Singurătatea ale(r)gătorului de Facebook

Tot citisem că Facebook e, in nuce, lumea noastră. Că regăsim acolo, în dozaje direct proporţionale, tarele şi calităţile noastre ca societate. Toate sar mai repede şi mai uşor în ochi. Încerc să sper că teoria asta nu e adevărată. Nu ştiu ce mă-ndreptăţeşte la speranţă, dar ar fi tare rău ca lucrurile să stea cu adevărat aşa.

Sigur, perioada asta în care mi-am refăcut eu contul şi am fost activă e una, prin definiţie, a turbulenţelor. Alegerile, mai ales cele prezidenţiale, au darul de a activa energii de tot felul. Oameni altminteri pasivi se trezesc susţinând cu tărie sau înjurând cu aceeaşi patimă.

Cum votez eu, cred că ştiu şi mâţele voastre. Votul meu e, de când mă ştiu, anti-PSD. Componenta pozitivă era, atunci când era cazul, pro-liberali. Dar, de la fondarea USL încoace şi suspendarea ilegitimă a lui Băsescu, ea s-a volatilizat. Simţeam un soi de compatibilitate cu oamenii care votau ca mine, cu oamenii care ieşeau în stradă când o făceam eu (Roşia Montană, gazele de şist, medierea pentru viol, violenţa împotriva femeilor, voi cam ştiţi ce cauze m-au urnit pe mine) şi mă bucuram de apartenenţă. Simţeam că aparţin unei pături, oricât de subţire ar fi ea, iar asta era reconfortant. Eram noi, ăştia care voiam stat de drept şi când vine vorba de preşedinţi de stat, dar şi când vine vorba de ţăranul din Pungeşti. Mă bucuram ca oaia de un plural. Aveam şi eu turma mea. Lipsită de cioban, dar ne ţineam de cald una alteia.

Acum, de când am cont FB (culmea, virtualul mi-a venit ca o găleată de apă rece primită într-o faţă naivă, când se presupune că ar trebui să mistifice şi să îndulcească asperităţile), mă simt singură. Cumplit de singură.

Căci nu, nu votanţii lui Ponta, votanţii de stânga, m-au speriat. Ci intoleranţa şi furia celorlalţi, pe lângă care şi morţii din Teleorman par mai veseli.

Ardelenii civilizaţi care urlă că ei susţin financiar „împuţiciunile din Moldova şi Oltenia”.

Votanţii care postează şi repostează faimoasa hartă cu două treimi roşii, uitând că, de pildă, şi-n SUA, există state care votează tradiţional democraţii şi tradiţional republicanii, dar nu am văzut nicio voce responsabilă susţinând separatisme pe motivul ăsta. Cel mult se face mişto de red-necks. Nu sunt consideraţi cetăţeni de mâna a doua.

Votanţii dreptei care pun ad nauseam fotografii cu cetăţeni în stare de ebrietate, mai urâţei, mai murdari, în cele mai dezavantajoase posturi şi peste care scriu cu litere de-o şchioapă „Votez Ponta”. Inteligentă campanie duceţi, să-i insultaţi pe toţi cei care nu votează ca voi şi să speraţi apoi că se vor răzgândi. N-am auzit ca scuipatul să „educe” sau să civilizeze pe cineva. Şi n-au nici greţuri în a folosi, fără niciun drept, imaginea unor oameni reali. În carne şi oase. Să recapitulăm: oameni. Carne. Oase. Viaţă. Sânge. Ca mine, ca tine, ca noi toţi.

Votanţii dreptei care urlă după vot cenzitar, ba în funcţie de impozite, ba în funcţie de şcolile absolvite. Şi pe urmă nu uită să spună cât de tare îl urăsc ei pe Ponta pentru că nu dă doi bani pe democraţie.

Dreapta care, în loc să combată măsurile luate de Ioana Petrescu, râde de curul ei presupus mare şi se-ntreabă cât de durabile sunt erecţiile pe care le provoacă.

Dreapta care râde de talentele lui Ponta când dansează la Dansez pentru tine. De parcă asta ar fi relevant în vreun fel.
Dreapta care proslăveşte dreptul de a vota al celor din diaspora, dar se şterge la cur cu dreptul de a vota al celor din Oltenia şi Moldova.

Dreapta care e indignată de naţionalismul şi lipsa de substanţă a lui „Mândru că sunt român”, de încercările insalubre de a-l devaloriza pe Iohannis pe motiv că e etnic german şi luteran, dar care nu are nicio greaţă în a „aminti” că Ponta are sânge albanez şi evreiesc. Nu ştiu cât de fondate sunt zvonurile, nici nu mă interesează. Naţionalismul vostru pute la fel de rău ca a celorlalţi.

Dreapta care îşi proslăveşte „educaţia”, dar pe care n-o preocupă deloc s-o împărtăşească şi altora. Nu, insultele nu sunt în niciun manual de pedagogie prezentate drept metodă de educare.

Dreapta rasistă, dreapta care cochetează cu nazismul social.

Dreapta care acuză mistificarea produsă de Antena 3, răul pe care l-a făcut toţi anii ăştia, dar n-are nicio problemă în a populariza tot felul de false surse de informaţie. Păi, nenicilor, noi parcă eram ăia informaţi, de ne rupeam ochii în The Economist şi publicaţii serioase, ca „afară”.

Mă demoralizaţi mai rău decât orice detaşament de morţi care votează. Pentru că îmi răpiţi speranţa. Pentru că mă faceţi să mă simt cumplit, cumplit de singură.

PS: termenii “dreapta” şi “stânga” sunt folosiţi în mod pur convenţional. La fel şi „liberal”, liberalii oricum renunţând şi formal, odată cu adeziunea la grupul PPE, chiar la componenta liberală şi îmbrăţişând-o pe cea creştin-conservatoare. Ameţitor, halucinant, cum să nu fiu o oaie extrem de singură şi de confuză?

Singura voce cu notorietate pe care am văzut-o luând atitudine atât în faţa rasismului, cât şi a poziţiilor de tipul “împuţiciunile din Oltenia şi Moldova” este Dan Perjovschi. Singurul care şi-a asumat România ca tot, nu a tranşat-o ca pe o vită şi nici n-a extras felia care-i convine. Mulţumesc, Dan Perjovschi.

Sursă foto: Dan Perjovschi.

45 comentarii la “Singurătatea ale(r)gătorului de Facebook


  1. 1
    Ana:

    Nora,

    Ăsta-i cel mai bun text pe care l-am citit în campania asta. Niciodată nu te-am felicitat, nu cu felicitări cacumarveni, nici atunci când am plâns cu vulpea aia, ştii tu, dar lasă-mă o dată, o singură dată s-o fac. Şi să-ţi mulţumesc pentru acest text. L-aş distribui cu şapte mâini. 🙂


  2. 2
    Nora:

    Vine dintr-o mare amăreală, Ana.


  3. 3
    Ana:

    Ştiu, o-mpărtăşesc. Dar nu eşti deloc singură. Puţini şi nebuni cum suntem, câţiva tot suntem.


  4. 4
    Nora:

    Te-mbrăţişez. Pe tine şi pe Lia Stoica, că ştiu eu că şi ea mă-nţelege. 😀


  5. 5
    Ana:

    Trei nebune, neamule! Care mai eşti, care te mai faci? 😉


  6. 6
    uc:

    io recunosc ca-s pe langa cu politica, dar il admir pe artistul Dan Perjovschi 🙂


  7. 7
    Nora:

    Asta nici nu mai are legătură cu politica. E o chestiune de umanitate. Indiferent cu cine votezi nu poţi avea astfel de poziţii.

    Îţi împărtăşesc admiraţia. Omul, în câteva linii, rezumă pagini de idei şi conflicte. 🙂


  8. 8
    Ana:

    Şi eu. Îl ştiu din ’92. Nu-n sensul că am fi apropiaţi, ci că de-atunci îi cunosc lucrările. În anii ’90, expunea împreună cu soţia lui, Lia Perjovschi. N-am ratat nimic.


  9. 9
    Valeria:

    Nu ești singură, eu mă simt strâns lipită de fiecare paragraf din textul tău. Și văd că suntem cel puțin patru (iaca, cele trei numite de tine la care mă alătur și eu). Trupă de șoc. 😀
    Suntem mult mai mulți, ai să vezi.
    Am încredere (sunt semne) că ”inflexibilitatea” lui Iohannis va extirpa la momentul potrivit și zonele cangrenate din proximitatea sa. Ai observat că anumiți oameni din propriul staff și-au însușit tonul calm în dezbateri? Asta îi umple de spume pe rivali, sunt furibunzi, devin numai buni de cămașa de forță. Au ajuns să maimuțărească în direct pe Iohannis și oamenii din stafful lui.
    Răbdare și tiutiun!… și încredere.
    Capu’ sus, ochii la patrie -- ai noștrii-s ca brazii, cu mucii pe piept! :v
    ps -- abonează-te dreaq la o companie tv care îți dă și Digi24. 😀


  10. 10
    Raj:

    L-am cunoscut pe conu Dan la Iasi, parca in 84. Era studinte. Cu siguranta ca-si aminteste de mine. Io pe unde umblu, lumea isi aminteste de mine. Am fost in anii 80 la Borsec, iar dupa 20 iar am fost, iar cucoana de la vila a zis: iar ai venit nebunule ?


  11. 11
    Raj:

    Dra Nora are FB. Ha !


  12. 12
    Raj:

    Aveti fb, dna Ana ?


  13. 13
    Nora:

    Valeria, muah, muah! Eşti ca o gură de aer proaspăt. Mulţumesc.

    Raj, tembelule, am de o lună şi jumate. 😀 Am zis, dar dacă tu eşti îndrăgostit…


  14. 14
    Nora:

    Ana? Are un ditamai fb-ul, nu un fb oarecare.


  15. 15

    Excepţional articol!
    Felicitări pentru modul perfect echilibrat de abordare a acestei probleme spinoase: atitudinea mult prea deplasată a unora (mă includ) în timpul campaniilor electorale şi nu numai!
    Ne încredem prea mult în media care în loc să ne informeze ne-a dezbinat. Ne refugiem prea mult în mediile alternative cum este FB de exemplu şi în loc să ne calmăm, prelungim starea de nervozitate indusă de televiziuni. Uităm că întotdeauna a existat şi va exita viaţă ŞI înainte ŞI după alegeri. Drept e că alegerile ne afectează vieţile dar, vorba poetului: şi totuşi…


  16. 16
    Junghiul:

    Mi-a plăcut.
    Subscriu!


  17. 17
    Raj:

    Nadajduiesc ca Iohanis va fi presedinte. Romanii se vor trezi pe ultima 100 de m. As fi vrut tare ca Moni Macovei sa fie presedinte. navea de dat nimanui functii. Popor de tholomaci…


  18. 18
    Raj:

    Avetido luna si 1/2 feisbuc si io nam stiut, dra Nora. Io nu stiu sa intru pe feisboace, nu le am cu calculatoarele astea, As fi vut sa ma laud si io cu cabanuta mea de lemn, cu cuptioru si grataru de gradina, as fi vut sa dau poze cu mine ca sa mai raza lumea, sa va binedispun pe unii, ca pe multi ii prostdispun, chestie de care ma doare fix la 1m in fata lulii, scuzati expresia.


  19. 19
    Raj:

    Tre sami pun niste aparatori de plastec pe gionuchi, ca nu ma mai pis pe pantofi dela prostata. Am evoluat…


  20. 20
    Valeria:

    Adevăr grăiește gura lu’ Raj! Ce bobi, cafea, stele, tarot?! Întotdeauna am bănuit că există o metodă mai eficace de aflat viitoru’, decât cele consacrate. Cititul în rahat rulz!. Iar în societatea românească, avem rahat căcălău, Măria ta. :)))))


  21. 21
    Nora:

    Mulţumesc, domnule Orăşanu.
    Media ne-a dezbinat, corect.
    Mă uit cât de tăcută e acum referitor la protestele din ţară. Şi mi-amintesc cât de tăcută era şi anul trecut, în toamnă, iar când n-a mai putut să tacă, a ironizat şi a minimalizat importanţa lor.
    Şi mă-ntreb, iar, de ce media n-a susţinut nici schimbarea legii electorale şi a partidelor şi de ce nu a popularizat deloc ideile astea.


  22. 22
    Nora:

    Mă bucur, Junghiule.


  23. 23
    Nora:

    Raj, prietene, când mi-oi aminti parola de la adresa aia de mail pe care ţi-o făcusem, îţi fac şi cont pe FB. Dacă vrei. Şi-ţi zic la telefon parole şi alte alea.
    Dar nu astă-seară, că am un Mihai de sărbătorit. 🙂


  24. 24
    Nora:

    Dacă nici să te pişi ca odinioară nu mai poţi, e grav. 😆

    Valeria, 😆 😆


  25. 25
    Ana:

    Păi, bine, Raj, nu mă rugai eu de tine să-ţi faci feisbuc? Uitaşi? 🙂 Nu ziseşi c-o rogi pe aia mică să-ţi facă?


  26. 26
    Nora:

    Andreea, Nastasia, care mai sunteţi pe aici, poate-l învăţaţi pe obiditul de Costeluş că nu e frumos să hărţuiască pe FB oamenii care-mi dau share sau like la postări. Că nu i-au greşit cu nimic şi n-au de ce să-i suporte lui spasmele.


  27. 27
    Nora:

    Apropo, suntem în 8 noiembrie. M-am uitat şi pe 16 decembrie se face un an de când l-am bannat. Dacă voi tot susţineţi că ăsta e om zdravăn şi cu vreun dram de coloană, înseamnă că noi chiar trăim în lumi paralele.


  28. 28
    Manuella:

    Nora, cu aceeaşi amăreală…

    Off, noi ne luptăm şi în familie cu voturile!


  29. 29
    Nora:

    Manuella, măcar nu urlaţi unii la alţii “asistaţilor! Inculţilor! Senililor!”. 😛


  30. 30
    Manuella:

    Nu. Civilizat. 🙂 (dar cu patimă!)


  31. 31
    Nora:

    Păi, fără patimă unde s-a pomenit la noi? 😀


  32. 32
    Nastasia:

    Superb, real, precis și îngrozitor de amar, Nora. Mă sufoc aici, în „partea albastră” a abominabilei hărți, cu gândul la albaștrii de „dincolo” și la roșiii de „dincoace” și viceversa, împărțeală arbitrară și stupidă care nu-i decât triumful mahalalei peste cei 238391 km², unde orice confruntare e redusă la nivelul meciului de fotbal sau al luptei de cocoși. Victoria e decisă de cantitatea de lături vărsată de unii asupra altora. Superficiali, talibani și ultrași, transformăm orice diferență în schismă nevindecabilă și ne mișcăm în minciună și manipulare ca peștii în balta natală. Habar n-a ce va urma. Încă o dată, mulțam de text. Am luat o gură de oxigen, că de o vreme mă sufoc de amar.
    Cât despre cealaltă chestiune, nu-s în cunoștință de cauză și nici nu-s într-atât de normală, încât să declar pe cineva anormal. Pot să iau atitudine, dacă am muniție. Cu gloanțe oarbe n-aș prea trage.


  33. 33
    Nora:

    Nastasia, pentru prima dată am avut mai multe discuţii în contradictoriu cu cei care votează ca mine decât cu ceilalţi.
    Mai nou, văd că e şi schisma părinţi-copii. Copii care urlă părinţilor că le distrug viitorul. Apoi, nu uită să se-ntrebe cine or fi dobitocii care votează Ponta. E un tablou tare, tare sumbru şi nişte energii neliniştitoare.

    Ştiu că la alegeri totul e exacerbat. Dar parcă n-a fost niciodată ca acum.


  34. 34
    Nora:

    Despre cealaltă chestiune, te poţi documenta aici: https://www.facebook.com/profile.php?id=100004811251393, la postarea semnată Alex Andronic.
    Dar nu-ţi mai bate capul, a fost o reacţie impulsivă a mea. Primesc semnale că şi-a reluat şi hărţuirea pe adresa de mail. Mno, urmează o perioadă, probabil e acea perioadă a anului pentru Costel. Mă descurc singură.


  35. 35
    Nastasia:

    Da, aia-i cea mai dureroasă și, pe undeva, irațională. Un clișeu. Aveam 36 de ani în decembrie 1989. Am ieșit la pensie acum doi ani. Nu am senzația că m-am tâmpit brusc, odată cu primul cupon de pensie, că nu mi-au făcut lobotomie la Casa de Pensii. Nici eu, nici mulți alții din generația de adulți-tineri de atunci. Încă ceva. Cumnatu-meu a murit în 21 decembrie 1989, în piață, cu un glonț în cap, în timp ce striga pentru libertate. Acum ar avea vreo 67 de ani, profesor pensionar cu o pensie de căcat. Chiar poate crede cineva că ar fi putut fi aburit în toți anii ăștia, spălat pe creier și ademenit cu o pomană de vreo 40-50 de lei la pensie? Și pentru clarificare, nu e o pomană, e prevăzută în lege, numai propaganda curvească o atribuie generozității guvernului. Despre ura deșănțată împotriva celor săraci, neinstruiți și defavorizați, poate altădată. E o „luptă de clasă” cu semn schimbat, la fel de abjectă ca aialaltă.
    Cât despre mizeria de ură reciprocă a celor despărțiți de paralela 45, e mai mult decât grețos, e înspăimântător. Adică să mă lepăd eu de Tanti Anica (nu mi-e rudă, așa-i ziceam) din Constanța, pentru că Mazăre? Sau de Dănuț și Magda din Galați? Sau de Magda din Vaslui, fostă colegă de cancelarie în vremea „surghiunului” repartiției? Sau, și mai rău, de viitoarea mea noră, olteancă din Craiova, din cauza caprei de Olguța Vasilescu? Of.


  36. 36
    uc:

    Bine ai re, Nasta 🙂 si o duminica frumoasa


  37. 37
    Nora:

    Ha, felicitări pentru noră. 😀

    Pe mine mă tot miră şi ignoranţa tinerilor care ţipă “noi vă plătim pensiile”. Nu, bre, le plătim pe ale noastre (sperând că vom beneficia de ele).
    Aseară o tipă stabilită în Italia, cu mama votantă de Ponta, era sfătuită de “prieteni” să nu-i mai trimită mamei bani lunar ca s-o “înveţe minte”, să vadă cum se trăieşte sub Ponta. Facem experimente, dăm lecţii propriilor părinţi.


  38. 38
    Raj:

    Pe a mica o prorecleste lumea Calu popii s-au Paluga, dna Ana, c-ai nalta, asfel ca-i nevoita sa faca baschet, ca asa a zis dirigu. Viata fara feisbuc, nare nici 1 sens. Nam ziso io, cugetarea ai apartine lu Aristo s-au Caligura, nu stiu sigur. Nu mai vreau fb, e prea mult ca avem tv, tel.mobil. Az iar am calcat intr 1 rahat de cane. Daca in orras e 1 singur rahat, io il nimeresc.


  39. 39
    Raj:

    Bine ati re, dna Nastasia. Va pup cu drag si cu multa simpatie !


  40. 40
    Raj:

    Am 1 placere nebuna sa primesc de la PSD galeti din plastec, picsuri, cozo si sal votez pe Ioha…


  41. 41
    Raj:

    Nici mie numi placemazarea. Vreau liniste pa blog… Chiar o detest.


  42. 42
    Raj:

    Pe mazare, nu pe dra Uc picere lungi de la cel Cluji


  43. 43
    Nora:

    😆 😆 😆 Eu am făcut o mâncărică de linte! Ciudat, era roşie crudă, fiartă s-a făcut gălbuie.


  44. 44
    uc:

    Iiiik, da’ io mai mananc mazare din cand in cand :lol:, rar ce-i drept, 1 data/an
    am sparlit un calendar de buzunar ca astea-mi lipsesc intotdeauna, cand ma uit pe spate, cine-i? Ponta.


  45. 45
    Manuella:

    Uc, zvârle-l degrabă!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *