e 450 lei. Dar mai aştept: trei perechi de pantaloni, o pereche de ochelari de soare, o rochie, un pardesiu. Ajunge!

    Danny: bine. Se hrănesc cu fete care vor asta. Cine eşti tu să le judeci?


  504. 504

  505. 505
    Raj lt.rez.:

    Ei, nici chiar asa de clar ca mine… Dra Val, si pe mine sunteti suparata ?


  506. 506

    de ce, Ana? ţi se pare că n-am atras destulă ostilitate? 🙄


  507. 507
    Raj lt.rez.:

    Pai nu-l debannati, Dra Nora ? Unde-i libertatea cuvantului, a ineptiilor daca e cazul, desi mie nu mi s-a parut ca fiind inept. Mai inept sunt eu. Deci nu e bannat gocu, dar e banat Costel. Nu ca gocu ar trebui sa fie bannat…


  508. 508
    Ana:

    Nu, Val, doar pentru că n-am înţeles eu.


  509. 509
    Cosa Nostra:

    Bun, n-am suportat să văd nici femei nici bărbaţi desculţi pe scenă. Adică ce demonstrează cu asta?!


  510. 510
    Raj lt.rez.:

    Dra Val, dv. sunteti blonda si pe dilauntru ? Ca alminterea nu pot pentru ca sa-mi explic. Ce ostilitate ati atras ? Nu a atras gocu si ati atras dv. ? Eiiii !


  511. 511
    Ana:

    Cosa,

    Nimic. Îi dă o mai mare libertate la acel dans, plus că se asortează cu ce spune în cântec. Două cântece al lui îmi plac. Ăsta, cel mai mult. Cine ar avea curaj să danseze cu mine pe melodia asta? Ăla bărbat s-ar numi.

    Şi mai e un cântec:


  512. 512
    Danny:

    Nu, Anastasia, decenta mea nu pune chiloti la statui. Ar fi o blasfemie acest lucru, ar cobori statuia ingrozita de pe soclu si ar fugi in spatiul schengen.

    Decenta mea pune chiloti pe Cosa, si pe oameni asemenea lui, chiar daca nu si-i pune unde trebuie, important este ideea de a pune chiloti. Macar si pe fata si tot ar fi ceva.


  513. 513
    Raj lt.rez.:

    Aha ! Nicio pula fara chiloti…


  514. 514
    Cosa Nostra:

    Val_one, ca să continuăm o discuţie întreruptă de ieri, da, te întâlneşti cu cineva şi vrei o inimă plină, nu o mână plină, dar lucrurile trebuie să înceapă de undeva, nu?!
    Inima nu se umple aşa … pe nevăzute, doar din mesaje pe mess, din sms-uri, sau din comentarii pe blog. Odată ce o fată, respectiv un bărbat ţi-a atras atenţia prin ceva, trebuie să faci nişte paşi intermediari până să-şi umple inima cu tine, astfel încât să vină la tine cu inima plină.

    Pe de altă parte, nu toate femeile şi nu toţi bărbaţii caută iubiri diafane. Poţi să trăieşti clipe minunate şi cu un partener pe care nu-l iubeşti. Atracţia fizică şi intelectuală nu degenerează în iubire întotdeauna. Slavă Domnului!


  515. 515
    Nora:

    Raj: nu. Avea de respectat o singură regulă simplă. N-a respectat-o.


  516. 516
    Danny:

    Interventia mea se doreste a fi un avertisment dat bunului simt si dialogului, cat de cat normal, intr-o lume in mare parte bolnava dupa exagerari, minciuni si platitudini dintre cele mai ieftine. Echilibrul meu a fost atins de acea stire, prin urmare am reactionat.


  517. 517
    Nastasia:

    Cosa, eşti magician, sau ce? Acum o oră am aflat că a murit un om. Cândva, pentru scurtă vreme, mi-a fost(şi i-am fost) exact partenerul de care ziceai. Chiar la asta mă gândeam acum, la ce a fost şi cum a fost legătura noastră. E trecută în catastif la “cele bune”. Odihnească-se în pace.


  518. 518

    mai poate depinde şi de vocabular, Cosa. poate tot mai rar în zilele noastre, dar mereu vor exista şi excepţii.


  519. 519
    Danny:

    Iar, pe de alta parte, Valonash se considera tot timpul amenintata, umilita, batjocorita, inlaturata de pe acest blog. Si aici avem parte de alte exagerari, deoarece nu este adevarat, dimpotriva, ea este simpatizata de majoritatea de pe acest blog. Prin urmare, echilibrul este spart, dar in sens invers. Cosa reprezinta o extrema, Valonash cealalta extrema. Asta sa nu mai vorbesc de Goco, care nu apartine normalului, deci nu ar trebui sa se puna. Nu se poate pastra totusi un echilibru al discutiilor? Acesta este sensul interventiei mele.


  520. 520
    Cosa Nostra:

    Val_one, eşti mult prea ermetică pentru mine. Nu înţeleg. Asta e!


  521. 521
    Raj lt.rez.:

    Nu stiu, n-am citit commenturile, Dra Nora. Daca cineva imi spune sa incetez, ca il deranjeaza ceva la mine, o fac.Totusi nu pot intelege in ruptul capului cum se poate cineva supara pe un necunoscut de pe blog. Ma depaseste. Daca afirm aici ca imi place intr-o oarecare masura de zdruncinatul ala de goco, ma va crede oarece cineva ?.. Iuuu, Dna Nasta! Cati ani a avut ?……… Dna Ana, oare de ce cred io ca Papa Francis nu va fi doctrinar ? Mi-a placut de omusorul asta din prima clipa.


  522. 522
    Raj lt.rez.:

    Pai daca e asa, eu pot sa-mi revizuiesc vocabularul, Dra Val


  523. 523
    Nastasia:

    Lasă-l nerevizuit, Raj. Pe vocabular, zic. Ce echilibrul dracu’ vrea şi Danny? Ce-i aia echilibru al discuţiilor?


  524. 524
    Nora:

    Val_one, îmi spui şi mie odată care e baiul cel mare?


  525. 525
    Ana:

    Raj,

    Pentru că nu crezi, ci simţi. Şi nu va fi. 🙂


  526. 526
    Ana:

    Dana,

    Banii sunt toţi ai voştri, ai tuturor. Citii şi simţii nevoia să-ţi spun părerea mea.


  527. 527
    Raj lt.rez.:

    Nerevizuit, doar mai cu grije pe ici pe coalea. Mischie a fost condamnat. Cand pesedistii ii vor condamna p`ai lor, voi deveni automat pesedist. De fapt, io sunt monarhist, dar la mine, monarhia se limiteaza la MS Regele Mihai. Totusi, imi place si principesa, dar Duda nu-i pe placul meu. Ei si ce, nu trebuia sa se marite fata ? Danny vrea echilibru ca-i balanta, d“aia. Tre sa dispar. Si ce daca, cu sau fara mine, tot in pula va doare, respectiv in pasarica…


  528. 528
    Ana:

    Raj,

    Respectiv nu, mersi.


  529. 529
    Cosa Nostra:

    Am pus şi eu un comentariu (#446) şi toţi au sărit să-şi dea cu părerea. După care m-am trezit.


  530. 530
    Raj lt.rez.:

    Asa Dna Ana, simt. Ca atuncea cand am luat-o pe Vali de nevasta si am dus-o la altar, in fatza pocului. Nu pot sa uit cum l-am muscat pe poc de desht, ca m-a pacalit cu prescura. A urlat sarmanu, de s-a cutremurat beserica. Unei babe i-au cazut chilotii in biserica. Din aia mari, flausati, mari cat o parasuta, stiti dv. Nasu era bat muci. “Ce pula mea ai transpirat in halu asta, bai hinule ?” a zis cu voce tare, de m-a calcat nasa pe picior, ca incurcase picioarele…


  531. 531
    Danny:

    Anastasia, sa nu ne mintim atat de mult intre noi. Acesta e echilibrul de care vorbesc.


  532. 532
    Nora:

    Cosa, hai că eşti culmea. Dacă ai pus tu un comentariu, ce? Dacă se leagă o discuţie, bine, dacă nu, iarăşi bine.


  533. 533

    Nora, un bai care e doar al meu nu e atît de mare. e ca şi cum n-ar fi.

    democraţie poate înseamna şi dictatura majorităţii, nu? 🙄


  534. 534
    Nora:

    Val_one, stop beating around the bush, pleeease!

    Spune-mi aşa, ca pentru retardaţi, care e supărarea, care e dictatura şi cum se manifestă ea.


  535. 535
    Danny:

    Valonash sufera de complexul minoritarului neinteles chiar de el insusi.

    Mai bine o “dictatura” a majoritatii, principiu al democratiei, decat una a minoritatii. De fapt, dictatura majoritatii se manifesta doar in procesul electoral, o data la 4 ani, pe cand dictatura minoritatii s-a manifestat tot timpul de la aparitia omului pe pamant, numai in procesul executiv.


  536. 536
    Ana:

    Danny,

    Nu te mai amesteca în discuţiile altora, te rog. Fiecare poate vorbi în nume propriu, nimeni n-are nevoie de proptele.


  537. 537

    who cares, Nora? 🙄


  538. 538
    Cosa Nostra:

    Exact. Pentru că fiecare evită întrebările la care, dacă s-ar răspunde corect, i-ar zdruncina sistemul valoric.

    În felul acesta, timp de mii de ani Pământul era plat şi dacă ajungeai la marginea lui, putea-i să dai cu scupiatul ca să vezi cât îi gaura de adâncă!


  539. 539
    Ana:

    Cosa,

    Acuză dracu’ clar!


  540. 540
    Cosa Nostra:

    #538 la #532


  541. 541
    Nora:

    Val_one, dă-o dracului de treabă! Dacă te-ntreb, cum poţi spune “who cares”?


  542. 542
    Nora:

    Cosa, nu mă tâmpi de cap. Habar n-am ce-nseamnă că o celulă vie se naşte doar din altă celulă vie. Ce întrebări, ce concluzii?!


  543. 543
    Edle:

    Sigur, Ana.

    Imi amintesc ca-l cunoscusem eu de vreo cateva saptamani si ma invita la o plimbare cu barca. Si la un moment dat incepe cu “our boat” in sus, “our boat” in jos. Eu ma uitam, ce-are asta, frate, e tampit, de viseaza ca si-a luat barca impreuna cu mine? Mai tarziu am vazut ca pentru el totul e “our”: our house, our money, our…, our… Si sa vezi ce se supara daca ma aude cu “my child”, cand ma mai apuca pe mine. 🙄


  544. 544
    Ana:

    Dana,

    Păi, să uiţi de my child. Adică, dacă-ţi vine-n cap, că e omeneşte, e numai o vorbă, să nu te şi exprimi. Om ca B. nu-i pe toate drumurile. Banii lui? Munca pe care o faci tu 24 de ore pe zi cum e plătită?


  545. 545
    Edle:

    Exact. Dar el stie foarte bine asta. 🙂


  546. 546
    Ana:

    Dana,

    Uite, eu m-am schimbat din acest punct de vedere. Am trăit toată viaţa în băţoşenie stupidă. Îţi spun de ce. N-am fost un copil sărac, nici la bunici, nici la părinţi. Nu m-a îndoctrinat nimeni în niciun fel, dar am văzut în casele celor care m-au făcut şi crescut că munceşti şi-ţi primeşti banii pentru asta. Acest lucru m-a influenţat pentru toată viaţa; nu m-am văzut niciodată în postura de a întreprinde ceva pe cont propriu, nu am avut niciodată atâta încredere în mine şi nu am nici astăzi. Ai mei au muncit până au ieşit la pensie, mama, relativ de curând, tata, mai de mult, că a fost militar, iar la ei vârsta de pensionare e mai mică.

    Întotdeauna am trăit din banii lor, copil şi adolescentă fiind, iar apoi, dintr-ai mei; lucrez de la 19 ani. Ajutor de la părinţi am primit întotdeauna, în varii forme. Ei nu-l consideră ajutor, ci grijă, dragoste. Nici eu nu-l numesc aşa, dar am scris cuvântul ăsta ca să nu existe dubii.

    Niciodată nu m-am gândit c-aş putea accepta ca eu să nu lucrez, iar partenerul meu, da. Şi nici nu s-a-ntâmplat. C-aşa a fost viaţa mea, aşa au fost relaţiile mele. Am lucrat amândoi mereu.

    În 2005, un bărbat a făcut o pasiune turbată pentru mine; un om cunoscut întâmplător. Sigur că nu l-am încurajat deloc, ba dimpotrivă. Mă speria cumplit avântul lui. Picase cum nu se poate mai prost; eu mă gândeam la divorţ de mai bine de un an deja şi mă gândeam serios, nerenunţând, altfel, să fac tot ce m-a dus pe mine capul pentru ca lucrurile să meargă în familia mea. Nici nu m-am uitat cu prea mare atenţie la omul ăla, mi s-a părut oricum că n-am nevoie de nimeni în viaţa mea, nimeni de felul ăla, dar ştii ce m-a respins din start la el? Faptul că era multimilionar. Asta n-am putut accepta în ruptul capului şi i-am şi spus.

    Răspunsul:

    Ana, să-mi bag pula, deci asta era! Vrei să fim egali financiar. Nimic mai simplu. Mâine donez tot. Rămân în pula goală, îţi aduc şi dovada. Avem însă o problemă. De poimâine, eu m-apuc să fac bani fiindcă asta ştiu, asta-mi place, aşa trăiesc. Ce ne facem răspoimâine, Ana?!

    Nu ne-am făcut nimic, că n-aveam ce. Eu m-am întors la încercarea mea de-a forma un cuplu, el îşi vede probabil de viaţă. Mi-a spus clar că l-am rupt în bucăţi, deşi nu-i promisesem nimic, n-am avut nicio relaţie. O să te şterg din minte şi din telefon! Bun aşa. M-o fi şters. Nici n-am apucat să fim prieteni, aşa că nici n-am rămas. Altfel, un om extrem de interesant, jurai că-i din filmul nostru, al familiei noastre. Îi port o amintire plăcută. Este singurul bărbat care mi-a arătat pe pielea mea cum se face o conchistă de proporţii. Brava la dumnealui!

    Bref: dacă aş avea o relaţie aşa cum simt eu c-ar trebui să fie, n-ar conta cine aduce banii; eu sau el. Chiar nu. Dar câtă viaţă a trebuit să treacă pentru ca să înţeleg asta. Orgoliul chiar este un căcat, şi încă unul mic şi chinuit. Am avut şi eu, Dana, orgoliu cât casa, dar asta fiindcă n-am avut dragoste şi înţelegere, adicătelea n-am avut un parteneriat adevărat. Dintr-un unic motiv: nu am fost capabilă să aleg oamenii potriviţi.


  547. 547
    Cosa Nostra:

    Doamne fereşte! Nu pot să cred. De fapt pot, dar fac pe miratul!

    Nora, dacă o celulă vie nu poate să apară decât dintr-o altă celulă vie, înseamnă că nicio celulă vie nu se poate constitui în mod liber, în natură, prin îmbinarea în mod aleatoriu a substanţelor chimice componente. Adică prima celulă vie a fost creată. Nu s-a format întâmplător.

    Mai mult, conform altor concluzii ştiinţifice, oricâte mutaţii ar suferi o celulă vie în procesul înmulţirii, nu se poate transforma într-o celulă din altă categorie. Asta înseamnă că toate categoriile de celule vii au fost create ca atare.

    Ţinând seama de aceste două afirmaţii, rezultă că nici un organism viu nu poate să apară decât prin procesele de înmulţire ale unui alt organism similar.

    Toate astea, oare, ce-or însemna?!


  548. 548
    Nora:

    Cosa, nu ştiu! Sunt analfabetă ştiinţific! Nici măcar nu-mi dau seama daca e adevărat ce spui tu acolo. Ştiu despre celule şi apariţia lor câte ştiu despre masa fotonului. Sigur cineva ar putea să-ţi răspundă la toate astea, dar nu sunt eu aia. De ce să-mi dau cu părerea aiurea într-o chestie în care nu ştiu nimic?!


  549. 549
    Nora:

    Deci, nu e vorba, cum ai crezut tu, că mi-ar fi teamă să îmi pun nu ştiu ce întrebări. Ci de faptul că nu îmi pot pune nicio întrebare! De niciun fel!
    E ca şi cum mi-ai scrie ceva, un şir de ecuaţii, integrale etc, din care eu n-aş pricepe o iotă, şi pe urmă ai zice “Are cineva întrebări?”. Ce draci de întrebări să am?! 😆 Sau ca şi cum mi-ai face o prezentare în chineză, apoi ai organiza o sesiune de Q&A.


  550. 550
    Ana:

    Nora,

    Dacă nu i-aş fi zis lui Danny să nu se bage dracu’ între oameni, mai, mai că aş fi zis ceva. Dar, na, tre’ să-mi urmez propriile sfaturi. 😆


  551. 551
    Nora:

    Păi, Cosa era indignat că nu zicem niciunul nimic. Nu cred că era vorba doar de mine, cred că s-a săturat dracu’ să se certe doar cu mine. :lol:. Deci, simte-te liberă să intervii. 😀


  552. 552
    Ana:

    Mulţumesc. Problema este creat versus increat. Originea lumii, a vieţii etc. Creatorul, nu celula care se reinventează de plictiseală, creând noul trend: homo sapiens sapiens.

    Io asta am înţeles.

    Acu’, dacă-mi permiţi, mă întorc la bijutereasa mea.


  553. 553
    Edle:

    🙂 Multimilionari n-am cunoscut inca, asa ca nu stiu cum as reactiona. Nu cred ca m-as speria prea tare, totusi, ca n-am orgolii foarte mari la capitolul asta. 🙂 Am eu altele, dar luxul e una din putinele chestii care nu ma deranjeaza. 😛

    Cat despre faptul ca nu lucrez, nu stiu… Am sentimente mixte in legatura cu asta. Cateodata am chef, cateodata nu. Problema e ca, din cauza salariului lui B., eu, daca as lucra, as avea cel putin 50% impozit pe venit. Deci, as castiga exact cam cat ar trebui sa platesc o bona sa aiba grija de copii. So, nu, merci, prefer sa stau eu cu ei. Cred ca fac treaba mai buna. 🙂

    Ma tot gandesc la asta de ceva timp. O solutie rentabila ar fi sa-mi deschid ceva, dar in cazul asta, iar, ar trebui sa-i las singuri cam toata ziua… Complicated. Oi vedea eu, pana la urma.


  554. 554
    Nora:

    Păi, da, dar el s-a legat de nişte proprietăţi ale celulelor, adică biologie, prin care a forţat nişte concluzii… Eu nu pot evalua argumentele lui din spectrul ştiinţific. Nu ştiu dacă e aşa cum zice el, pur şi simplu, n-am cum avea o opinie!


  555. 555
    Edle:

    Ce bijutereasa?


  556. 556
    Ana:

    Dana,

    Nu e treaba nimănui cum alegeţi voi să trăiţi, în ce formulă lucrativă, ci numai a voastră.

    Să ai sentimente amestecate e absolut natural.

    Cât de bine este şi pentru ei, şi pentru tine să-i creşti tu veţi vedea cu toţii mai târziu. Foarte bine.

    O să-ţi deschizi tu ceva, când va fi timpul. Acum citesc despre o artistă, avocat de meserie, care s-a măritat de mică şi a aşteptat să-i crească mari copiii pentru a se apuca de arta ei. Acum, e o celebritate mondială. Ştiu şi o creatoare de modă româncă în fix aceeaşi situaţie. 🙂


  557. 557
    Ana:

    Îţi dau mail, Dana.


  558. 558

    Nora, ce să-ţi răspundă un ID? 🙄 un ID e un ID, are nişte limitări, nişte constrîngeri, nu poate spune chiar tot.

    dacă întrebai şi tu omul din spatele ID-ului, cum o făceai mai demult, însemna că vrei să ştii nu dintr-o simplă curiozitate.


  559. 559
    Cosa Nostra:

    Nora, demult nu mai prezint şiruri de integrale ca argumentaţie sau ca exerciţiu logic.

    De data asta nu trebuie să ai cunoştinţe în nici un domeniu.
    O celulă vie nu poate să apară decât dintr-o altă celulă vie.

    Ia-o ca pe o afirmaţie pur şi simplu
    Nu are legătură cu biologia ci cu logica.
    Întrebarea logică este: atunci, prima celulă vie cum a apărut?!

    Morringain a anticipat răspunsul şi a introdus acest relevant (şi tipic multora):

    Daca tu tragi concluzia de aici ca exista vreun mnezau, e treaba ta. Pe mine ma lasa rece chestia asta. Tot asa cum ma lasa rece ca in Botswana exista nu stiu cati locuitori.


  560. 560
    Raj lt.rez.:

    “”Orgoliul este chiar un cacat, si inca unul mic si chinuit””. M-ati dat pe spate, Dna Ana. Asa as putea sa definesc eu “”talentul”” meu de scriitoras, pacilea. Tre sa tiu minte maxima asta. De unde botzoana mea le scoateti ?


  561. 561
    Nora:

    Val_one: am întrebat id-ul pentru că n-am cunoştinţă că ce te-ar deranja pe tine ar avea legătură cu celălalt plan, ăla din real. Ultima noastră discuţie din real a fost în parametri normali, nu crezi? Tu ai plecat de pe acest blog, n-ai plecat din casa mea.

    Şi da, nu-mi pică prea bine presupunerile tale privind ceea ce mă motivează să-ntreb. Cam ce-ar trebui să fac? Să-mi smulg părul din cap sau ce?
    Întreb clar, deschis. Iar tu mă trimiţi după potcoave de cai morţi.


  562. 562

  563. 563
    Nora:

    Nu ştiu cum a apărut, Cosa, nu mă mai fute la cap. Dar dacă nu ştiu eu (sau nu ştie nimeni, în general), nu-nseamnă că a apărut cum laşi tu să se-nţeleagă. Înseamnă că e o întrebare la care încă n-avem răspunsul (dacă aşa o fi într-adevăr). Şi da, ştiu că aia e concluzia anticipată.


  564. 564
    Ana:

    Raj,

    Nădăjduiesc că nu din cur.


  565. 565
    Nora:

    Băi, mă disperi, jur! Parcă eşti un ou! Nu ştiu ce să zic, ce să fac cu tine, una-două roteşti ochii sau dispari!
    Nu ştiu să pun întrebări altfel decât direct. Vrei să răspunzi, bine. Nu vrei, nu mă mai interpreta şi nu mă mai suci în toate felurile. Că nu contezi, că câr, că mâr, că de ce întreb aici şi nu colo, că nu ştiu ce! Şi nici nu îmi mai băga reproşuri semi-articulate prin zece perechi de mănuşi.


  566. 566
    Nora:

    Şi nu, asta nu înseamnă că nu eşti dorită aici! Înseamnă doar că vreau în rahat să ştiu clar ce e rău ca să ştiu ce am de îndreptat. Dacă pot.


  567. 567
    Ana:

    Ne potolimdracu’? 🙄

    Ori vă lămuriţi, ori vă bat pe ambele. Că eu implodez. Ştiu, dă-mă-n pula voastră, cu implozia mea cu tot, dar orişicât…

    Dacă aveţi a-mi cere mie ceva, aştept cererile. De la oricine. Spuneţi-mi ce anume vă deranjează la comentariile mele. Ca să ştiu dacă vreau şi pot îndrepta ori dacă nu şi nu.


  568. 568

    eu m-am potolit.

    definitiv.


  569. 569
    Ana:

    Val,

    Păi, nu, mai bine, vărsăm focul tot, surioară? Hai să-i dăm drumu’. E singura cale să ne lămurim şi să mergem mai departe.

    Te rog frumos.

    Oi fi făcut şi eu niscaiva prostii şi nu le ştiu, de-alea, categoria greşale fără de voie. Căcu voie nu mă ştiu.


  570. 570
    Jaco Pastorul:

    Iti cer eu, ai zis oricine, deci ma includ.

    Ia spune, cum ar trebui sa arate partenerul potrivit, daca unul care “frizeaza geniul zilnic, flagrant şi întotdeauna emoţionant” n-a facut altceva decat sa ridice stacheta la o inaltime ametitoare, sfarsind prin a fi declarat nepotrivit.
    Cred ca realizezi ca n-o sa se mai incumete nimeni dupa el.
    Altfel, sa stii ca apreciez strategia marketing, pe bune.


  571. 571
    Cosa Nostra:

    Incredibil!
    Deci se adevereşte încă o dată – a milioana oară, ce spun eu de trei ani. Fiecare evită un răspuns dacă acesta nu convine.

    Nora, nu eu forţez răspunsul. E matematică: răspunsul vine singur, înţelegi?! Dacă o problemă are mai multe soluţii corecte (cum e o ecuaţie de grad doi, trei et c.), iar eu aş alege-o doar pe una, ai putea să mă acuzi că forţez un anumit rezultat. Dar dacă problema are doar o soluţie, trebuie s-o acceptăm cu toţii. Dacă în loc de celule vii foloseam x şi y şi tu şi Morringain aţi fi dat răspunsul corect. Altfel, îl evitaţi.

    Repet: Dacă o celulă vie nu se poate forma în mod natural decât dintr-o altă celulă vie, atunci soluţia nu poate fi decât una: prima celulă vie a fost creată, nu s-a format în mod natural.

    Oricare altă soluţie contravine postulatului.

    Băi, nu pot să cred!


  572. 572
    Jaco Pastorul:

    Valone, nu le mai lua si tu atat de personal. Nu e intentie, sunt convins, e structura genetica.


  573. 573
    Morringain:

    Salut! Nici eu n-am priceput care e doleanta lui Val 🙁 poate ne lamureste o data, cand va dori.

    Cosa, stiu de dezbaterea asta. Orice teorie, precum bine stii, e probabilistica, deci nu e valabila suta la suta. Eu nu iau de bun postulatul ala, mai ales ca a fost scris acum mai bine de o suta de ani, cam tot atunci pe cand invatatii vremii spuneau sus si tare ca un obiect mai greu decat aerul nu va putea zbura niciodata. S-au elaborat destule teorii ale abiogenezei intre timp. Sigur, inca nu au fost experimentate decat partial, dar asta nu inseamna ca nu vor fi facute candva, cand vom cunoaste mai multe. Si mai e ceva… daca o celula e creata tot de alta celula vie, zeul ar trebui sa aiba caracteristica asta. Imi explici tu mie atunci cum ar putea fie si un zeu sa aiba caracteristici celulare inainte de crearea universului? 😀 Si inca ceva, n-am chef de cearta. Mie convingerile nu ai sa mi le schimbi tu, nu ai cum. Eu nici nu incerc sa ti le schimb, ma doare undeva in ce crezi. Nu inteleg insa nevoia multor crestini de a-i convinge pe ceilalti. De ce o faci tu?

    Dana, eu mi-am expus punctul de vedere. Asta mi-s, ciudata, nebuna si alte alea. Si da, nici de la mama nu as accepta bani. Cand eram mica ma durea nespus de cate ori il dadea in judecata pe tata pentru pensie alimentara (de 45 de ori!). As fi preferat sa mananc cartofi toata viata doar sa nu ma cobor in halul asta. Plus ca nu mi se pare drept ca un tata care nu vrea sa fie tata sa fie obligat.

    Danny, merci de grija, dar n-am nevoie. Habar n-am cat sunt de buna sau nu (tind sa cred ca nu, normal), dar e strict problema mea. Sa nu mai zic ca sunt multi barbati care nu mi-ar trezi nici urma de interes, nici sa fiu sechestrata cu ei vreo zece ani pe o insula pustie.


  574. 574
    Nora:

    Cosaaaa, nu evit nimic. Mă gândesc doar că lucrurile nu sunt bătute în cuie, iar teoria aia va fi infirmată cândva.


  575. 575
    Jaco Pastorul:

    Bai, lasa tu postulatele astea, ca de la celula vie si pana la popa ala hapsan care minte, inseala si puturoseste, e cale lunga. Ce rahat vrei sa demonstrezi? Io am citit undeva, si o sa caut, ca oamenii de stiinta au cam facut deja pasul asta, adica au creat o celula vie, dar tac, pentru ca altfel s-ar darama sandramaua bisericeasca si ar iesi un haos. In curand o sa produca organe pe banda rulanta si tu vorbesti de postulate!


  576. 576
    Nora:

    Val_one, pur şi simplu, nu ştiu ce să fac cu tine. Sunt total dezarmată.


  577. 577
    Ana:

    Pronumele sunt de mai multe feluri. Iată câteva exemple: personale, personale de politeţte, relative, interogative şi, şi, şi… negativeeeeeeeeeeeeeee! Evrika! 😆


  578. 578
    Nora:

    Salut, Morringain. 🙂


  579. 579
    Seva Tudose:

    celula vie 🙄

    moama ce subiect mortal ? Nora,uite cum vad eu(limitat ingust)… o celula vie este ca si cum,iei o rama ,o tai in 3 bucati si ai sa vezi ca ai 3 rame separate,fiecare cu specificul ei unic ! :lol>


  580. 580
    Nora:

    Seva, chiar că mortal. 😆


  581. 581
    Edle:

    Stai linistita, Morringain, am inteles. 🙂


  582. 582
    Seva Tudose:

    Jaco,

    uite ce se cam face pe aici,exact cum pui banii la banca,asa faci si cu,maduva osoasa,sange,celule stem le depui in Banca Familiei ,in caz de este nevoie vreunui membru de familie sI este’match” !


  583. 583
    Vio:

    Parteneriat ai spus ,ANA?asta e familia,un parteneriat.In momentul in care a trebuit sa alegem ce facem cu copiii,cu noi,in ce formula mergem inainte,am zis:barbatu-meu sa munceasca,el castiga mai bine ca mine,a facut o afacere pornind de sub zero,asta insemnand imigrat farà documente,fara casa,fara relatii,in Italia,o tara care nu ofera prea mult.Eu am renuntat la munca,la studii,pentru ca nu am pe nimeni sa ma ajute cu copiii.E singurul sacrificiu pe care l-am facut si care era sa ma coste casnicia,pentru ca m-am obisnuit greu cu faptul ca nu puteam fi independenta financiar.Acum m-am impacat cu gandul,nu pot avea totul.Fiecare persoana face alegeri mai mult sau mai Putin bune.


  584. 584

  585. 585
    Jaco Pastorul:

    Seva, aia e alta tehnologie. Nu e ceea ce zic eu.


  586. 586
    Cosa Nostra:

    Morringain. Problema mea e de logică matematică şi nu de biologie. Postulatul acela care datează de mai bine de o sută de ani, a fost demonstrat matematic. Nu este o teorie probabilistică. A fost acum o sută de ani. Acum nu mai e. E o certitudine.

    Şi dacă ar fi fost probabilistic, tot ar fi fost adevărat. Calcului probabilistic nu duce la rezultate nesigure. Asta nu înţelegeţi voi, cei care n-aţi învăţat carte.

    Iar ce fac eu aici n-are nicio legătură cu creştinismul, religia, pupatul de moaşte şi popa care-ţii dă muie când te duci să te spovedeşti sub sutană.

    Aici e matematică.

    Nora, nu toate teoriile mai pot fi infirmate vreodată.

    Bun, cred că trebuie să scriu ceva.
    Uite, cei care neagă matematica şi fizica susţin că în natură se fală toate elementele chimice anorganice din care este constituită celula vie. Şi aşa este.
    De acum începe mirobolanta: întrucât există, nimic nu ne împiedică se acceptăm că la un moment dat, acele substanţe s-au întâlnit exact în numărul necesar, exact în cantitatea necesară, fiecare având exact temperatura necesară în aşa fel încât au format o celulă vie. După care, prin diviziune aceasta s-a tot înmulţit.

    Bun, până acum vreo două sute de ani aceasta putea fi o teorie de luat în discuţie. Dar după ce s-a descoperit că celula nu este doar membrană citoplasmă şi nucleu, ci că fiecare din astea sunt de fapt nişte complexe de alte structuri – foarte complicate, teoria a căzut. Probabilitatea ca atâtea molecule de substanţă organică să se unească din întâmplare şi să formeze astfel de structuri este atât de mică încât teoria respectivă e o glumă.

    Bun, un exemplu: gândeşte-te la un ceas de mână. Toate substanţele chimice din care este făcut există în natură. Care este, Nora, probabilitatea ca un astfel de ceas să se formeze întâmplător în natură şi să mai şi funcţioneze?! Gândeşte-te numai la faptul că un singur rubin dacă e lipsă, sau pus altfel, s-a terminat totul!

    Ei, o celulă vie, este de o infinitate de ori mai complicată ca structură, ca varietate de molecule care intră în componenţa ei şi mai ales ca funcţionalitate. Care ar fi şansele ca o astfel de structură să se poată forma în natură?!

    Dar, cu toate astea, postulatul de care vorbim, încă mai avea caracter probabilistic. În lumea ştiinţifică nimic nu e considerat ca cert oricât de mare ar fi probabilitatea ca să fie astfel.
    Până acum câteva zeci de ani când elementul probabilistic a dispărut odată cu demonstrarea matematică a faptului că anumite legături chimice între substanţele organice ce intră în componenţa ADN-ului şi a altor structuri celulare, nu se pot realiza în mod natural. Este pură matematică.

    Deci postulatul al III-lea al teoriei celulare nu este probabilistic şi, deci, nu se mai poate infirma nici peste un miliard de ani.


  587. 587
    Ana:

    Vio,

    Eu n-am spus nimic altceva decât ai spus tu. 🙂

    La mine, nu s-a pus problema asta, că n-a fost cazul. Dacă ar fi fost, sigur m-aş fi îndârjit. Acum, n-aş mai face-o. Atunci, da. Fiindcă n-a fost vorba despre un parteneriat aşa cum l-aş fi vrut eu, adică funcţional naibii.

    Oamenii se schimbă, în timp. Uneori, radical. Ei nu sunt mai puţin ei înşişi, numai că se întâmplă să nu mai poţi merge pe acelaşi drum. Asta nu le reduce lor calităţile absolut deloc, dar aduce incompatibilitatea. O poate aduce.

    Da, prefer să fiu eu motorul, dar acum nu m-aş mai crampona de chestia asta. Însă sunt motorul, că doar n-oi trimite-o pe Rada la muncă. 🙂


  588. 588
    Cosa Nostra:

    Băi, Jaco, iar îmi demonstrezi afirmaţiile contrazicându-mă?!


  589. 589
    andreea:

    uuu, da’ ce frumuşică e celula aia… albastră, diafană…


  590. 590
    Nora:

    Cosa, nu m-ai convins. Nu văd de ce teoria asta ar avea un caracter imuabil, de neatacat în timp. Da, n-a zis nimeni că celula are o structură simplă. Dar probabil şi de-aia se întâmplă în milioane de ani fenomenele astea, nu?
    Hai că eu chiar n-am ce căuta în tema asta.


  591. 591
    Jaco Pastorul:

    Iarasi nu pricepi nuantele. Nu existenta celulei vii demonstreaza Divinitatea. O celula vie poate fi creata de o entitate, nu neaparat divina, care poseda tehnologia necesara.
    Altele sunt cele pe care nu ni le puteam explica .


  592. 592
    Morringain:

    Cosa, hai sa o lasam moarta, ca nu ajungem nicaieri. Da, n-am carte, fizica, chimia, matematica m-au plictisit teribil. N-am rabdare sa citesc nimic de genul asta nici cat am sa vad un film de arta, adica una din chestiile cele mai plicticoase de pe lumea asta. Asa ca lasa-ma naibii in prostia mea si discuta cu aia dispusi sa asculte.


  593. 593
    Jaco Pastorul:

    Bla-bla, bla-bla, daca oamenii se schimba, inseamna ca nu mai sunt ei insisi, ca de aia nu mai poti merge cu ei pe acelasi drum. Vezi ca te incurci in explicatii.
    Si raspunde-mi direct, n-o zapaci pe Vio.

    E clar ca am avut dreptate cand am zis de oaresce traume, in domeniul asta.


  594. 594
    Cosa Nostra:

    Nora, teoria asta are un caracter definitiv, deoarece legăturile chimice nu sunt nişte epitete, metafore şi comparaţii. Ele pot fi într-un anumit fel, sau nu pot fi deloc.

    Deci după tine, ceasul de mână – inclusiv cu numele gravat pe el, poate să se formeze în mod natural, din minereul de fier din sol, din diamantele din sol, din nisipul din care se face sticla în mod natural, dacă avem suficient timp,o mie de ani, sau zece mii de miliarde de ani, da?!
    Bravo!
    Am să ţin seama pe viitor de acest mod al tău de a ajunge la o concluzie.


  595. 595
    Ana:

    Vio,

    Tu ai senzaţia că întregul meu comentariu nu-ţi era adresat ţie? 🙄 Că eu n-o am. 😆


  596. 596
    Cosa Nostra:

    Jaco, unde m-ai auzit pe mine de Divinitate, de popi sau alte ălea?!
    Omul a creat o structură – foarte simplă, e drept, de ADN şi l-a implantat într-o celulă vie, nefuncţională, care a început să funcţioneze. În acest fel, se pot crea celule vii care să execute anumite procese conform informaţiilor conţinute de ADN. Da, s-a făcut asta. E un început greoi şi scump, dar e un început promiţător.

    Asta întăreşte ce am spus eu: celulele vii iniţiale au fost create ca atare. Sunt artificiale, şi nu au apărut aleatoriu în natură.


  597. 597
    Ana:

    Cosa,

    Tacidracu’! 😆 😆 😆

    Pune poza aia cu Capela Sixtină. 😆


  598. 598
    Cosa Nostra:

    Morringain, toate ar fi bune şi frumoase, dacă votul tău n-ar conta în aceeaşi măsură ca al meu. Vezi, de aia nu sunt adeptul democraţiei!

    Nu ştiu, nu mă interesează, dar facem ca mine!


  599. 599
    Cosa Nostra:

    Hai sâtâr, fă, care Ca pula Sixtină, nu ţî ruşine să vorbeşti aşa?!


  600. 600
    Nora:

    Cosa, ei, rahat. Câte teorii nu s-au schimbat până acum. Tot bazate pe legături chimice. Cum ai zis şi tu, pe vremuri se credea că celula e formată din nucleu, membrană, citoplasmă. Şi atât. Pe urmă, s-au mai adăugat dracu’ ştie ce alte elemente. La fel de bine, e plauzibil să cred că un element nedescoperit încă ar reconfigura total relaţiile între celelalte.


  601. 601
    Morringain:

    Cosa, naivule, tu inca mai crezi ca votul ala are vreo valoare? 😀


  602. 602
    Ana:

    Cosa,

    Niciodată! 😆 Aia de-o luă şi Nokia. 😉


  603. 603
    Jaco Pastorul:

    Daca-i consideri pe cei care au creat celulele noastre vii (adica cele pe care le cunoastem noi) ca facand parte din natura, adica din univers, atunci poti sa spui ca au aparut ca urmare a unei organizari superioare a naturii. Asta nu exclude faptul ca prima forma de inteligenta (care nu stim cum arata) din univers ( si care putem presupune ca a format prima celula vie) s-ar putea sa fi aparut in urma unui complex de factori favorabili, pur aleatorii. Ca sa nu mai spun ca s-ar putea ca forma de inteligenta sa fie anorganica .


  604. 604
    Nora:

    Hai să vă spun şi vouă cum mă-njură Ana pe chat. Mă făcu:
    JIGODIE ANORGANICĂĂĂĂĂĂ!
    😆 😆 😆
    Genial, genial!


  605. 605
    Cosa Nostra:

    Nora, n-are legătură ce spun eu aici cu nicio complexitate. Faptul că s-au schimbat teorii nu înseamnă că toate teoriile se mai pot infirma. Matematica e una. Câţi electroni liberi are atomul de hidrogen nu se mai poate discuta, nu mai putem avea surprize. Punct!
    Asta în primul rând. În al doilea rând, structura celulei este foarte complexă. Ce se mai poate descoperi este faptul că este şi mai complexă. Deci şi mai puţin probabil ca ea să se poată forma spontan. Deci, despre ce vorbim aici?!


  606. 606
    Ana:

    Mai fac, mai fac! 😆


  607. 607
    Cosa Nostra:

    Jaco, lasă-mă că baţi câmpii!


  608. 608
    Nora:

    Uite, poate s-ar descoperi un soi de magneţel. Care a atras celelalte chestii laolaltă. 😀
    Şi putem avea surprize. Putem afla cum se comportă electronii ăia în condiţiile T, Ţ, U, V, W, X, Y, Z.


  609. 609
    Morringain:

    Ana 😀 mie doar coabie sa nu-mi zici, ca mi s-a spus deja asa 😀


  610. 610
    Nora:

    Ana: Ce să ştie ăştia! Dai cu mine de pereţii geneticii zilnic! 😆


  611. 611
    Nora:

    Morringain, ce e aia?


  612. 612
    Morringain:

    Nora, vine de la a cobi. A purta ghinion.


  613. 613
    Ana:

    Morringain,

    Cealea coabie? 🙄 Nu zic fiindcă nu ştiu. Altfel…

    Nora,

    Păi, dacă eşti destructurată genetic, o eroare umană, ce draci să-ţi fac, să te mângâi pe cap? Nu, cineva trebuie să te şi pună la locul tău… genetic, fie ăla şi anorganic. Nu te pup, că ţi-o iei în cap şi-ajungi al doilea Hitlerdracu’. Ptiu, pleonasm!


  614. 614
    Nora:

    Ştiam “a cobi”, dar nu mai auzisem derivatul ăsta.


  615. 615
    Ana:

    Aaaaaaaaaaaaaaaa! Well, ladies, băga-ne-am capu’-n bufniţă!


  616. 616
    Nora:

    😆 😆 😆
    Nu mă mai satur de asta cu bufniţa! Superbă!


  617. 617
    Ana:

    Ăla a fost total. Eu nu mai ies din bufniţă de-atunci. 😆


  618. 618
    Morringain:

    Pe asta cu bufnita n-o stiam! 😀 Coabie mi-a zis una juma sarboaica, juma tiganca. Nici eu nu stiam ce inseamna cand mi l-a spus.


  619. 619
    Cosa Nostra:

    Ştiu, Nora, ştiu! Un magneţel miiiic de tot, ascuns pe acolo încât nu l-au văzut ăştia nici până acum, ba mai mult, nici nu le-a venit ideea că ar putea exista astfel încât să verifice existenţa lui.

    Da, preferi să negi demonstraţii ştiinţifice confirmate practic şi să accepţi presupuşi magneţei, doar ca nu cumva să ajungi la o concluzie care nu-ţi convine ţie.

    Totul se rezumă la nu-i adevărat deoarece nu vreau eu!


  620. 620
    Nora:

    Morringain, Anti Naţionalist a scos-o. Dar stai că merită citat integral.
    Mai ştie careva unde era comentariul ăla?


  621. 621
    Vio:

    ANA,iarta-ma,dar mi se trezise copilul si am inceput joaca,n-am mai raspuns.Vezi,de aia nu prea comentez,ca n-am timp sa port o discutie,cand el e treaz sunt mereu cu el. Sorry 🙂


  622. 622
    Nora:

    Cosaaa, mă disperi, nu neg nimic. Spun doar că mai e de cercetat. Punct.


  623. 623
    Ana:

    Morringain,

    Pe-asta a zis-o Anti, cu năduf, ca pe maximumul disperării umane: îţi vine să-ţi bagi capu’-n bufniţă. Recunosc, e fabulos, e literatură esenţializată asta cu cap uman în bufniţă vie.


  624. 624
    Ana:

    Vio,

    Nici nu trebuie, nu e obligatoriu să răspundem, ce, ne strigă cineva la raport, iară noi suntem obligaţi să ne-aşezăm în formaţie şi să răspundem? 🙂

    Numai că eu n-am văzut nicio contradicţie între ce-a spus fiecare dintre noi.


  625. 625
    Nora:

    De cand esti aci pe Pandora. N-ai scos nimic intelecutal, nimic inteligent, nimic care arata ca esti o fiinta cu taine superioara, ceva care ne arata ca esti un om citit intelecutal, cultivat. Esti o persoana lipsita de rafinament. Tu, *****, prin prezenta ta virtuala obosesti omul psihic. Omul cand citeste comentariile mele, savureaza, simte ca pluteste, de parca l-a citi pe Tagore.Pe cand ale tale? Simte ca vrea sa baga capul intr-un bufnita.


  626. 626
    Morringain:

    Dap, a nimerit-o bine. Ca aia cu jetul la turci 😀


  627. 627
    Jaco Pastorul:

    Ba nu bat campii, incercam sa-ti duc rationamentul mai departe. Daca celula vie, aia care e pe Pamant, a fost facuta de cineva, nu pot fi decat doua variante. Ori accepti ca Divinitatea a creat-o, asa cum a creat Universul din nimic, ori o alta forma de inteligenta, de aici sau de aiurea, care poate fi chiar anorganica si care, la randul ei poate fi creata aleatoriu de natura sau de Divinitate.


  628. 628
    Ana:

    Au v-am zis că Makeba s-a deşteptat? 🙄

    Îi zic: pupă!, iar ea vine şi pupă obrazul.

    Apoi, toceşte gheara!, iar ea se duce-n cămară şi-şi toceşte ghearele pe un raft de lemn brut.

    E, nu mă-ntrebaţi ce conexiune-am făcut şi, mai ales, de ce. 😀


  629. 629
    Cosa Nostra:

    Da?! Şi ce mă interesează pe mine?!

    Pe mine mă interesează dacă avem un Creator, sau nu. Şi îl avem. Fără probabilităţi, fără că mai e de cercetat.
    În rest sunt doar speculaţii şi presupuneri. Poveşti cu care eu nu sunt obişnuit să-mi pierd timpul.


  630. 630
    Morringain:

    @Ana: bravo, ai dresat fiara! 🙂 A mea e lesinata, vine la pupat, gadilat, dar doar la colocatar. La mine nu, deloc. I-am si dat porecla de amanta. Acum ramane sa-mi iau si eu un amant din asta 😀


  631. 631
    Ana:

    Morringain,

    Dacă ştiam, o rugam pe Makeba să puiască. Acum e prea târziu. Da’ aia cu gheara e mortală. A, şi, dacă-i zic caci sus! (trad. cracii-n sus, n.m.), se aşază-n poziţie şi aşteaptă să-i număr ţâţele. Patru goale, patru-n blană.


  632. 632
    Jaco Pastorul:

    Tu nu sesizezi ca creatorul de care vorbesti tu, poate fi cu totul altul decat Creatorul Universului? Ca cel care a creat o celula vie pe baza de carbon poate fi Nea Ghita de pe Alfa Centauri, ceea ce nu e chiar OberCreatorul.


  633. 633
    Morringain:

    @Ana: lasa pisica nepuiata, ca oi gasi eu vreun motan roscovan pe aici 😀 am de fapt unul care-mi vine prin gradina des sa-i cante serenade maimutei mele, are si ochi albastri, dar e cam sperios saracul 🙂 de fapt, o sti che jughineala il asteapta daca-l prind 😀


  634. 634
    Ana:

    O las, Morringain, că am şi sterilizat-o, săraca. Şi s-a transformat într-un porc negru, cu blană.


  635. 635
    Morringain:

    Ana, si a mea s-a ingrasat ca un purcel dupa castrare. De la 2 kile juma a ajuns la 4. Da mie imi place asa pufoasa 🙂


  636. 636
    Cosa Nostra:

    Şi ce, m-ai văzut pe mine făcând presupuneri despre Creator?! Poate fi oricine, nu e relevant pentru mine acum.


  637. 637
    Ana:

    Morringain,

    Da. Ea e de talie mică, aşa zice Val. E lungă şi suplă. Era. Şi mică la castrare, 7 luni a zis doctoriţa. Şi pe urmă, dă-i foame şi expandare. Nu e grasă, dar nu pot să nu observ schimbarea. Când sare pe mine, o simt. Când aleargă prin casă, duduie.


  638. 638
    Morringain:

    @Ana: a mea e si grasa e si blanoasa 🙂 si cam tot asa, slabuta si lunga, era la inceput si a mea. Culmea, am niste vecini care au pisicute castrate, mai batrane ca tuta mea, si sunt asa mici si delicatele, zici ca sunt puisori.

    Pe cand a mea, uite cata slaninuta pe sub blana 😀


  639. 639
    Raj lt.rez.:

    Si matza mea are tzatze. Creca tot 8. Cand o prin, o bat ca s-o intimidez si le numar. Dra Val: aveti matza cu 8 tzatze ? Ca veioza stiu ca aveti…


  640. 640
    Ana:

    E frumoasă foc. Am văzut-o azi-dimineaţă pe negresă alergând să-şi prindă coada. Mi-am amintit de prinţesă. 🙂


  641. 641
    Edle:

    Cuuuuum? In bufnita? 😆 Doamne, ma intreb de unde naiba le mai scoate omul asta.

    Vio, pentru voi nici ca se putea solutie mai buna. Si nu o mai privi ca pe un sacrificiu. E, dimpotriva, o mare realizare. Gandeste-te numai cate progrese a facut Daniel in timpul asta. Cine altcineva l-ar fi putut ajuta atat?


  642. 642
    Morringain:

    @Ana: merci 🙂 am nimerit-o bine 🙂 sunt un pic ingrijorata acum pentru dumneaei, o lasam cu un prieten cat mergem noi in vacanta si sper sa ii mearga bine. Dar macar o sa fie acasa, nu intr-un loc nou si nu intr-o cusca.


  643. 643
    Danny:

    Mai, Nora, tu mai aduci mult in discutie aberatia cu “capul in bufnita” a lui A.N.? Nu inteleg, ce vezi tu atat de inteligent la acest agramat? Ce vezi inteligent la aberatia scoasa, sau la “jet la turci”? Nici macar umor nu are, nici macar o replica interesanta nu stie sa dea. Nici ca mi-a trecut prin cap, sa cred ca-ti place acea aberatie. Pentru ca nu e de placut, nu e de savurat, nu exprima nimic.

    Stii ce faci tu cu aducerea in discutie a textului de mai sus? Ma provoci sa-i dau un raspuns agramatului ingamfat. N-am considerat sa mai fac acest lucru, dar de dragul de a-l lua la misto, cred ca trebuie s-o fac. Iar cu aceasta ocazie ma simt obligat sa-ti dau si tie un raspuns acolo, in contextul respectiv, deoarece te-ai bagat exact ca bufnita in discutie.

    Mai mult ma surprinde reactia Anei, care spune ca aberatia agramatului este “literatura esentializata”. Daca asta reprezinta “maximumul disperarii umane” la A.N., iti dai seama cat de redus mintal poate sa fie acest individ.

    Nu stiu daca tu, Nora, iti mai aduci aminte ce e cu bufnita aia?


  644. 644
    Nora:

    Danny, văd că tot nu pricepi deşi ţi s-a atras de multe ori atenţia. Nu e treaba ta pe cine apreciez eu şi pe cine nu. Nici ce comentarii găsesc interesante sau amuzante. Nu trebuie să-ţi justific eu nimic ţie.

    Şi acum, ajunge. Am citit prea mult din tine, trebuie să-mi bag capul într-un bufniţă. 😆 😆 😆


  645. 645
    Danny:

    Nu trebuie sa-mi justifici mie nimic, nici nu ti-am cerut acest lucru, dar aduci in discutie un text de-al meu.

    Ai citit din mine atat cat ti-am permis eu.

    Poti sa-ti bagi capul si-ntr-o broasca, important este sa-ti tii mintea de om.


  646. 646
    Nora:

    😆 😆

    Danny, du-te de te culcă.
    Text al tău? Ce draci text al tău? E vorba despre AN, nu despre tine!


  647. 647
    Danny:

    Este vorba despre un raspuns la un text de-al meu.


  648. 648
    Nora:

    Ce text al tău? Danny, tu băuşi ceva?


  649. 649
    Danny:

    La un comentariu.


  650. 650
    Nora:

    Ha? Ce text al tău? Te mai întreb de multe ori?
    Comentariul lui AN a fost pe Pandora’s, nu sub vreun text al tău! Şi dacă ar fi fost sub un text al tău, care era problema? Ce, n-am voie să-l citez pe AN oriunde s-ar produce? Capul în bufniţă e o chestie inedită, care m-a amuzat teribil, indiferent de textul sub care l-a scris.


  651. 651
    Danny:

    Of! Sub un comentariu de al meu pe Pandora’s. Ai dat si un raspuns acolo.

    Citeaza-l, draga. Daca-ti place “capul in bufnita”, asta e.


  652. 652
    Nora:

    Ştiu foarte bine ce-am făcut eu. Şi ştiu şi că un comentariu nu e un text, tu eşti cel confuz. Şi dacă ai comentat tu acolo, ce?
    Iete, fâs! 😆


  653. 653
    Danny:

    Am gresit eu cand am zis text. Imediat ma intepi.

    Fie ca tine.


  654. 654
    Cosa Nostra:

    Prostovane, era un comentariu al lui Anti adresat Dorei.
    Tu erai, ca de obicei, entitate neglijabilă pe acolo.


  655. 655
    Danny:

    Mai, handicapatule de Cosa, sau cum dracu iti zice, eu ti-am zis de mai multe ori ca esti prost, dar tu nu vrei sa ma crezi. Comentariul acelui agramat era adresat mie, nu Dorei. N-am chef sa aduc comentariul aici ca sa-ti demonstrez. Du-te pe platforma si intelege cum trebuie un comentariu.

    Si, nu te mai da mare scula importanta, ca mirosi de la o posta a berbec.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *