Geneza războaielor (partea întâi)

Din peşteră din copaci, e corect, n-ai cum să taci, omul când e plin de draci, pe alt Adam cum să-l ataci? S-au bătut numai cu mere, au văzut că n-au putere, bolovanii la vedere, îşi spuneau: la revedere, S-au luptat, Doamne fereşte, diavolul se înmulţeşte, doar la cap se otânceşte, uşor ca pe un … (mai mult)

Un verde nesfârșit

Cândva oraşul meu Pittsburgh era vestit ca fiind un oraş plin cu emigranţi veniţi aici în goana lor după aur, argint, dar şi al aurului negru. Munţii W.Virginiei din lanţul Appalachian Mountains au făcut să prospere ca un nucleu în zonă. Minele bogate în carbuni au facut aici să se aşeze unele din cele mai … (mai mult)

Provence III

Drumul ne aruncă în cale mereu mărgele albastre. De data asta, Les Calanques de Figuerolles, aproape de Ciotat. Coborâm pe o potecă plină de smochini gigantici şi jos ni se deschide marea. Pornim iarăşi, după câteva ore de toropeală, şi ieşim pe Route des Crêtes. Izbăvitori se adună norii de ploaie, iar departe, pe mare, … (mai mult)

Provence II

După Cannes, am pornit-o spre Saint-Tropez. După ce am stat o oră jumătate într-un ambuteiaj, văzând că nu ne clintim şi speriindu-ni-se ochii de coloana de maşini, şarpe încovoiat, fără cap şi fără coadă, am abandonat planul iniţial şi am cotit dreapta spre Ramatuelle. Hai să vedem ce-o fi pe acolo. Orăşel vechi, cât se … (mai mult)

Provence I

La route du soleil începe la Lyon. O denumire estivală pentru A7. La Lyon, eu şi prietena mea, după ce vedem o grădină de hortensii, decidem să le schimbăm numele. De-acum încolo, hortensiile se vor numi pacele. Un nume modest, mult mai potrivit cu înfăţişarea lor, un nume care va anula, desigur, secole de pompoşenie … (mai mult)

Trogloditi in civilizatie

In general imi place sa traiesc aici. Orasel mic, linistit, oameni politicosi si nebagaciosi in treburile celorlalti. Dar se mai intampla cateodata sa dai peste un personaj care nu-si are cu siguranta locul aici. Si cu toate astea, nu doar ca e tolerat, dar mai e si ajutat si compatimit. Nope, nu vorbesc de idiotul … (mai mult)

Devotament

Se spune, mă rog, acum spun eu, dar poate se va mai spune, că era odată un om care avea un cîine pe care el l-a iubit mult de tot. Îl lua cu el pretutindeni unde mergea, dar cîinele n-a învăţat să facă nimic folositor. Nu găsea şi nu aducea nimic, nu apăra şi nu … (mai mult)

Îndrăgostiţii cerului şi ai pământului

Amândoi pe o scândurică, a lor este lumea toată Îndrăgostit de o turturică, se învârteşte roată-roată, Gângurind refrene scurte, aşa cum ştie doar el Cuceritor îi face curte, sufleţel de turturel! În culori de curcubeu, conştient de a lui podoabă La picioarele lui “Zeu” s-a aruncat boabă cu boabă, Un păun în poieniţă, sigur va … (mai mult)