Scrisoare…

    Uite că îţi scriu, na! Intru şi eu în joc (fiecare avem momente de slăbiciune odagiu-oasă). Ştiu ce gândeşti, ce simţi, cum reacţionezi la diverşi stimuli externi, ce te întristează, ce te luminează. Am cincizeci şi trei de ani, e firesc să ştiu, nu?! Ştiu că, dacă am fi în pat amândoi, m-ai … (mai mult)

Crunta viaţă!

Aveam o colegă de facultate cu şase ani mai mică. Cristina Talabă. Era la pură – ieşea profesoară. Tatăl şi unchii ei deţineau fiscul pe vechi. Unchii îl deţin şi acum. Nu-i ajungea nimeni la nas de arogantă ce era. Foarte populară, dădea cu curu’-n cine voia, n-avea nevoie de nimeni – cu atât mai … (mai mult)