Mândrie şi prejudiciu

Fără să conteze părerea unui friguros, ci doar confortul majorităţii încinse, aerul din birou fu condiţionat la 20 grade deşi afară, la umbră, bătea spre 40. Din cauza asta atmosfera se răcise de tot, ba chiar încetinise bioritmul angajaţilor. Minţile amorţiseră, fălcile se încleştaseră, iar fluxul sanguin din extremităţi se micşorase la debitul de servitute.

În aceste condiţii, efortul de conservare al amploaiaţilor crescu simţitor. Nici nu-şi mai vorbeau. Lăsau impresia că fiecare e pe treaba lui, purtându-şi reciproc un respect maxim, aproape spre indiferenţă, dacă reperul la minimum era pe undeva la nivelul biscuitelui de sub cănile lor de ceai. Am putea spune că nu se auzea nici musca, dar n-ar fi chiar adevărat întrucât orice aparat de înregistrare-redare ar fi putut capta şi ulterior reproduce întocmai bâzâitul discontinuu, cu pauze previzibile, al muştei prizoniere şi recent reactivate între cele două ochiuri ale geamului cu vedere spre ghena de gunoi a instituţiei. Iniţial, fiecare dintre ocupanţii biroului spera ca cineva să îşi împingă decis scaunul în spate, să scuipe o înjurătură, ca un reproş mustind a lehamite, aruncat ca o flegmă în sus pentru pasivitatea generală (de-aia nu merge nimic în ţara asta, bă!), fără a ţinţi un creştet anume, şi să purceadă cu pas hotărât în a curma zbaterea bezmetică a insectei. După un timp însă, bâzâitul se contopi şi el în amiaza păstoasă, ca o mămăligă ţinută mult prea mult pe foc, în care gândurile oprite la jumătate formau cocoloaşe mici, tolerabile.

Liniştea artificială, în tandem cu răceala instalată, încetă brusc odată cu explozia unui bec din biroul vecin. Codin tresări şi privi speriat în jur. D-na Eu-genia, şefa de serviciu, îl privi pe deasupra ochelarilor, îl scană autoritar, tresări uşor şi îi spuse pe un ton şuierător:

–         Nu eşti tu puţin cam prost? Puţin, nu de tot, că altfel eram obligată moral să te omor, ca să nu te mai chinui. Şi-şi izbi, dintr-o mişcare scurtă, îndelung exersată, papucul cu talpă de plută de un călcâi curat, dar uşor crăpat. Musca înţepeni într-un colţ şi capetele se ridicară din spatele monitoarelor ca nişte pălării seci de floarea-soarelui.

Relaţia dintre aceştia ar putea fi înţeleasă mai în profunzime, dacă ne-am lua după descoperirile unor cercetători care nu au ceva mai bun de făcut. În urma unui studiu, cercetătorii au concluzionat că, dintr-un grup de 5 persoane, una trebuie să fie puţin Codin. Dacă în grupul tău de max 5 persoane nu există niciun Codin, atunci, clar, tu eşti Codin. Un împiedicat mai ciudăţel, neîndemânatic, prostul grupului.

–         Ar trebui să-ţi fie ruşine, continuă şefa să-l apostrofeze, ghidată de efectul autoritar pe care-l avea asupra lui. Aveam încredere în tine că n-o să calci pe bec, boule!  A fost un semn explozia asta. Nici n-aş fi observat gafa ta impardonabilă…

Codin ţinea privirea în jos, stacojiu la faţă, convins că d-na Eu-genia îi aflase toate intimităţile virtuale. Îi ardeau urechile. Scrisese pe furiş un text tâmpiţel pe structura altui text de pe net, ca şi cum ar fi vrut să-şi ascundă retardul din realitate. Şi-ar fi dorit să poată da timpul înapoi să înceapă o altă poveste care ar fi dat un alt sens vieţii lui. Ştia şi unde avusese o cumpănă. Nu venise la întâlnirea cu fata aia, găsită de bunica lui care purtase o campanie asiduă de a-l pune în rând cu lumea. Parcă o auzea: “E fată bună, ce dacă are ţâţe mici, nu mai sta singur că te strici şi-i păcat de tine şi de tinereţea aia irosită! Ai peste 3jdă ani, maică… ” Nu se dusese pentru că avea un motiv serios. O iubea în taină pe d-na Eu-genia, deşi era măritată, cu copii la facultate şi copleşită de povara vieţii de mamă şi nevastă crăticioasă.

Doamna Eu-genia simţise ea oareşce, privirile întrerupte ca o budincă neînchegată, frazele care pierdeau aer spre final, lăsate în suspensia molatecă a nemărturisilor, dar mereu amâna de pe o zi pe alta chestiunea deşi nu-i stătea în fire. Mereu se mândrise cu firea ei ordonată, cu memoria ei contabilă, care înregistra mereu scandenţele şi penalizările, lucruri care, coroborate cu cămara ei îmbelşugată chiar şi pe timpul penuriei din timpul comunismului, îi  atrăseseră un soi  de incontestabil respect unanim. Doamna Eu-genia călca apăsat prin viaţă, cu aura femeii respectabile şi descurcăreţe, cea care are mereu facturile la zi şi o paporniţă împăturită în geanta din imitaţie de piele de şarpe pe care şi-o procurase de la Eforie Nord, acum 4 ani, uşor jerpelită pe la colţuri. Dar să lăsăm asta, căci sigur nu vă preocupă prea mult descrierea prozaică a unei cucoane intrate în al şaselea deceniu de viaţă, cu călcâie crăpate, copii studenţi şi un soţ nepăsător, cu care nu mai făcuse sex de aproximativ 823 zile. Nu că doamna Eu-genia ar şti numărul exact, faptul în sine fusese atât de nesemnificativ încât nu-l notase în registrul contabil. Ţinea minte însă ocazia: fusese după o nuntă la Videle, la care ei fuseseră naşi. Cine ştie ce le trezise libidoul amorţit, teleghidat în pupicuri pe frunte şi bărbie la aniversări şi sărbători creştin-ortodoxe. Mă rog, când şi când, el o mai ciupea de posteriorul generos, când se-mbăta niţel, iar ea îl repezea cu un “Termină cu prostiile” şi-şi vedea mai departe de activităţile ei gospodăreşti. Hulpavilor şi scotocitorilor, voi vreţi detalii sordide înmuiate în zeama promiscuităţii, las’ că vă ştiu io! [asta zice în gând doamna Eu-genia, nu preacinstitul, preafrumosul, preaobiectivul, exageratul omniprezent şi omniscientul povestitor de tip balzacian ( aplauze îndelungate însoţite de ovaţii. Mulţumit de efectul preamăririi, ridică o mână, cu hotărâre, pentru a prelua controlul poveştii, în liniştea nopţii spintecată grav, între stâlpii porţii)].

Vuiet de breaking news timp de o lună şi 14 zile pe toate canalele de ştiri. Cu tot confortul umanitar-ştiinţific asigurat, a murit la spital un nemuritor, care i-a luat pe toţi prin surprindere!!!!

Moment de reculegere…

______________________________________________________________________________________

Aşa, să continuăm, vă rog frumos: Codin era ca o bătătură, ce să mai. Ca o pată maronie pe un măr verde crud, la care doamna Eu-genia se uita cu un soi de duioşie. Dintre toate merele din coş, ăsta o înţepa cu cotorul lui în zone cărora credea că le făcuse de mult bilanţul. Şi cruce, că tot veni vorba. Era un secret al ei. De când nu mai avusese unul! Vinovăţia avea gustul dulce-acrişor al ultimului borcan de dulceaţă de vişine pe care-l ascunsese de propriii copii, printre cearşafurile apretate. Simţea un soi de excitaţie moale, însiropată, ori de câte ori deschidea sertarul, în acea jumătate de oră pe care o petrecea în dormitorul răcoros, singură, după serviciu, cu picioarele ridicate pe un maldăr de perne tari, bombate, umplute cu pene de gâscă. Avea probleme cu circulaţia, deh! Vişinele erau integre, se conservaseră minunat şi erau perfect legate, armonizate de un sirop cu consistenţa ideală. Intra în dormitor şi-şi lăsa mintea să hălăduiască pe culmile sentimentale ale căror contururi deluroase le ghicise în foiala lui Codin, în zelul lui uşor mânzesc, în amânările şi ceaiurile lungi în care ea-i strecura, cu maximă cochetărie, jumătăţi de felii de lămâie cu coaja rasă. lar acum! acum descoperise că siropul nu mai lega semilunile stafidite aşa cum ar fi trebuit. Parcă cineva ar fi scos borcanul şi i-ar fi alterat compoziţia, după care-l pusese la loc, nu înainte de a strica ordinea feţelor de pernă cu trandafiri brodaţi. Îi venea să-i crape capul, ce să mai!  

–         De data asta chiar ai comis-o! Of! Parc-aţi fi copii! Să vă învăţ întruna! Să vă atrag mereu atenţia…

–         Sărumâna, nu mai fac! O întrerupse scâncit babomanul Codin, s-o potolească, s-o calmeze cumva. Simţea cum îi creşte pe conştiinţă un carcinom de penibil. Îi aflase scrierile. Clar, se făcuse de căcat.

–         Nu mai fac, nu mai fac! Îl îngâna flegmatic d-na Eu-genia trântind un dosar încheiat peste un maldăr de mape stivuite de-a valma pe jos, lângă perete. Ba o să mai faci! Continuă rece, cu o voce spartă, mestecând acru o pastilă de Orbit verde, puternic mentolată. Precedentul e deja creat, nesimţitule! Nu te credeam în stare de aşa ceva. Ştiai că asta are un impact negativ puternic asupra ochilor mei, aşa cum sunt ei, protejaţi de ochelari…

–         Dar, vă rog, n-am vrut să epatez cu prostia mea, sughiţă isteric gerontofilul nostru, Codin.

–         Ce prostie, bă? Ce prostie!? Gura! Ba ai vrut! N-ai ţinut cont de nimic din instructajul minimal făcut acum un an, privind Regulamentul Intern. Acum vrei să…

–         Ba nu, nu vreau nimic. Doar că…

–         Bă, tu să nu mă mai întrerupi când îţi vorbesc, da? Te cam scremi să-i imiţi pe ceilalţi, cu deranj maxim pentru mine.  Chiar să nu ţii seama de un lucru atât de simplu? Erai ultimul la care nu mă aşteptam. M-ai întristat. Profund.

–         Da, am greşit, iertaţi-mă! Şi firavul Codin icni de data asta într-un plâns controlat, cu suspine la fiecare 5 secunde…

–         Ce-i, Codine? O arzi cu noi metafizic prin meandrele concretului? Îl apostrofă cu aroganţă un coleg slăbănog ca o mumie, chel şi teribil de ţâfnos, situat între doo vârste incerte. Nu puteai ghici câţi ani are. Putea avea în acelaşi timp şi 55 ani, şi 175. Ai veleităţi artistice şi vrei să controlezi multiversul care pivotează în jurul omului? Îşi plescăi limba căutând cuvinte care să impresioneze, apoi continuă cu o voce de milog: Te simţi singur şi vrei să ieşi în evidenţă? Dacă da, împrumută-mă cu 100 de lei până la pensie. Nu-ţi fie frică, o să ţi-i dau şi pe ceilalţi tot atunci… Presimt că de data asta o să câştig!

–         Tu să dispari, bă, bou’ bălţii! Îl puse la punct d-na Eu-genia pe un ton adorat de Codin; că la ăsta am pretenţii. Se întoarse lent spre Codin rotind fotoliul din imitaţie de piele întoarsă, roasă la colţurile spătarului tot frecându-l de perete, îşi scoase ochelarii şi aburi lentilele cu câte un suflu cald, scoţând în exteriorul gurii buzele subţiri şi uşor învineţite. Apoi, frecându-le delicat cu poala fustei de in cu volane, rosti pe un ton uşor obosit, bătrânesc:

–         Să dea dracu’ să-ţi mai pui cana de ceai pe birou, fără biscuite! Ce dacă e prima dată! La a 2-a, dacă te prind…

Restul cuvintelor nu le-a mai auzit nimeni, sau nu mai are rost să le aştern. A fost cea mai frumoasă zi din viaţa lui Codin. O lacrimă îi scânteia agăţată de o pleoapă ca un glob de Crăciun, iar biscuitele strălucea ud, sub o cană albastră cu ceai antigripal…

Sursă foto: sxc.hu.

 

242 comentarii la “Mândrie şi prejudiciu


  1. 1

    La dracu’! Nu mai pot face pe nimeni “boul bălţii” fără s-o simt pe Eu-genia cocoţată în cârca mea. Ficţiunea, realitatea şi chestia dintre ele şi-au împreunat picioarele şi a rezultat un gândăcoi bizar.


  2. 2
    Nora&1Q:

    Nu ştiu ce gândăcoi ai tu pe cocoaşă, dar al meu e un carcălăcoi care se bronzează la un ..bec, mândru că-i cu zgaibaracele-n sus.

    D-nu` Raj face tumbe cu Horus.. Na!


  3. 3

    Pfiu! Ce carcălăcoi leneş, dezinvolt, nepăsător. Becul e tot ăla spart? Sau e unul nou?


  4. 4
    Nastasia:

    Carcălăcoiul nu poate sta pe cocoaşă cu zgaibaracele-n sus, deoarece alunecă pe rotunjimea cocoaşei şi se prăvăleşte în hazna. De unde îl aspiră Raj cu vidanja. Vai de dezinvoltura lui! (a carcălăcoiului, desigur)


  5. 5

    1Q are cocoaşa concavă. Carcălăcoiul stă în ea ca într-o pălărie. Şi dacă ar încerca să iasă, 1Q îl trimite jos cu un bobârnac dispreţuitor. Aşa-i place să facă pe importantul…


  6. 6
    Nastasia:

    Dacă-i aşa, n-are niciun interes să iasă. Ce poate fi mai confortabil decât să locuieşti într-o cocoaşă concavă? Poate să şi puiască într-însa. Numa’ de-ar găsi carcălăcoiciţa potrivită.


  7. 7

    Neaţa, leneşilor!


  8. 8
    Ana:

    Bună dimiprânzu’! 🙂


  9. 9

    Anaaaaa! Muah, muah, ţoc, ţoc pe toate părţile!


  10. 10
    Ana:

    Şi eu, şi eu, tot acolo! 😉


  11. 11
    Ana:

    Nora, ce zici de asta?


  12. 12

    Cred că-i mai ascultasem o piesă, două. Foarte pre gustul meu, mulţam.


  13. 13

    Iote-l şi pe Fuego al lor:


  14. 14

    Lasă-mă. Ştiu că nu-s femeie, ci struţ-ornitorinc, dar chiar aşa să nu-mi răspunzi la salut…


  15. 15

    N-ai salutat regulamentar!


  16. 16

    Şi ce dacă! Am clipit din gene. Aşa, doar din două-trei, da’ se pune!


  17. 17

    Poate că aşa se face acum (de când cu egalitatea dintre sexe -- sexe care nici ele nu se mai disting prea bine!), dar pe vremea mea trebuia mai mult decât o clipire din gene.

    Pe lângă asta, mai trebuia desfăcut un nasture de la decolteu, trebuia să se vadă clar cercelu, 85% din pedichiuri şi să se dăruiască ostentativ (de nerefuzat) două savarine şi o indiană de pe vechi!


  18. 18

    Dacă n-am! Sunt săracă! Dau şi eu din ce am! 😆


  19. 19
    marcel zadda:

    all _

    vă salut!

    nană,

    îmi face mare plăcere să te văd pe aici (și bine dispus, pe deasupra!)


  20. 20

  21. 21
    Raj:

    Io nu inteleg la ce trebe flux sanguin in extremitati , in timpul orelor de program, Dra Nora. Ala ii necesar acasa, in dormitor…


  22. 22

    Ălelalte extremităţi, Raj. 😀 Iote alea pe care le folosesc chiar acu’, cu tine.


  23. 23
    Raj:

    Buna dupamiaza spre chindii, dna Ana ! Dnu 1Q a zis vute si nevute despre mine. Minciuni, egsagerari. Am luat otararea sal evit. Ba cas cracanat, ba ca o am bleaga. Pure inventii…


  24. 24
    Raj:

    Pai io ma refeream la extremitatea mai importanta, dra Nora. Aia cu care gandim noi barbatii, sarumana. Nu credeti ca tre sal puneti la punt pa dnu 1Q ? De unde stie dansa ca mi sa terminat materia prima ?


  25. 25
    Raj:

    Dnu Marcel e bine dispus. Io foarte distrus, 1Q bea otca ca un rus…


  26. 26

    Nu ştiu, Raj, de unde ştie. Întreabă-l pe el.


  27. 27
    Raj:

    De unde stiti dnu 1Q ?


  28. 28

    Nu-i aici. Da’-s sigură că-şi va cere scuze şi te va invita la o indiană.


  29. 29
    Ana:

    Raj,

    Da’ nu zice cu răutate, ci cu respect de fiu.


  30. 30
    Raj:

    Trecui pe la magazinul nevestemii mai acu 2 ore. Acolo am dat de un tip leit cetateanul turmentat din piesa aia din anii 50 care juca cu Elvira Godeanu. Ii facea curte nevestemii. bA CAI FRUMOASA, BA CA FIRELE ARGINTII O PRIND DE MINUNE. eA FACEA TETE-FETE, INCERCA SA FIE DIPLOMATA.Cand ma vazut in prag, nevastamea sa luminat toata, in sensu ca oi scapao de simpaticul si pisicherul tip, un dolofan la vio 55 de ani. Io o facui pea clientul ca sa nu se simta stingherit, jenat, grasunul chefliu. Iam zis nevestemii: Stimata si frumoasa doamna, naveti niste papuci ca pentru un barbat sarmant ca mine ? Ala, cica sami vad de dfrum, ca el a fost primul. Am plecat fara sa cracnesc. Am apucat totusi sa citesc in ochii nevestemii “Lasa ca ne intalnim noi acasa, tampitu dracu “”


  31. 31
    Raj:

    Stiu ca nu zice cu rautate, dna Ana sarumana. De fapt nici nu a zis, dar a gandit. Nui tot aia ?


  32. 32

    😆 😆 😆 Genial!


  33. 33
    Raj:

    Ce vi se pare asa genial ? Creca sunteti prima care recunoaste cas genial…


  34. 34
    Nastasia:

    Oare dacă simpaticul şi pişicherul tip avea cu vreo douăzeci de ani mai puţin, bicepşi, pătrăţele şi alte alea, ai mai fi plecat fără să crâcneşti?


  35. 35

    Reacţia ta la faza cu soţia şi curtezanul.


  36. 36
    Raj:

    Daca ar fi fost mitocan, ii botzeam fatza, dna Nasta sarumana. Adica i-o indoiam. Ma refer la patratzelos. Bondocul era haios tare, inofensiv, mucalit. Ii sedea de minune. Eu insumi eram inofensiv in anii cand beam cam mult. Eram in stare sa-l imbratisez si pe Stalin……….. Daca nu procedam asa, tipul s-ar si simtit prost , dra Nora.


  37. 37

    Aia am zis şi eu, Raj. Am apreciat discreţia ta.
    Dar Nastasia altceva te-ntrebă. :mrgreen:


  38. 38
    Nastasia:

    Lasă, îs mulţumită cu răspunsul. Maaare diplomat, domnu’ Raj! Apreciez cum a scăldat-o.


  39. 39
    Raj:

    Pai iam raspuns dnei Nasta, frumoasa si gingase dra Nora. Aaa, vreti mai mult ! As fi fost gelos, dar m-as fi prefacut ca nu-s. Ca orice barbat care detine o nevasta inca frumoasa, is gelos, dar nu fac scene. As fi penibil. Eu cand mi-am prins perima nevasta cu altul si am dat fuga la frigider sa scotz o sticla de vin, n-am glumit. Am vrut sa procedez ca lorzii. N-a fost bine penca de fapt am umilit-o pe fosta.


  40. 40

    Aşa, vezi! 😉


  41. 41
    Nastasia:

    Dacă i-ai fi dat ăluia cu sticla-n cap, ai fi rămas până astăzi cu fosta.


  42. 42

    Sughiţ isteric. Care mă bârfiţi?


  43. 43
    Raj:

    Jaba, ca avea caciula pe cap. Dna Nasta………. Pt. sughit trebe o lingurita de apa, un paar cu zahar sau un pui la rotisor, dra Nora. Un al VII-lea samtz imi spune ca dnu Danii va barfeste, dnu 1Q o be… Ptiu ce era sa zic !


  44. 44
    Nastasia:

    L-ai prins la doamna prima nevastă cu căciula în caaaap?? Tulai, doamne, te pomeneşti că avea şi şosetele în picioare.


  45. 45
    Raj:

    supraelastice


  46. 46
    Raj:

    Io nu inteleg, dnu 1Q, Codin a ciupit-o de buci pe madam Eu-genia ? Nu e nimic anormal, cine n-a ciupit de buci la viata lui, o doamna, o girafa, o hipopotama ?


  47. 47

    Doamne fereşte, Raj! Aşa zice povestitorul acolo?
    Soţul ei o mai ciupea, din când în când.
    Codin era doar îndrăgostit.


  48. 48
    Raj:

    Aaa ! omu ei deci. Pai daca avea popoul lucrat…


  49. 49
    Raj:

    Tre sa citesc cu atentie tecstu. Is multe inadvertente.


  50. 50

    Posibil, Raj. Mai ales în felia mea. C-a fost pe fugă.


  51. 51
    Raj:

    Si ar mai fi ceva. Nu-mi place in ce context a fost folosit cuvantul “”cacat””. Parca mai era ceva cu extractia unui borcan… Ce pot sa-si mai bagee uinii in cur ? Hai inteleg sa-si bage omul o coada de bidinea, un picior de scaun… Nasol.


  52. 52

    Ce context, Raj? Acolo unde zice că s-a făcut de căcat? Păi, na! Dacă aşa e expresia!


  53. 53
    Seva Tudose:

    Intai si intai,buna seara boieri mari 😀

    on topic,tin sa lamuresc “cine a murit la spital un nemuritor” ? Regele tiganilor,Cioaba 🙄

    “o mamaliga tinuta prea mult pe foc” se afuma…cea cu cocoloase,nu a fost batuta bine cu facaletul,incearca cu telul !

    cum vine asta(la Pastele cailor) sa imprumuti bani,si ii returnezi,avand presimtirea ca vei castiga la lotto 😀

    s-apoi cum sa ti biscuitul sub cana 🙄 poa’in ceai…
    muieti sunt posmacii 😀

    Ana#8

    te puuuuuup,dar da-o-n pizda masii de treaba,sa nu imi
    indrugi mie verzi si uscate ca fusasi ocupata pana peste cap…liru’liru’ ! Intr-un fel ne-ai parasit 😥

    Cosa#13

    nu-s io’iubitoare de rusnaci,dar cum poti compara pe ala cu Fuego ? Poa’la jocul de scena ori costumatie ? Rusul are cel putin,voce !

    Marcel#19

    Cosa e gorjean nu banatean…sa ii zici neica,nu nana !


  54. 54

    Se zice nană, Seva:


  55. 55

    Bună, Seva!

    Biscuiţi se numesc chestiile alea rotunde care se pun sub ceşti să nu rămână urme pe mobilă. Pot să fie din carton, dintr-un soi de rumeguş presat sau din diverse materiale textile.

    Cum te distraşi la festival? 🙂


  56. 56
    marcel zadda:

    dna seva,

    nici macar dumneavoastra nu le le stiti chiar pe toate…

    nana stie ce spune, credeti-ma!

    si, cu permisiunea dumneavoastra, chiar si eu stiu ce spun.


  57. 57
    Seva Tudose:

    Nora,

    misto de tot,am fost la Cleveland,Ohio…peste 30.000 de romani…dans muzica,antren,mancare traditionala si vinuri,bere romaneasca ! Am jucat de ma dor muschii si acum 😀

    ma luai de aia din formatie,bai dati-o’ncolo,voi stiti doar banatene 😆 s-au dat pe brazda !

    OK.Marcel…stiu aveti voi doi o afinitate unul ptr. celalalt !


  58. 58
    marcel zadda:

    s-o fi bazind ea pe ceva afinitatea asta, dna seva, nu?


  59. 59
    Seva Tudose:

    Marcel,

    daca se bazeaza afinitatea pe ceva,cred ca numai voi doi sunteti in masura sa o spuneti…eu doar observ !


  60. 60
    marcel zadda:

    corect spus, dna seva!


  61. 61
    marcel zadda:

    dna seva,

    daca-mi permiteti sa dezvolt un pic asertiunea de mai sus…

    afinitatea dintre mine si cosa nostra se bazeaza pe faptul ca amindoi stim foarte bine ce spunem cind vorbim despre psi-ul lui schrodinger si stim la fel de bine ce spunem si cind vorbim despre felul in care se trateaza o closca (gaina) in calduri. sint suficient de clar in exprimare?


  62. 62
    Seva Tudose:

    Marcel,

    filosofia asta de “doi cocosi” am fumat-o de mult ! Imi jicnesti putina inteligenta ramasa ;(

    sunt destul de inteligenta sa simt unde bati “plenty of explications” 🙄

    ce faci tu acum,sah intellectual,imi iei calul,iti iau dama ?


  63. 63
    marcel zadda:

    dna seva,

    ati fumat pe dracu’ filozofia asta. la sah, ce sa zic? sint un jucator modest, va dau calul de buna voie!


  64. 64

    Seva, mă gândeam eu că-i organizezi pe ăia pe acolo. 😀


  65. 65
    Seva Tudose:

    Cosa#54

    tu dreptate ai….nana…imi aduc aminte pe tata,cand plangea atunci cand o asculta pe Maria Lataretu…


  66. 66
    marcel zadda:

    pai, vedeti dna seva? ne si asemanam pe undeva. numai ca nu-mi spuneti ca l-ati fumat pe schrodinger. sinteti foarte departe de el, aveti cuvintul meu, chiar daca sintagma “closca in calduri” pare sa va apropie de “psi”… nu e tot aia, sa mor io!


  67. 67

    Cineva să-mi dea două palme!


  68. 68
    Seva Tudose:

    Marcel#66

    imi este sufficient “ne si asemanam pe undeva”…eu spun altceva: seamana dar nu rasare ! Ne desparte un ocean !

    Desi nu am nimic(Doamne fereste ceva impotriva-ti personal) dar nu’stiu de ce am instinctul de conservare !

    Drag mi-ar fi sa vad ca avem ceva in comun .


  69. 69
    marcel zadda:

    ma ofer eu, nora; numai ca mai pe dimineata, acum ma duc la somn. noapte lina va doresc!


  70. 70

    Nu tu, Marcel. Merci de intenţie. Noapte bună şi ţie, deşi nu ştiu cum ţi-o fi, rupt între Schrodinger şi cloştile în călduri. Greu, greu!


  71. 71

  72. 72
    andreea:

    io sughiţ doar cînd mănînc morcovi.

    Schrödinger ăsta parcă avea treabă cu pisicile, nu cu găinile…


  73. 73

    Tu ştii, Andreea. Eu nu mă pricep nici la pisici, cu atât mai puţin la de-astea cu “pedigree”, nici la găini.
    Nu-s dăşteaptă, după cum bine s-a stabilit cu ceva timp în urmă.
    Când mă confrunt cu dăşteptăciunea, îmi vine să-mi trag două palme. De năcaz, nu de alta.


  74. 74
    andreea:

    zic să nu exagerezi…
    eu chiar mi-am tras palme, azi noapte, dar din cauza ţînţarilor…


    în altă ordine de idei, am scăpat vie şi nevătămată, chiar dacă am încercat instalaţia de exterminare în masă numită pasarelă peste DN1, în minunatul oraş Buşteni. e drept, am totuşi un cucui vînăt deasupra tîmplei drepte şi un tricou pătat cu vopseaua roşu-aprins ce înfrumuseţează oroarea.


  75. 75

    Ha? Păi, ce-ai păţit? Ai căzut?


  76. 76

  77. 77
    val_one:

    bună dimineaţa, bine v-am regăsit! 🙂

    eu doar ce-am căzut din paradis, am nevoie de un timp de reacomodare. luaţi-mă uşurel. 🙄


  78. 78
    andreea:

    cum să zic… e făcută în ciuda tuturor normelor. mîna curentă de la balustradă e pe la 1.50m. cînd ajungi jos şi vrei să coteşti ca să o iei pe trotuar, bara respectivă ajunge fix undeva deasupra ochilor, exact cît trebuie ca să nu o vezi şi să o iei în plin cap. pentru mine, că am 1.70. copiii vor scăpa, poate…
    era cu vopseaua neuscată, dar dăduseră drumul la oameni, probabil de fericire…
    iar sus, partea pe care calci e curbată zdravăn, pentru senzaţii tari la iarnă…

    şi cel mai cel dezastru e că nu mai sînt treceri normale de pietoni decît într-un capăt şi în altul al Buşteniului, deci cam la 1km distanţă, şi nu în centru (gară, hoteluri, magazine). bătrînii, handicapaţii, copiii mici, mamele cu cărucioare, cetăţenii încărcaţi cu bagaje sau pur şi simplu leneşii tofologi (sînt 40 de trepte de urcat, 40 de coborît) să-şi pună naibii pofta de traversat în cui.

    eu bănuiesc că se încalcă şi legile alea privind circulaţia. a, şi am auzit şi că au costat 80.000 de euro, fiecare. aurite, nu alta!


  79. 79

    Iuhuuu, Val!
    Bine ai revenit!
    Cum a fost? Mă şi gândeam cât mai ai de gând să leneveşti. :mrgreen:


  80. 80
    val_one:

    n-am lenevit deloc, Nora, încă mai am febră musculară. 😆

    cum a fost… am să vă povestesc mai pe larg, inclusiv în imagini. 🙂


  81. 81
    andreea:

    val a căzut de pe căpiţă… 🙂


  82. 82
    val_one:

    cam da, Andreea. cu ocazia asta mi-am redefinit ideea de paradis. 🙂


  83. 83

    Andreea: păi, da. Citisem că sunt vreo 5 şi au costat 400 000 de euro. A fost un oareşce scandal, nu ştiu dacă l-ai prins, firmele le-au făcut, dar contracte ioc!

    Val_one: abia aştept. 🙂


  84. 84
    Ana:

    Val,

    Bine-ai venit! 🙂

    All,

    Midineaţa! 😉


  85. 85

  86. 86
    val_one:

    bună, Ana! 🙂 🙂 🙂


  87. 87
    Costeluş:

    Mie-mi plac pasarelele de la Busteni. As putea face si eu tractiuni, sa nu mai indoi batatoarele de covoare.

    In alta ordine de idei, am schimbat IP-ul. :((


  88. 88
    Nastasia:

    Dacă-ţi plăceau păsărelele, ai fi putut face flotări. Ptiu, nu mă luaţi în seamă, îs cu curu-n sus azi.


  89. 89
    andreea:

    Costeluş, lucrurile bune durează puţin. cele excelente, foarte puţin. şi tot aşa…


  90. 90
    andreea:

    ia, că am citit şi eu epopeea lui Codin. 🙂 asta e varianta autohtonă pentru Vă place Brahms?

    (relaţie contabilă subordonat… 😆 😆 îmi şi imaginez pe cineva care caută asta pe gugăl…)


  91. 91

    Andreea, nu “te” râde de etichete! Eu le-am pus!
    Ce, am văzut ciudăţenii mai mari de căutări! De pildă “cum se lecueste mozolul”. 🙄
    Mai ştii? Cum vă place, cum vă place, că nu vă mai place…


  92. 92
    andreea:

    mozolul se lecueşte cu comprese cu muşeţel. 🙂

    uite, alta:

    ce trebuie sa le dau la rate cand ologesc

    dacă-i vorba despre raţe, chiar nu ştiu… dar dacă e vorba despre rate, aş putea să le dau bicicleta, că tot nu-mi mai trebuie…


  93. 93

    Au! După mine mozolul avea doar sensul ăla argotic, carnal. Şi nu pricepeam de ce ai vrea să te lecuieşti. 😆 😆


  94. 94
    Seva Tudose:

    Marcel,

    Al dracului Erwin Rudolf Josef Alexander Schrodinger cu teoria lui quantum 😉

    eu una stiu doar taierea unui diamant in quantum,deh…eu colectionez pietre pretioase si semi-pretioase ! N-am eu treaba cu fizica fizicistului 😉

    Stiu,candva Cosa spunea de o facultate de fizica ori cam asa ceva,ati fost colegi ?


  95. 95
    Seva Tudose:

    Ana+Val,bucuroasa de revedere !


  96. 96
    Ana:

    Şi eu, Seva. 🙂


  97. 97

    Nastasia e cu curul în sus, eu sunt cu el de-a curmezişul. 😀


  98. 98
    Seva Tudose:

    Scuzati ca ma bag intre voi,Nora+Andreea,dar ce-i ala ‘mozol’ 🙄


  99. 99

    Seva, eu credeam că are legătură cu “a se mozoli”. 😀 Adică “giugiuleală”.
    Dar Andreeea îmi dădu de gândit şi îl găsii ca “mozól, mozoále, s.n. (reg.) umflătură, gâlcă; bătătură.”. 😀


  100. 100
    Costeluş:

    La tine si morcovul are tot asa, doar sens argotic si carnal.


  101. 101
    andreea:

    păi şi eu tot la aia m-am referit. 🙂 nu ştii ce se întimplă dacă mozolitorul are barbă ţepoasă şi scurtă? e jale…


  102. 102

    Aaaa! Şi era cât pe ce să-ţi sar în cap să-ţi spun că nu trec gâlcile cu muşeţel! 😆

    Costeluş, tacidracu’.


  103. 103
    Raj:

    Pe la noi e o vorba, dra Nora: cine ma pomeneste sa ma pupe in cur (in cazul dv., in fundulet) Acu na, ce sa zic , io ma gandesc cand si cand la dv. Ma intreb ce atitudine veti/voi lua… …………… Dna Seva, lasati nimicurile. Bere , mici , sarmale s-au dat ? Ati uitat esentialul…


  104. 104
    Raj:

    Costelus, vorbitidracu !


  105. 105

  106. 106
    Raj:

    Mozolitorul e parte barbateasca. Mozolita e parte feciorelnica, oricine stie…


  107. 107
    Raj:

    Dna Nasta e cu curu in sus, Dra Nora cu dumnealui dea curmezisu. Si io is cu curu in sus, dar in cazu meu e disponibil…


  108. 108
    Seva Tudose:

    Raj#103

    tu intrebi daca acolo la festival s-a dat mici si bere 🙄 bineinteles,era un fum de un km. in jur… 3 dolari un mic,desigur destul de mare si bere la sticle de jumatate de kg. “Timisoreana” 4 dolari o sticla 😆

    iar inauntru la salon erau doua cozi imense ce te serveau cu: fasole verde,sarmale,carnati proaspeti si afumati cu varza,friptura de pui,porc,mamaliguta cu branza,placinte,strudele,clatite,cozonaci,eclere,savarine,amandine,Aveline,Jofre…paine de casa 😆


  109. 109

    Ce-s alea Aveline, Seva?


  110. 110
    Seva Tudose:

    Nora,

    doar un nume pastrat din Romania. Este o prajitura din 2 pandispanuri mici rotunde trase in ciocolata amaruie lipite una peste alta in crema cu portocale, deasupra frisca si presurat ciocolata rasa ! 😆


  111. 111

    N-o ştiu, Seva. 😀


  112. 112
    Seva Tudose:

    Nora,

    ce nu mi-a placut ca nu au avut prajiturile mele favorite: diplomat ori cataif !


  113. 113
    Costeluş:

    O prajitura de morcovi pentru o acritura nu stii tu Seva? 😀


  114. 114

    Păi, cataiful, cel puţin, nu e prea românesc. Du-te la festivalul turcesc. 😀


  115. 115
    Seva Tudose:

    Nora,

    😀 hai lasa,ca si sarmale le fac turcii,bulgarii,sarbii,
    armenii,romanii,moldoveni si cam fiecare se lauda cum ca ar fi fost inventate de-a lor 😀

    tot asa si cu baclavale,noi le sucalim si le spunem’sarailie’ ! 😀


  116. 116
    Seva Tudose:

    Costelus#113

    daca te referi la o adevarata prajitura,am una ! daca te referi cu sensul celalat,cine ar fi ‘acritura’ si de ce ai dori sa o indulcesti cu o prajitura de morcov 🙄

    uite:faci o crusta din 1/2 baton unt,1 lingura zahar,2 ori 3 nuci pisate,un varf sare,o ceasca de biscuit pisati,amesteci si pui tot intr-o forma,tava si presezi cu lingura,aceasta va fi pe fundul prajiturii.pui in cuptor ptr.12 minute.incalzesti cuptorul dinnainte la 325F.

    o ceasca de zahar,1 pachetel de branza dulce,o ceasca de smantana,2 lingurite de esenta de vanilie,3 cesti de piure de morcov,5 oua. Amesteci intr-un castronel si torni umplutura asta peste crusta.Pui in cuptor din nou
    dar pui tava intr-o alta tava cu apa.se lasa in cuptor ptr.o ora.


  117. 117
    Raj:

    Costelus a terminat-o cu mujdeiul si acu o da pe morcovi, o leguma foarte buna din moment ce iepurii o prefera… Dar o manea pacolo, dna Seva ?


  118. 118
    Costeluş:

    Doar cu mine e acra, stiu. Morcovii totusi n-au nici un sens “alternativ”. Pentru mine. Pentru ea … oho! 😀


  119. 119
    Raj:

    Pentru mine morcovii au un sens alternativ. Cand vad morcovi la piata de peste 30 cm., ma apuca dracii, invidia… O leguma extrem de nesuferita…


  120. 120

    Ia zi, Costele. Ce sensuri alternative au morcovii pentru mine? Hai,te ascult.


  121. 121
    Costeluş:

    nu doar morcovii, ci aproape orice. Mai ales daca spun eu ceva.


  122. 122
    Costeluş:

    Si semnele de punctuatie chiar. Cine stie ce magarie vrea sa spuna costelus cind pune o virgula aiurea?


  123. 123

    Zi cu sensurile morcovilor, Costelus. Alea oho!


  124. 124
    Costeluş:

    Zi tu! Nu mai tii minte ce bataie ai vrut sa-mi tragi cind am intrebat pe cineva aici de niste morcovi?? Mi-a ramas in minte chestia, pe moment m-am distrat, dar dupa aia mi-am dat seama de incercarea disperata a unora de a gasi si alte sensuri, potrivite cu etichetele pe care le-au pus altora.


  125. 125
    Raj:

    Io cred ca asociaza morcovii cu pula, ceeace e un nonsens. Pula nu contine vitamine…


  126. 126

    Costeluş, ce nevinovat eşti tu. Hai, scuteşte-mă!


  127. 127

  128. 128
    andreea:

    neaţaaaa…

    🙁 auuu, dar ce melodie veselăăăăă… 🙁


  129. 129

    Să n-o poţi duce!


  130. 130
    andreea:

    azi e zi de plîns? 🙄 eu sînt gata oricînd!


  131. 131

    Am o stare aşa, de vin băut pe jumătate…


  132. 132
    Nastasia:

    Poimâine iară vine sfârşitul lumii, aşa că bea iute şi jumătatea aialaltă.


  133. 133

    Am văzut, Nastasia, am văzut. Chiar zicea un coleg că anul ăsta nu e nicio apocalipsă…
    Pac! Răsări Rasputin din negura timpului.


  134. 134
    andreea:

    îmi place de fata asta, cum iese şi intră la loc în apă.


  135. 135
    andreea:

    a, s-a anunţat şi un cutremur, poate nu ştiaţi…


  136. 136
    Nastasia:

    E păcătoşi oamenii, maică! S-a răit lumea.


  137. 137

    Şi mie-mi place, Andreea. Eu nici n-aş mai ieşi de acolo…


  138. 138
    Ana:

    Iar apocalipsică?


  139. 139

    Iar. Păi, ne plictiseam prea mult.


  140. 140
    Seva Tudose:

    Andreea#134

    acel video cu Terez…da-o in colo de treaba,a trebuit sa ascult sa presupun peste 4 minute si 20 de secunde,sa vad in sfarsit niste sfarcuri de tate…

    un fel de strip-tease acvatic 😀


  141. 141
    Seva Tudose:

    Cand va fi,adica apocalipsa ? Sa stiu cum sa ma impac ori sa ma cert cu anumite personae(ori sa-l omor) fiindu-mi totuna 😀


  142. 142

    Pe 23, Seva. Vineri. Acuma vine.


  143. 143
    andreea:

    n-ar putea aştepta pînă pe 28? ca să văd şi eu concertul cu Waters…


  144. 144
    andreea:

    iete-te la Seva… măcar să fi fost Bardem ieşind din undele alea…


  145. 145
    Seva Tudose:

    Nora,

    de unde ai sursa de informare a apocalipsei,ca aici nu se pomeneste,ori nu am rasfoit eu tot yahoo-ul,bing-ul,google-ul ?


  146. 146

    Seva, am văzut în Gândul, ieri sau alaltăieri, nu mai ştiu exact…
    Dar uite şi pe Agerpress.

    http://www.agerpres.ro/media/index.php/international/item/217127-Apocalipsa-dupa-Rasputin-23-august-2013.html


  147. 147
    Seva Tudose:

    Andreea,

    Javier Angel Encinas Bardem este un om frumos,seamana cu G.Clooney si Adrian Pintea… 😀


  148. 148
    Seva Tudose:

    Nora,

    am citit previziunile lui Rasputin si nu ma impac cu ce-a prezis:CA IISUS AR TREBUI SA VINA PE PAMANT SA NE ALINE…deci vom muri neimpacati 😥

    “ar trebui” implica probabilitatea negative, de a nu veni pe pamant Iisus… 😥


  149. 149

    Seva, eu ce să-ţi spun?! Na!


  150. 150
    Seva Tudose:

    Nora,

    ca periodic,trimestial,semestrial,anual…ca o agentie nationala sa aserveasca BOR,cea care are mai multa putere de a tine lumea in frau populatia,decat Constitutia,Sistemul Judiciar…

    am mai vazut si in alte tari…m-as fi mirat sa-i fi vazut pe “barbosi” mai putin hulpavi 🙄

    asta e parerea mea,tu poti avea o alta .


  151. 151

    🙄
    Ce agenţie, Seva?
    Luminează-mă că nu ştiu la ce te referi acum.


  152. 152
    Seva Tudose:

    Nora,

    Agerpress ! Cel putin asa scrie la acel articol,agentia nationala Agerpress. Gresesc ?


  153. 153

    Agerpres e agenţie de presă, Seva. Cum e şi Mediafax. Ce treabă să aibă ei cu BOR?


  154. 154
    Seva Tudose:

    Stiu,ca Agerpres fiind din Anglia,si asta ar fi o filiala din Romania ?


  155. 155

    Seva, Agerpres e românească. Nu e din Anglia. 🙂


  156. 156
    Seva Tudose:

    Nora,

    da,sunt confuza despre mass-media din Romania,anii isi spun cuvantul. Dar aceste stiri,zvonuri ce au singurul scop de a speria populatia,imi displace !

    Daca va fi sa vina apocalipsa,vom murii cu totii,care-i scopul de a ne incunostiinta dinainte,de a ne speria 🙄


  157. 157

    Seva, asta e altceva.
    Materialele astea fac rating. Na, ce să faci. 😀
    Azi, văzui, de pildă, un titlu care se referea la sicriul lui Cioabă. De ce m-ar interesa pe mine ce fel de sicriu o să aibă omul ăla nu ştiu…
    Nu te mai speria, nu le lua în serios, cum n-o facem nici noi. 😀 Nu are sens să te consumi cu aşa prostii…


  158. 158
    Seva Tudose:

    Nora,

    vazusem in coltul dreapta sus,steagul Angliei,dar se refera la varianta ziarului de a fi citit in limba engleza !

    cum spun,nu le am cu mass-media romaneasca ! Sorry

    dar ca indifferent cine iese cu un anunt de genul asta,in Romania predomina. Observ cat de speriati sunt rudele mele,ale lui Sandu despre biserica,religie,sarbatori,pomeni…pelerinaje,mers pe coate si-n genunchi… mult prea multa religie… 😉


  159. 159
    Seva Tudose:

    Si da,mi-ar fi scarba sa vad cum un tigan isi permite sa aibe un sicriu aurit,ce-a facut,ca a fost regele lingurarilor,blidarilor,spoitorilor :mrgreen:

    cum lehamite mi se face cand vad la PROTV. numai nunti,botezuri,bairamuri,despartiri,impacari,despre papitele din Dorobanti,inmormantarea sotiei lui Salam,meniuri de 500 de euro…nunti tiganesti de milioane de euro…samd


  160. 160

    Seva, ştii că nu sunt deloc fan BOR. Dar trebuie să spun că nu i-am văzut totuşi pe capii BOR să iasă public şi să susţină paranoia asta cu apocalipsele. Au ei alte păcate, dar pe ăsta, nu.

    În rest, sunt de acord cu tine.


  161. 161

    Seva, nu e deloc scârbos ca un rom să aibă un sicriu. De ce să nu aibă? Dacă aia e dorinţa omului…
    Scârbos e tot tamtamul care se face la noi, inclusiv la înmormântări. Scârbos e că se fac articole şi despre vata lui din nas. Aia e scârbos.


  162. 162
    Nastasia:

    Mie nu mi-e groază de sfârşitul lumii, oricum strâmbam din nas la gândul că eu voi pieri şi lumea îşi va vedea în continuare de treburile ei. Aşa e măcar spectaculos şi foarte onrabil, să sfârşeşti apocaliptic. Doar că-s un pic curioasă cum e după. Asta e, nu le poţi avea pe toate.


  163. 163
    Seva Tudose:

    Nora,

    laudarosenia in lux de amanunte,numai despre opulenta lor ma exaspereaza. Cum ca la rochia ei de mireasa s-au pus 10.000de pietre Swarowsky,diadema adusa de la Dubai…luna de miere va fi in nu stiu ce loc exotic si ca nea State de Romania are cravata din aur la gat de 1 kg :mrgreen:

    unde numai o noapte costa 5.000 de euro… da,stiu sunt si bogati pe planeta,dar cum se face ca un rrom,care nu are nici un fel de educatie,bussines,indeletnicire…de unde si cum a facut milioanele de euro ?

    si stai ca au imparat,3 regi,apoi vin baronii…printesele…pirandele


  164. 164

    Seva, aia e altă treabă. Iar ăia nu ar avea unde să se laude dacă nu s-ar duce reporterii să-i întrebe de taină şi dacă n-ar sta toţi prostovanii cu gura căscată la tv la astfel de emisiuni.
    Deci, nu e vina lor. E vina presei, a noastră şi a fiscului ce nu-i întreabă de sănătate.
    Oricum, ca să te linişteşti, Cioabă cică nu va avea sicriu de aur. Pomană nu va fi -- ei sunt penticostali -- ci doar o masă simbolică. Nici alcool nu se va da.
    😀


  165. 165
    Costeluş:

    Vai, fara alcool, sa stea saracu presedinte ca pestele pe uscat!

    Auzi Nora, ca vine sfirsitul lumii, mai avem azi si miine sa ne batem.


  166. 166
    Seva Tudose:

    Nora 😀

    rasuflu mai usurata,daca Cioaba nu va avea sicriu de aur,surplusul de bani il va dona satelor de tigani,macar sa aibe si ei o scoala acolo’sa ?

    Are familia Cioaba e-mail sa ii propun idea asta 🙄


  167. 167
    Costeluş:

    … o scoala sa aiba unde pune crisma.


  168. 168
    Costeluş:

    E buna si monarhia asta la ceva, au “ziarele” ce sa mai scrie.


  169. 169
    Costeluş:

    E bune frunzele de menta?


  170. 170

  171. 171

    Cum spuneam. Eşti rece şi indiferent. Ai ochii noi, nu mai citesc în ei nimic, parcă ţi-ai pus jaluzele. Of, sunt foarte tristă. Mă secătuieşti de viaţă…


  172. 172
    Nora&1Q:

    Faină melodia! Acu` o văzui.
    Zi de simț. E ăl cu care se laudă și Whirlpool?


  173. 173

    Nu. E al optulea.


  174. 174

    Vezi, cred că de fapt niciodată n-ai ştiut să mă apreciezi. M-ai subapreciat, ce să mai…


  175. 175
    Nora&1Q:

    A, păi se rezolvă, agapi mou! Pui poza ailantă, cân` zâmbesc? Cu luminița. E așa, mai zen.


  176. 176

    Aşa crezi tu că merg lucrurile într-o relaţie? Aşa-ţi imaginezi? Da’ ce crezi? Că m-ai luuuuaaaat de pe stradă?!!!

    AAaaAAAAAAAAAAA!


  177. 177
    Nora&1Q:

    Eah! de fapt m-am subapreciat. Că iote, avem numele îmbârligat. N-aș face așa ceva! nevăr..

    Păi, ce draq! :alabăse:


  178. 178
    Nora&1Q:

    Gu-ri-ța! Că și tu mi-ai înșelat de atâtea ori așteptările. Am tot insistat, așa mai subtil, ce-i drept, să înțelegi că ..da` ce să înțelegi tu!


  179. 179

    Îmi zici să tac?! Vrei să-mi închizi gura, ha? Păi, ce tu crezi că eu tac la comanda ta? Iote, nu tac nici de-a dracu’! Pe domnu’ îl supără adevărul, da, ştim, cunoaştem! Ai o imagine de sine mult prea bună, mister!
    Taci! Nu mă-ntrerupe că nu ştiu ce fac!


  180. 180
    Nora&1Q:

    Tu mereu ai dreptate! Nu vezi deloc ce zbateri interioare am! Cât mă screm să.. da` lasă! Mai vb și de al enșpelea sâmț.. Tu doar simți! eo am trăiri, da` ce știi tu!


  181. 181

    Trăiri? Ce trăiri? Cu cine? Eu de ce nu ştiu c-ai trăiri?
    Lângă mine zaci ca momâia. Ca un cocon. Ca un vierme de mătase. Nimic nu zici, parcă ai fi mobilă. Aşa nu se mai poate!


  182. 182
    Nora&1Q:

    Știi ceva? Nu-ți convine, taie-o! Să nu te mai văz, că..
    că.. Auzi, ziceai ceva de o minivacanță? Unde? Aud? Zi!
    Spune tot!


  183. 183

    Nu mă respecţi. Aia e. Ştiam eu prea bine, de mult, cam de prin mai aşa, dar n-am vrut să accept adevărul crunt.
    Acum e clar ca lumina zilei. Altfel nu ţi-ai permite să ai trăiri!
    Auzi la el, are trăiri!


  184. 184
    Nora&1Q:

    Mna, sunt copleșit e puterea ta de penetrare sufletească. În preajma ta mă simt răscolit, bulversat și de aceea par așa mutulică. De fapt, e doar un instinct de conservare, să nu mă fac de, ..de.. nu-mi iese cuvântul fără supozitor.


  185. 185

    Nu te enteresează! Plec să mă regăsesc! Să comunic cu mine, să-mi aud vocea interioară pe care ai suprimat-o tu atâta timp! Mi-ai pus căluş, mi-ai mutilat personalitatea! Păi, da, numai tu să te lăfăieşti în garsoniera relaţiei noastre! Numai tu să_ţi pui ciorapii la uscat pe calorifer! Ai idee cât m-a rănit asta?! Ai?! Dresurile mele stăteau înghesuite într-un colţ, iar şosetele tale abureau fericite, fiecare pe câte un element!


  186. 186
    Nora&1Q:

    Dacă ai ști! Of, dacă ai ști!!.. da` ce știi tu, mă, nu știi nika. Tu doar simți și atâta trâmbițezi cu asta că.. Chiar mă gândeam dacă.. dar lasă, că tu imediat mi-ai interpreta vorbele și (aici mă opresc nițel că-mi tremură barba, de fapt ciocul tuns scurt care seamănă cu..știți voi!)


  187. 187
    Nora&1Q:

    Și să știi că ciorapii aceia nu mi i-ai croșetat tuuuu!!!
    (aici izbucnesc violent în plâns că nu mai poci. Mă descarc)


  188. 188

    Tot ce ştii e să te conservi. Eu mi-am pus sufletul la bătaie, pe mine toată! Şi acum număr vânătăi, echimoze, dureri fără leac, pentru care nu există diclofenacul potrivit!

    Apropo, fă-mi şi mie un masaj la umeri că am anchilozat! Nu te uita aşa la mine, ce stai proţăpit acolo? A, nu te interesează! Ştiam eu! Ştiam!


  189. 189
    Nora&1Q:

    Și-așa aveam setat caloriferul pe minim să nu ne crească factura la întreținere! Îi luam dimineața tot uzi. Aburul ținea doar cân` mă decălțam, apoi..


  190. 190

    Nu! Nu ţi i-am croşetat, dar cu câtă dragoste ţi-i împătuream când tu erai ocupat să ai trăiri brambura!


  191. 191
    Nora&1Q:

    Ce masaj? După câte mi-ai făcut?! Să-ți facă cin` te-a anchilozat! Ieteee..


  192. 192

    Nici nu vreau! Nu aş suporta să mă atingi acum! Nici cu un fir de păr, nici cu o floare măcar, fie ea şi gerberă…


  193. 193

  194. 194
    Nora&1Q:

    De parcă tu..
    Știi ce? dacă tot nu gătești nika și frigiderul ăla stă așa porno când îl deschid, mai bine îl vindem. Mergem la o grădină de vară? Cât mai e vară..
    Mi-ai văzut tu bastonul că ultima dată ai vrut să mi-l arunci că te-ai împiedicat în el. Că nu te mai saturi de okelary ăia ..


  195. 195
    Nora&1Q:

    Floarea aia era de la magiunul primit de la tușa Eu-genia acum un an. Un an și ceva, parcă..


  196. 196

    Vinde-l, dă-l dracu’!
    E după cuier.
    Nu mă mai satur, am făcut cearcăne şi riduri din cauza ta. Ce ştii tu…
    Mă ofilesc şi tu nu vezi, nu-ţi pasă, nu te uiţi decât la facturi şi la tv…


  197. 197
    Nora&1Q:

    Te atinsesem cân` am aruncat cu borcanul în tine, da` atunci de ce n-ai zis nika? Te treziși acu` cân mi-au secat puterile..
    Ptiuu, de știam io cu cin` mă înhait!


  198. 198

    Fi-ţi-ar tuşă-ta să-ţi fie! Numai tâmpenii îţi bagă în cap.
    Să n-o mai prind pe aici, pe ea şi magiunul ei dulce de-mi vine să vărs!


  199. 199

    Am fost ca o carte deschisă…
    Aproape pură, aproape inocentă, cu colţurile tăiate, da’ nu de tot…


  200. 200
    Nora&1Q:

    Da-da, acum îți vine să verși da` atunci în fiece dimi îți puneai o felie la cana cu ceai de mușețel. Pe atunci nici trufele găsite de mine cu trudă prin miezul pământului nu-ți plăceau mai mult ca magiunul ăla..


  201. 201

    Dacă vrei să ştii, mâncam aşa, numai ca să te simţi tu bine! Cum te-ntorceai cu spatele, să pui plicurile în apă, cum scuipam în şerveţel. Ca să ştii ce-am făcut pentru tine şi tuşă-ta!


  202. 202
    Nora&1Q:

    Da, deschisă. Tare deschisă. Te victimizezi ca să dai bine la blog, las` că știu io..


  203. 203

    Că am zis să fie bine! Să construim ceva-mpreună! Da’ n-a fost! Orice aş fi făcut pentru tine, tot cu jaluzelele trase stai, tot frământând trăiri… 😥 😥 😥
    Odată ţi-am făcut şi striptis pe jingle-ul de la radio! Scurt, dar oareşcum cuprinzător! Nu te-ai prins, tolomac cum eşti, ai sărit să mă-nveleşti cu prosopu’. Ţi-era de anexitele mele…


  204. 204
    Nora&1Q:

    Ce plicuri? Visezi. Aveam într-un ziar (Libertatea) o mână de mușețel cules din grădinița din fața blocului.

    Îmi aduc aminte de parcă a fo ieri..


  205. 205

    ahaaaaaaa! aaaaaa! aaaaaaaa!
    (plâng, îmi curg mucii, suflu nasul zgomotos în batista ta preferată, cu iniţiala celui de-al doilea prenume. Cusută de Eu-genia!)


  206. 206
    Nora&1Q:

    Erai pe balcon, da` în fine..


  207. 207

    (cu unghiile de la arătător şi degetul mare încerc să desfac cusătura)


  208. 208

    Nu mai avem ce ne spune. Nu a mai rămas nimic. Suntem doi naufragiaţi, fiecare pe insula lui. Cam de-un pogon aşa…


  209. 209
    Nora&1Q:

    Că așa exhaust..pardon! exhibi..e, la naiba!
    Să nu te iei de d-na Eu-genia, da? Atât îți spui!
    Hai, vin` să ne pupăm! Dă okelary ăștia jos, hai ca te ajut io, hai, ușurel..


  210. 210

    Pot şi singură!
    IA! Uită-te în ochii mei şi recunoaşte!


  211. 211
    Nora&1Q:

    De la garsoneră la insula lui fieșcare..

    Ia nu-mi mai bea ceaiul. Ție nu-ți face bine…


  212. 212
    Nora&1Q:

    Las` că ultima oară cân` am `cercat să te vrăjesc cu ‘uită-te-n oky mei, ce vezi?’ mi-ai reproșat că am urdori..


  213. 213
    Nora&1Q:

    Ai un oky de sticlă! îuliu, acu` văzui..
    Ptiu, ce gheonoaie! huști-bâști, piei! +++ ptiu-ptiu


  214. 214

    Tipic ţie! Să schimbi vorba!
    Recunoşti?!


  215. 215

    Ce, îl aveam de când ne-am cunoscut…


  216. 216
    Nora&1Q:

    Pot să-l văd mai d`aproape? Ce verde eee..


  217. 217

    Râzi de persoanele cu dizabilităţi?
    Recunoaşte!


  218. 218

    Normal! E de calitate! Nu mi l-ai cumpărat tu!


  219. 219
    Nora&1Q:

    Asta e bila de la sticla mea cu țuică din vitrină! ce l-am mai căutat.. Îi pusesem un cocean.
    Hoațo, tu cu mine nu mai ai ce vorbi!


  220. 220

    Beţivule! Am terminat-o cu tine!


  221. 221
    Nora&1Q:

    Nu era suficient că mi-ai furat inima, suflețelul meu..
    Cât a suferit mama cân` am plecat cu tine în lume să-mi încerc norocu` ..


  222. 222
    Nora&1Q:

    Io, bețiv? Io, care am păstrat țuica aia mai bine de un deceniu să-ți fac masaj că te-am loat anchilozată, mai mult beteagă de-un oky..


  223. 223

    Nu m-atinge! Lasă-mă!
    Am suferit destul, nu mai suport atâta umilinţă. Câine ce eşti, te-ai înfipt cu dinţii în carnea sufletului meu şi-n ochiul meu de sticlă…


  224. 224
    Nora&1Q:

    știi cât am dat pe ea? Și de unde o am? știi? nu știi..

    Și tot io sunt rău! `r-ar ea a draq de viață cu cin s-o mai lega pe vecie cu ..cu.. `ai că m-ai `nervat! Pupă-mă pe frunce că mă calmez iute. Cine e buburuza cea mai apropiată suflețelului meu fin și delikat? cine-cine..


  225. 225

    Uf, bine, da’ să nu-mi mai faci masaj cu ţuică expirată, că mi se irită pielea, bărzăunelu’ meu!


  226. 226

    Fraierilor pierzători de timp!

    Mie mi-au trebuit doar trei săptămâni să mi-o trag cu a doua cea mai mişto autoare de pe Pandora’s.

    Şi mi-aş fi tras-o şi cu cea mai mişto dacă nu-mi dădeam cu stângu-n dreptu ca un papagal vicios ce sunt.

    Mă rog, cele mai mişto în accepţiunea mea -- evident!


  227. 227

    Ăsta cine mai e?
    Prieten de-al tău?
    Iar îmi vii cu toţi neisprăviţii?
    Uite ce urât vorbeşte…


  228. 228
    Nora&1Q:

    Eu am țeluri mai haig! le vreau sufletul :undracmovlila:


  229. 229

  230. 230
    Nora&1Q:

    E vecinu` de la 3! Ascultă cu borcanu` la perete..


  231. 231

    Ce oameni! În ce lume trăim!


  232. 232
    Nora&1Q:

    Și tu ai zis să amân Apocalipsa. Na, c-o făcui pt tine că nu-i trecuse mâna d-nei Seva.
    Cică să-mi ascult inima..


  233. 233
    Nora&1Q:

    Așa-mi trebe dacă am cetit numa` Sandra Brown..


  234. 234

    Aaaa, vă masturbaţi?!

    Credeam că fumaţi, că vă lua mama dracu!


  235. 235

    Mă duc să mă culc. Mă indispune opsedatu’ ăsta de vecin.
    Mai du-te, dom’le, şi vezi-ţi de treabă! Nu ţi-e ruşine?
    Ce treabă ai matale cu ce facem noi?


  236. 236

    Numai aici e posibil aşa ceva! Eu ţi-am zis să emigrăm!


  237. 237
    Nora&1Q:

    Hai, șșșt! Nu mai zice nika. Las` că-i bat io în calorifer și înțelege; nu-i tăntălău, ba chiar îi de treabă.
    I-om fi făcut poftă. Noi am greșit, na. Tolomaci.

    Hai! io dorm la margine că fac pipi des. Noapte bună! dă-ți naibii okelary ăștia jos să te pup și-n somn..


  238. 238
    Nora&1Q:

    Și lăsasem pe clanță cartonul cu dontdisturbedcănesupărămșivărupem..


  239. 239

    Îi dau, îi dau. Vezi c-am pus ceasu’ să te duci cu butelia mâine.
    Noapte bună, bărzăunelu’ meu!


  240. 240
    Nora&1Q:

    Noapte bună, buburuza mea dulce! Să-mi lași bani să iau și cribituri că am aprins focul cu doo bețe de la flori. Le-am frecat de dracii m-au găsit! Poate frecușul ălora să-i fi dat idei vecinului..


  241. 241
    Costeluş:

    Eu is cu dezinsectia. Aoleu, ce buburuza bondoaca!


  242. 242
    Costeluş:

    Bubu, unde esti? Buuuubi.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *